Ucidere din culpă (art.178 cod penal). Decizia 264/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 264
Ședința publică din data de 13.04.2009
PREȘEDINTE: Ion Stelian
JUDECĂTORI: Ion Stelian, Ștefan Fieraru Vasile Mărăcineanu
- -
GREFIER - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul, domiciliat în com. L, județul G, împotriva deciziei penale nr. 290 din data de 19.11.2008, pronunțată de Tribunalul Prahova și a sentinței penale nr. 2467 din data de 5.12.2007, pronunțată de Judecătoria Ploiești, prin care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunilor de ucidere din culpă, prev. și ped. de art. 178 al.2 și cea de părăsirea locului accidentului fără încuviințarea organelor de poliție, prev. și ped. de art. 81 al.1 ( actualmente art. 89 al.1 ) din nr.OUG 195/2002.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit recurentul - inculpat, pentru care a răspuns avocat, apărător ales din Baroul Galați și intimata - parte vătămată .
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Avocat, având cuvântul pentru inculpat, arată că nu mai are alte cereri de formulat sau excepții de invocat.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul arată că nu mai are alte cereri de formulat sau excepții de invocat, apreciind cauza în stare de judecată.
Curtea ia act că nu mai sunt alte cereri de formulat sau excepții de invocat și față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților.
Avocat, având cuvântul pentru inculpat, arată că hotărârile atacate sunt nelegale și netemeinice, pentru următoarele motive:
Sentința penală prin care inculpatul a fost condamnat a fost pronunțată ca urmare încălcării de către instanța de fond a principiului oralității, contradictorialității și administrării directe a probelor în baza cărora s-a pronunțat hotărârea.
Astfel, martorii, (), ale căror declarații au stat la baza pronunțării sentinței, după ce au fost audiați parțial la urmărirea penală au refuzat să se prezinte ulterior pentru a fi confruntați cu inculpatul, în vederea lămuririi unor chestiuni esențiale pentru stabilirea adevărului în cauză.
Sub diferite pretexte, acești martori nu s-au prezentat pentru a fi audiați nici în fața instanței de judecată.
Neadministrarea niciunei probe în acuzare, pe baza căreia în mod direct instanța să-și creeze convingerea asupra vinovăției inculpatului, constituie o încălcare a dispoz. art. 321 și urm. C.P.P. echivalând practic cu neefectuarea cercetării judecătorești.
Mai mult, consideră că motivarea hotărârii pe baza unor probe care nu au fost adminJ. în mod nemijlocit de către instanță și fără aplicarea, cel puțin a art. 327 determină C.P.P. nelegalitatea acesteia.
În lipsa audierii directe, nemijlocite a martorilor acuzării de către instanța de fond nu a fost posibilă înlăturarea contradicțiilor existente între declarațiile acestora de la urmărirea penală și cele ale inculpatului, care a susținut în mod constant că nu el a condus autoturismul care a produs accidentul.
Solicită instanței a se avea în vedere declarațiile martorilor, ( ), Constanta.
Mai arată că instanța nu a lămurit faptul că la examinarea criminalistică, făcută la două zile de la producerea accidentului, pe partea din față a autoturismului nu a fost indicată nicio urmă dactiloscopică.
De asemenea arată că martorii, în loc să sesizeze organele de poliție despre evenimentul în care fuseseră implicați, au înștiințat pe șefii etniei rome, care au pus în mișcare mecanismul, de multe ori folosit, de a ascunde adevărul și de a da prioritate " judecății private" specifice etniei.
Astfel, rezultă cu certitudine că zis "" tatăl martorului, împreună cu, bulibașa romilor din zona respectivă, s-au prezentat la martorul, căruia i-au oferit o sumă de bani pentru a nu se constitui parte civilă în cauză, ceea ce s-a și întâmplat.
Apoi, aceștia au făcut demersuri la părinții inculpatului și chiar la acesta pentru a-l determina să spună că el ar fi condus autoturismul în momentul producerii accidentului, însă fără succes.
Întreaga comunitate romă s-a solidarizat pentru a scăpa de răspundere penală pe adevăratul autor al accidentului, întrucât acesta condusese fără a poseda permis de conducere, în stare de ebrietate, a accidentat mortal o persoană și a părăsit locul accidentului, acesta neavând practic nicio șansă de a primi o pedeapsă neprivativă de libertate.
