Contestație (plângere) cu privire la măsurile asigurătorii (art.168 c.p.p.). Decizia 471/2008. Curtea de Apel Cluj

ROMANIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR-

DECIZIA PENALĂ NR. 471/R/2008

Ședința publică din 29 iulie 2008

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Claudia Ilieș judecător

JUDECĂTORI: Claudia Ilieș, Valentin Chitidean Monica Șortan

- -

GREFIER: - -

Ministerul Public, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Serviciul Teritorial Cluj, reprezentată prin PROCUROR:

S-a luat spre examinare recursul declarat de către Ministerul Public, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Serviciul Teritorial Cluj, împotriva încheierii penale fără număr din data de 23 iunie 2008 pronunțată în dosar nr- al Tribunalul Cluj, privind pe petenta având ca obiect plângerea împotriva măsurii asiguratorii.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă petenta, asistată de apărător ales, av. N, cu delegație avocațială la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Reprezentanta Parchetului arată că susține recursul așa cum acesta a fost formulat în scris, solicitând admiterea acestuia și casarea încheierii penale atacate.

Conform actelor existente la dosar, constată că în cauză s-a formulat o plângere de către petenta, prin care se solicită restituirea sumei ridicate cu ocazia efectuării percheziției domiciliare, asupra căreia s-a dispus aplicarea sechestrului asigurător, arătând că suma provine dintr-o donație din partea părinților petentei, deci constituie bun propriu. Această donație, deși instanța de fond a arătat că este vorba de un act manual, nu îmbracă forma unui bun propriu și nu este datată, iar în susținerea plângerii s-a solicitat în probațiune audierea martorilor care au fost de față la predarea sumei.

În susținerea recursului solicită a se avea în vedere că, conform motivelor de recurs și a copiei procesului-verbal de percheziție domiciliară, rezultă că nu s-au făcut obiecții la momentul ridicării sumei de la domiciliu, prin care să se invoce că această sumă nu ar proveni din săvârșirea vreunei fapte și că ar fi un bun propriu. De asemenea, învederează faptul că la dosar s-au depus o copie de pe un proces-verbal de transcriere a convorbirilor telefonice între soții, din care rezultă că petenta este dirijată de inculpatul cu privire la modalitatea de restituire a sumei. Mai mult, în faza de urmărire penală nu s-a invocat la procuror existența acestui script de donație, existând astfel în opinia sa, semne de întrebare asupra valabilității scriptului depus la dosar. Totodată, arată și faptul că din transcrierile convorbirilor telefonice rezultă de asemenea și indicațiile date petentei referitoare la martorii, care în convorbiri este numită Cela. Având în vedere că o donație întocmită pentru o cauză ilicită nu este valabilă și că există semne de întrebare cu privire la acest act de donație, precum și că nu se poate vorbi că ar constitui un bun propriu, solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și respingerea cererii formulate de către petentă.

Apărătorul petentei solicită respingerea ca nefondat a recursului declarat în cauză.

Apreciază că memoriul Parchetului tinde să răstoarne anumite elemente de drept procesual, prin faptul că se face referire la caracterul de bun propriu al sumei ridicate. Constată că textul legal care face referire la măsura sechestrului asigurător, face referire și la categoriile de bunuri supuse acestei măsuri. Solicită a se constata că ordonanța din data de 14 iunie 2007 pronunțată în dosar nr. 99/D/P/2006 ( filele 99-100, vol. III ), prin care s-a dispus luarea măsurii sechestrului asigurător, nu face referire la elemente, care să certifice că suma ar aparține inculpatului. Consideră că este nemotivată presupunerea Parchetului că dat fiind faptul că inculpatul este cercetat pentru comiterea infracțiunii de trafic de persoane, sumele de bani găsite la domiciliul acestuia sunt dobândite sau folosite pentru derularea activității infracționale. În opinia sa, trebuia stabilit cui aparține această sumă de bani, mai ales că bunurile au fost ridicate fără a face la data respectivă obiectul vreunei măsuri asiguratorii.

