Dare de mită (art. 255 cod penal). Decizia 98/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori.
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR.98/A/2009
Ședința publică din 24 noiembrie 2009
Complet de judecată compus din:
PREȘEDINTE: Rus Claudia
JUDECĂTOR 2: Condrovici Adela
Grefier: - -
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio potrivit prevederilor art.304 din Codul d e procedură penală.
S-a luat în examinare apelul penal formulat de inculpatul apelant, domiciliat în, nr. 54, Județ S M, împotriva sentinței penale nr.166 din 06 iulie 2009, pronunțată de Tribunalul Satu Mare, inculpatul fiind trimis în judecată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de dare de mită, prevăzută și pedepsită de art.255 alin. 1 Cod penal.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru inculpatul apelant lipsă, avocat din oficiu, în baza delegației pentru asistență judiciară nr.4707/08.10.2009, emisă din oficiu de Baroul Bihor, pentru inculpatul intimat, lipsă, se prezintă avocat din oficiu, în baza delegației pentru asistență judiciară nr.4855/14.10.2009, emisă din oficiu de Baroul Bihor.
Ministerul Public este reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ORADEA.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, după care:
Conform hotărârii /, prin care Curtea De la Strasbourg a relevat necesitatea ascultării inculpatului în căile de atac, instanța de control judiciar a procedat la audierea inculpatului, declarația acestuia fiind consemnată în proces verbal separat atașat la dosar.
Nefiind excepții sau alte cereri prealabile de formulat instanța acordă părților cuvântul asupra apelului.
Apărătorul din oficiu al inculpatului apelant - avocat susține apelul solicitând admiterea acestuia, desființarea sentinței apelate, în sensul de a se dispune achitarea inculpatului, în temeiul art.11, alin.2, lit.a raportat la art.10, lit.d Cod de procedură penală, deoarece nu a fost săvârșită infracțiunea de dare de mită. Apreciază că, pentru a fi în prezența acestei infracțiuni trebuiesc îndeplinite patru condiții esențiale. În primul rând, latura obiectivă, dare și primirea de mită. Potrivit declarației martorului denunțător, acesta nu a primit nici o sumă de bani, astfel că infracțiunea de dare de mită nu s-a realizat. Totodată, consideră că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii nici latura obiectivă și nici latura subiectivă. Singura probă este declarația martorului, care trebuia să aibă calitatea de învinuit pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, care a acceptat luarea, astfel că a încălcat dispozițiile de serviciu. Potrivit prev.art.16 alin.2 din Codul d eontologic al polițistului, acestuia îi este interzis să accepte bani, bunuri, valori sau atenții în scopul de a îndeplinii sau de a nu îndeplini atribuțiile profesionale, iar art.43 din Statutul polițistului prevede că acestuia îi este interzis să primească, să solicite, să accepte direct sau indirect daruri sau alte avantaje, iar art.68 alin.2 Cod de procedură penală. prevede că "este oprit a determina o persoană să săvârșească sau să continue săvârșirea unei fapte penale în scopul obținerii unei probe".Infracțiunea de dare de mită nu a fost săvârșit a rămas în forma de promisiune. Latura obiectivă constă în aceea de a promite, a oferii bani sau alte foloase subiectului pasiv, ori așa cum și martorul denunțător recunoaște în declarația sa că aceste modalități nu s-au consumat, ci dimpotrivă chiar el a fost cel care a întrebat cât îi va reveni din câștig. O cerință esențială a infracțiunii constă în aceea ca actul solicitat să se refere la îndatoririle de serviciu ale funcționarului, ori în fișa postului agentului nu se vorbește că acesta ar avea atribuții de acest fel.
Reprezentantul parchetului pune concluzii de respingere ca nefondat a recursului declarat de inculpatul recurent și menținerea ca legale și temeinice a hotărârilor recurate. Apreciază că, prin prisma interpretării dată de lege, infracțiunea de dare de mită poate să existe singură sau în concordanță cu luarea de mită. În Codul penal se arată că darea și luarea de mită se poate realiza și prin promisiune, când se perfectează infracțiunea. În speță, în luna februarie 2008 cei doi inculpați l-au contactat pe agentul poliției de frontieră, din zona de domiciliu, promițându-i acestuia o sumă de bani pentru a facilita introducerea în țară peste frontiera cu Ucraina, în dreptul pct. SF 160, a unei cantități de țigări din Ucraina, urmând ca venitul obținut prin vinderea țigărilor să fie împărțit în trei, urmând ca și agentul de frontieră să beneficieze de câștig. Agentul de frontieră a fost solicitat să asigure ca zona să fie liberă pentru desfășurarea activității fără pericol. Deși planul de infracțiune nu a fost dusă până la sfârșit, fapta inculpaților de a promite bani agentului poliției de frontieră pentru a nu-și îndeplinit îndatoririle de serviciu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de dare de mită.