Totodată arată că inculpatul a avut o poziție sinceră pe parcursul procesului penal, atât în faza de urmărire penală cât și în faza de judecată, declarând în amănunt modul în care s-au săvârșit faptele.
Poziția sa sinceră a fost confirmată și de testarea cu aparatul poligraf, în cadrul căreia nu s-au detectat modificări specifice comportamentului simulat.
Dacă inculpatul, ar fi condus autoturismul implicat în producerea accidentului soldat cu moartea victimei, ar fi fost imposibil ca la examinarea criminalistică să nu fie identificate fragmente de urme papilare pe portiera stânga-față a autoturismului, volan sau bord.
Din coroborarea întregului material probator, consideră că hotărârile sunt greșite, inculpatul este evident victima unei erori judiciare, provocată și determinată în mare măsură de "justiția privată" a comunității rome din care fac parte martorii, cu scopul de a scăpa un membru al acestui grup etnic.
In fața instanței de apel a fost audiat martorul, care a declarat că martorul s-a urcat în autoturism pe bancheta din spatele conducătorului auto, cum de altfel declarase și în faza de urmărire penală. Sinceritatea declarației sale este discutabilă în raport de faptul că nu a putut preciza culoarea autoturismului în care martorul s-a urcat.
In fața instanței de apel inculpatul prezentat planșa foto din care rezultă că autoturismul implicat în accident nu putea fi deplasat în rampă prin împingere, având în vedere greutatea de 1500 kg.
De asemenea din informația tehnică făcută de o firmă de specialitate rezultă că autoturismul marca BMW 3161 este dotat cu imobilizator de volan și nu poate vira fără cheie în contact, aflată în poziția contact pus.
Martorele care au declarat că au deplasat autoturismul în cartierul țigănesc prin împingere nu au afirmat că au pornit motorul.
Astfel, afirmația inculpatul care a susținut că cel care a condus autoturismul este este veridică.
Instanța de apel, prin decizia recurată nu a făcut nicio mențiune cu privire la informația tehnică prezentată și planșa foto din care rezultă cu certitudine că declarațiile martorilor precum că, autoturismul a fost adus în cartierul țigănesc prin împingere, nu corespund adevărului.
La termenul din 25.05.2008 martorul a fost prezent, însă nu a putut fi audiat deoarece instalația tehnică era defectă, însă la a doua strigare a dosarului a primit un telefon de anunțare de la familia lui și a plecat din instanță.
Precizează că, martorul era decis să spună cine a condus autoturismul implicat în accident.
Față de toate acestea solicită instanței admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri și pe fond achitarea inculpatului, pentru săvârșirea celor două infracțiuni reținute în sarcina sa.
Reprezentantul Parchetului, având cuvântul pune concluzii de respingerea recursului declarat de inculpat ca fiind nefondat și menținerea hotărârilor atacate întrucât sunt legale și temeinice, în mod corect fiind reținută vinovăția acestuia în comiterea celor două infracțiuni pentru care a fost condamnat.
Consideră că apărările inculpatului sunt infirmate de întreg materialul probator administrat în cauză și nu se impune achitarea sa.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin sentința penală nr.2467 din 05 decembrie 2007 pronunțată de Judecătoria Ploiești, inculpatul fiul lui și, născut la 21 octombrie 1984 în localitatea, județul G, studii 11 clase, necăsătorit, fără ocupație, fără antecedente penale, domiciliat în comuna L, județul G, a fost condamnat la pedepsele de câte 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de ucidere din culpă prev.de art.178 alin.2 Cod penal și de părăsirea locului accidentului fără încuviințarea organelor de poliție prev.de art.81 alin.1 (actualmente art.89 alin.1) din OUG nr.195/2002.
Conform art.33 lit.a și art.34 lit.b Cod penal, i s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.
În baza art.81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani închisoare pe durata termenului de încercare de 4 ani, prev.de art.82 Cod penal și conform art.359 Cod procedură penală, i s-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor prev.de art.83 Cod penal.
În baza art.71 Cod penal, i s-a aplicat inculpatului pedepsele accesorii prev.de art.64 lit.a și b Cod penal, cu excepția dreptului de a alege.
De asemenea, în baza art.71 alin.5 Cod penal, s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a pedepsei închisorii.
În latură civilă, s-a luat act că partea vătămată domiciliată în municipiul G,- A, - 1, apart.50, județul G, nu s-a constituit parte civilă în cauză.
Inculpatul a fost obligat la 120 lei cheltuieli judiciare către stat.