Referitor la actul de donație, respectiv dacă acesta trebuie să aibă sau nu formă autentică, consideră că instanța de fond și Parchetul trebuie să stabilească cui aparține această sumă de 10.300 euro și dacă este vorba de un bun propriu. Solicită a se avea în vedere că în susținerea cererii petentei și a existenței actului de donație s-au administrat probe, care sunt legale cât timp acestea nu au fost contestate.

Învederează instanței că față de petentă s-a dispus începerea urmăririi penale și se fac cercetări, însă aceasta nu are în cauză nici o calitate și chiar în ipoteza în care s-ar ajunge la o anumită concluzie cu privire la cercetările efectuate în acest sens, nu se poate agrea faptul că suma de bani trebuie sechestrată pentru că la un moment dat oricum va fi sechestrată. Solicită a se reține că această sumă de bani este vitală pentru administrarea vieții petentei, care are un copil de câteva luni în întreținere, mai ales că la momentul efectuării percheziției domiciliare s-au ridicat toate bunurile valorice.

Referitor la susținerile reprezentantei Parchetului cu privire la neefectuarea unor obiecțiuni la momentul ridicării sumelor de bani, solicită a se avea în vedere condițiile în care se efectuează o percheziție domiciliară, prezența de spirit pe care persoana trebuie să o aibă în acest sens, precum și că există legiuitorul a prevăzut rațiunea plângerii împotriva măsurii sechestrului asigurător. Mai mult, solicită a se reține că nici în actul de sesizare nu se precizează o valoare clară a prejudiciului, deși în cauză s-a dispus luarea măsurii sechestrului asigurător.

Cu privire la interceptările convorbirilor telefonice la care a făcut referire reprezentanta Parchetului în susținerea recursului, apreciază că nu există indicii în sensul precizat, raportat la faptul că la acea dată petenta era însărcinată în 5 luni și fără mijloace materiale, precum și că nu s-au formulat contestații cu privire la declarațiile martorilor, astfel că aceste probe sunt temeinice și legale.

Totodată, solicită a se ave în vedere și dispozițiile art. 163 alin. 2.pr.pen. conform căruia "măsurile asiguratorii în vederea reparării pagubei se pot lua asupra bunurilor învinuitului sau inculpatului și ale persoanei responsabile civilmente până la concurența valorii probabile a pagubei", cu mențiunea că nu se poate accepta teza că un bun comun poate fi pus sub sechestru în condițiile în care nu se operează o departajare.

Astfel, solicită a se constata că recursul este nefondat, soluția atacată fiind temeinică și legală și nu vizează decât repararea unei situații, cu mențiunea că într-o cauză similară, începută la C și finalizată la I, cu achitarea inculpaților, suma de 50.000 de euro ridicată de la aceștia este de negăsit.

Petenta, având ultimul cuvânt, solicită respingerea recursului deoarece suma de bani ridicată cu ocazia efectuării percheziției îi aparține, fiind un vorba de o donație din partea părinților, precum și că a fost întrebată la acea dată despre această sumă, însă nu s-a consemnat în procesul verbal.

CURTEA

Prin încheierea penală din 23 iunie 2008 Tribunalului Cluj, s-a dispus restituirea sumei de 100.000 Euro către numita, sumă ce a fost confiscată cu ocazia percheziției efectuată la domiciliul inculpatului.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță, văzând conținutul contractului de vânzare cumpărare din data de 1.06. 2007 aflat la fila 10 din volumul II al dosarului instanței, care face dovada încasării sumei de 10.000 de euro de către părinții numitei, precum și copia actului intitulat "donație" de la fila 11 din același volum, instanța a reținut că în cauză s-a făcut dovada că suma de 10.000 de Euro despre care se face vorbire a constituit un dar manual din partea părinților soției inculpatului către aceasta. Această împrejurare este confirmată și de faptul că banii ridicați la percheziție erau, în marea lor majoritate, în moneda și bancnotele indicate de martora.

În cursul urmăririi penale cererea de restituire a fost respinsă de către parchet pe considerentul că și dacă această sumă de bani ar fi fost donată de socrii inculpatului, nu există certitudinea că este vorba de aceeași sumă cu cea ridicată de la inculpatul (187, voI. IX ). În rechizitoriu s-a reținut că asupra sumei de 10.305 Euro ridicată de la locuința inculpatului s-a instituit sechestru asigurător atât în vederea confiscării speciale (a bunurilor obținute din comiterea infracțiunilor) cât și în vederea garantării reparării pagubelor produse prin infracțiune.