De menționat, că respectiva cauză a fost înregistrată inițial la Judecătoria L, județul G, dar prin decizia pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr.924/2007, aceasta a fost strămutată la Judecătoria Ploiești.
Pentru a pronunța o atare sentință, instanța de fond a reținut pe baza probelor adminJ. în cauză, în esență, următoarea situație de fapt:
La data de 28 ianuarie 2006 inculpatul care locuiește în comuna L, județul G, a fost solicitat de martorul să conducă autoturismul marca "BMW" cu numărul - până la Clubul din localitatea T unde dorea să cinstească cu alți tineri rromi nașterea unui copil.
Inculpatul a acceptat solicitarea și împreună cu și cu martorii și s-a urcat la volanul autoturismului pe care l-a condus până în fața clubului din comuna, județul G, unde au consumat băuturi alcoolice.
După o perioadă de timp aceștia s-au urcat în autoturism, la volan aflându-se inculpatul, deplasându-se pe raza comunei L, județul
În timp ce autoturismul era condus de inculpatul, pe partea carosabilă a fost surprinsă victima care se angajase în traversarea șoselei, fiind lovită cu partea față dreapta a autoturismului, a fost basculată pe motor și proiectată în parbriz, după care a căzut pe carosabil, la circa 85 metri de locul de impact.
Inculpatul nu a oprit autoturismul, a continuat să circule pe DN 25, după care a virat stânga pe un drum lateral, unde a abandonat autovehiculul și a fugit, lăsând cheile în contact și pe cei trei martori aflați în interiorul acestuia.
Accidentul a fost sesizat la dispeceratul Inspectoratului Județean de Poliție G, iar cu ocazia cercetării la fața locului s-a constatat că victima a decedat ca urmare a leziunilor grave provocate în accident și pe asfalt au fost identificate fragmente de material plastic și metalic provenind de la grila mască față a autoturismului implicat în accident.
În acest timp, inculpatul s-a deplasat la domiciliu, unde i-a spus tatălui său despre faptul că a comis un accident de circulație, el sărind din mașină când viteza era redusă și a părăsit locul accidentului.
Tatăl inculpatului a sunat pe telefonul mobil pe martorul care la rândul său a anunțat accidentul organelor de poliție.
Din raportul de constatare medicol legală efectuat de Serviciul de Medicină Legală Gar ezultat că moartea victimei în vârstă de 84 de ani a fost violentă și s-a datorat insuficienței cardio-respiratorie acute consecutive politraumatismului cu fracturi mielice ale coloanei cervico-dorsală, fracturi multiple de organe interne, etc. existând raport direct și necondiționat de cauzalitate între politraumatismul descris mai sus și moartea victimei.
Cu ocazia cercetărilor, inculpatul nu a recunoscut faptele, susținând că nu el a condus autoturismul implicat în accident, dar susținerea acestuia a fost infirmată de probele adminJ. în cauză.
Împotriva sentinței a declarat apel inculpatul, criticând-o ca fiind netemeinică și nelegală în sensul că în mod greșit instanța de fond a dispus condamnarea sa pentru cele două infracțiuni pentru care a fost trimis în judecată, deoarece se consideră nevinovat, iar la dosarul cauzei nu există probe care să dovedească că el este autorul acestor infracțiuni.
A solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței și pe fond a se dispune achitarea sa.
Tribunalul Prahova prin decizia penală nr.290 din 19 noiembrie 2008 respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul.
Din considerentele deciziei instanței de control judiciar rezultă că prima instanță în mod legal a dispus condamnarea inculpatului, deoarece vinovăția acestuia a fost pe deplin dovedită cu probele adminJ. atât în faza de urmărire penală, cât și în instanță, iar pedeapsa aplicată a fost just individualizată în raport de criteriile prev.de art.72 Cod penal.
Cu ocazia cercetării judecătorești, prima instanță a dispus audierea de martori, care coroborat cu procesul verbal de cercetare la fața locului, însoțit de planșa fotografică și schița locului faptei, raportul de constatare medico-legală al victimei, precum și cu procesele verbale de confruntare efectuată între inculpat și martorii care l-au însoțit în autoturism atunci când a comis accidentul de circulație soldat cu moartea victimei, au dovedit fără putință de tăgadă că acesta este autorul evenimentului rutier din data de 28 ianuarie 2006.
Decizia a fost atacată cu recurs de către inculpatul, care prin apărător ales a reiterat aceeași critică ce vizează nevinovăția sa.
Astfel, se susține că hotărârea prin care s-a dispus condamnarea inculpatului a fost pronunțată ca urmare a încălcării de către instanța de fond a principiului oralității, contradictorialității și administrării directe a probelor în baza cărora s-a pronunțat această hotărâre.
Aceasta, deoarece, martorii ale căror declarații au stat la baza pronunțării sentinței, după ce au fost audiați parțial la urmărirea penală, au refuzat să prezinte ulterior pentru a fi confruntați cu inculpatul, în vederea lămuririi unor chestiuni esențiale pentru stabilirea adevărului în cauză.
De aceea, în condițiile în care nu s-au administrat probe în acuzare și pe baza cărora instanța în mod direct să-și creeze convingerea asupra vinovăției inculpatului, constituie o încălcare a disp.art.321 și următoarele Cod procedură penală, echivalând practic cu neefectuarea cercetării judecătorești.
Pe de altă parte, instanța de fond nu a lămurit nici faptul că la examinarea criminalistică care s-a făcut la două zile de la producerea accidentului, pe partea din față a autoturismului implicat în accident nu a fost indicată nici o urmă dactiloscopică.
Concluzionând, se arată că inculpatul nu se face vinovat de faptele pentru care a fost condamnat și de aceea se solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor pronunțate de instanțele anterioare și pe fond a se dispune achitarea.
Curtea, verificând hotărârile atacate conform art.385/14 Cod procedură penală, pe baza actelor și lucrărilor dosarului, în raport de critica invocată și în limita cazurilor de casare prev.de art.385/9 Cod procedură penală, constată că recursul declarat de inculpatul este nefondat.
Situația de fapt, astfel cum a fost expusă pe larg mai înainte a fost corect reținută de instanța de fond și corespunde probelor adminJ. în cauză.
De asemenea, în mod legal s-a dispus condamnarea inculpatului, deoarece vinovăția acestuia a fost pe deplin dovedită cu probele adminJ. atât în faza de urmărire penală cât și în instanță.
Pe parcursul procesului penal, inculpatul a avut o atitudine de nerecunoaștere a faptelor pentru care a fost cercetat și trimis în judecată, dar poziția acestuia este infirmată de probele adminJ. în cauză și anume: procesul verbal de cercetare la fața locului, planșa fotografică și schița locului, raportul de constatare medico-legală, procesul verbal de examinare criminalistică a autoturismului implicat în accident și raportul de interpretare criminalistică coroborate cu declarațiile martorilor, și a altor martori care au fost audiați atât în faza cercetării judecătorești.
Toate probele adminJ. au dovedit fără putință de tăgadă vinovăția inculpatului în producerea accidentului de circulație care la data de 28 ianuarie 2006, în timp ce conducea autoturismul marca "BMW" pe DN 25, pe drumurile publice din comuna L, județul G, a accidentat mortal pe victima și a părăsit locul accidentului fără încuviințarea organelor de poliție.
Pe de altă parte, încadrarea juridică a faptelor este legală.
Referitor la individualizarea pedepsei, în cauza de față s-a făcut o justă interpretare și aplicare a disp.art.72 Cod penal, la stabilirea și proporționalizarea acesteia ținându-se seama de pericolul social al faptelor, de modul și condițiile în care au fost săvârșite, precum și de elementele ce caracterizează persoana inculpatului în sensul că acesta nu are antecedente penale, iar pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare a cărei executare a fost suspendată condiționat conform art.81 Cod penal, apare ca o măsură justă atât ca cuantum cât și ca modalitate de executare.
În raport de cele arătate mai sus, Curtea constată că hotărârile pronunțate în cauză sunt legale și temeinice sub toate aspectele, motiv pentru care recursul declarat de inculpatul apare ca nefondat și va fi respins în consecință, conform art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală.
Văzând și disp.art.192 alin.2 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, domiciliat în comuna L, județul G, împotriva deciziei penale nr. 290 din data de 19.11.2008, pronunțată de Tribunalul Prahova.
Obligă recurentul la plata sumei de 40 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 13 aprilie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Ion Stelian, Ștefan Fieraru Vasile Mărăcineanu
Grefier,
Red.VM
Tehnored.EV
2 ex./04.05.2009
dos.f- Judecătoria Ploiești
dos.a- Tribunalul Prahova
,
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3113/2006
Președinte:Ion StelianJudecători:Ion Stelian, Ștefan Fieraru Vasile Mărăcineanu