Caracterul licit al provenientei bunurilor se prezumă însă până la proba contrarie. În speță, o astfel de probă nu a fost produsă, ba mai mult s-a dovedit că 10.000 de euro din banii ridicați nu aparțineau inculpatului, nefiind deci incidente dispozițiile art. 163 alin. 2 pr.pen.

Chiar dacă s-ar admite ipoteza că acest dar manual a fost făcut de socrii inculpatului în considerarea persoanei ambilor soți, bunurile comune nu pot fi executate pentru creanța unuia din soți decât în condițiile promovării unei acțiuni de partaj în timpul căsătoriei, putând fi eventual executate (în vederea reparării pagubei produse prin infracțiune, în speță pentru despăgubirea persoanelor vătămate constituite părți civile, în cazul în care inculpatul ar fi găsit vinovat) doar cele care ar intra în locul soțului debitor.

Împotriva încheierii a declarat recursul DIICOT - Serviciul Teritorial Cluj solicitând casarea acesteia și, rejudecând, să se respingă cererea formulată de petenta, privind restituirea sumei de 10.000 Euro, ridicată în cursul urmăririi penale în dosarul nr. 99D/P/2006 al DIICOT.

În motivarea recursului s-a arătat că hotărârea instanței de fond este nelegală și netemeinică, întrucât ridicarea sumei de bani a avut loc prin ordonanța din 14.06.2007 de la domiciliul inculpatului, cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod pen. și art. 13 alin. 1, 2 și 3 din aceeași lege, cu respectarea tuturor dispozițiilor legale, iar probele testimoniale administrate ce au stat la baza restituirii către soția inculpatului a sumei de 10.000 Euro au fost preconstituite, după cum rezultă dintr-o interceptare a convorbirilor telefonice dintre inculpat și soția sa. Mai mult, nu s-a făcut dovada că suma găsită la domiciliul soților este aceeași sumă cu cea primită de petentă de la mama acesteia.

Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că recursul este nefondat, întrucât din probele administrate în fața instanței de fond, la care DIICOT nu s-a opus, coroborate cu actul intitulat "Donație", a rezultat că petenta a primit o sumă de 10.000 Euro de la părinții săi, în considerarea doar a persoanei ei, nu și a soțului său, iar interceptarea unei convorbiri telefonice consemnată în procesul-verbal încheiat la 3 iulie 2008 de către ofițerii de poliție judiciară, certificat de procuror, nu este de natură să răstoarne probele administrate.

Prin ordonanța din 14 iunie 2007 s-a instituit într-adevăr sechestru asigurator asupra unei de 10.305 Euro găsită la locuința soților, în vederea recuperării unor prejudicii sau a luării măsurii confiscării unor sume de bani care nu au fost cuantificate.

Având în vedere că l-a ridicarea sumei de bani nu s-a făcut dovada că aceasta aparține inculpatului sau că ar proveni din infracțiunile pentru care este cercetat, ci mai mult, în fața instanței de fond petenta a probat faptul că suma de bani provine dintr-un dar manual, în mod corect tribunalul a procedat la restituirea acestei sume.

În consecință, recursul declarat de DIICOT este nefondat și va fi respins în baza art. 38515pct. 1 lit. b Cod proc.pen.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 3 Cod pen.:

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de către MINISTERUL PUBLIC - DIRECȚIA DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATA ȘI TERORISM - SERVICIUL TERITORIAL CLUJ, împotriva încheierii penale din data de 23 iunie 2008 Tribunalului Cluj.

Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Decizia este definitivă.

Dată și pronunțată în ședința publică din data de 29 iulie 2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER

- - - - - - - -

RED.CI/MR

31.07.08/2 EX.

Președinte:Claudia Ilieș
Judecători:Claudia Ilieș, Valentin Chitidean Monica Șortan

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Contestație (plângere) cu privire la măsurile asigurătorii (art.168 c.p.p.). Decizia 471/2008. Curtea de Apel Cluj