Apărătorul din oficiu al inculpatului intimat arată că lasă la aprecierea instanței soluția ce urmează a fi pronunțată.
CURTEA DE APEL
ELIBERÂND:
Asupra apelului penal de față constată următoarele:
Prin sentința penală nr.166 din 6 iulie 2009, Tribunalul Satu Marea hotărât următoarele:
În baza art. 255 al.1 Cod penal a fost condamnat inculpatul, fiul lui si, născut la data de 8 august 1975 în S M, cetățean român, CNP -, domiciliat în loc. nr.54 jud. S M, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită, la pedeapsa de: 6 luni închisoare.
În baza art. 71 Cod penal a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a teza II si lit.b Cod penal.
In baza art. 81 Cod penal și art. 71 al.5 Cod penal a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei principale si a pedepselor accesorii stabilind potrivit dispozițiilor art.82 Cod penal, 2 ani si 6 luni termen de încercare.
În baza art. 359 Cod de procedură penală a învederat inculpatului consecințele dispozițiilor art.83 Cod penal pe durata executării pedepsei.
II. În baza art. 255 al.1 Cod penal a fost condamnat inculpatul, fiul lui G si, născut la data de 1 mai 1984 in jud. S M, cetățean român, CNP -, domiciliat in - jud. S M, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită, la pedeapsa de: - 6 luni închisoare.
În baza art. 71 Cod penal a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a teza II si lit.b Cod penal.
În baza art. 81 Cod penal și art. 71 al.5 Cod penal a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei principale si a pedepselor accesorii stabilind potrivit disp.art.82 Cod penal, 2 ani si 6 luni termen de încercare.
În baza art.359 Cod de procedură penală a învederat inculpatului consecințele dispozițiilor art.83 Cod penal pe durata executării pedepsei.
În baza art.191 al.2 Cod de procedură penală au fost obligați inculpații la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat, cate 150 lei fiecare.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Satu Mare, emis la data de 02 decembrie 2008 în dosar nr.414/P/2007, au fost trimiși în judecată inculpații și, pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită, prevăzută și pedepsită de art.255 alin.1 Cod penal.
Prin actul de sesizare al instanței s-a reținut că în data de 28.02.2008, agentul poliției de frontieră a fost contactat de inculpatul din loc. propunându-i o întâlnire pentru a discuta despre o eventuală facilitare a trecerii peste frontiera cu Ucraina a unor cantități de țigări. Au stabilit ca dată de întâlnire ziua de 3 martie 2008, dată la care să discute amănuntele "afacerii". Cu această ocazie inculpatul i-a cerut agentului poliției de frontieră să-l anunțe dacă pe relația SF 160 este sau nu patrulă, atunci când el va dori să introducă țigările, câștigul urmând a fi împărțit în 3 părți egale. În ziua următoare, 4 martie, cei doi inculpați s-au întâlnit cu căruia i-au spus că vor aduce niște persoane țigările peste frontieră pe la SF 160 de unde ei le vor transporta la o rampă și de acolo acasă la, agentul urmând să-i avertizeze dacă este control al Poliției de Frontieră pe drum.
Cu ocazia audierii, inculpatul a recunoscut faptul că au luat legătura cu agentul, însă nu a mai dorit derularea activității, fiindu-i frică.
Inculpatul a declarat că agentul a fost cel care l-a contactat în luna august 2007, și ulterior, în luna februarie 2008, însă nu era stabilit nimic concret, doar că trebuiau să ia legătura cu cetățenii ucraineni, iar trebuia să le faciliteze trecerea și transportul țigărilor, câștigul urmând a fi împărțit în trei, totul rămânând la nivel de plan. De asemenea precizează că nu avea de gând să aducă țigări peste frontiera, ci dorea să afle reacția lui la o asemenea propunere.
Întrucât între declarațiile celor 2 inculpați au existat neconcordanțe, s-a procedat la confruntarea celor doi, reieșind faptul că inculpatul a fost cel care l-a contactat pe agentul denunțător pentru prima dată.
Analizând actele si lucrările aflate la dosarul cauzei, constând în declarațiile date de cei doi inculpați, depoziția martorului denunțător, procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice si fisa postului martorului denunțător, instanța a reținut în fapt că în perioada februarie-martie 2008, intre inculpați si martor au avut loc mai multe întâlniri si discuții cu privire la modalitatea in care ar putea fi introduse in tara in mod ilegal țigări de contrabanda, iar martorului, în schimbul neîndeplinirii unor îndatoriri de serviciu in legătură cu aceasta activitatea promițându-i-se o suma de bani, neindicată în concret ci doar generic, ``câștigul obținut urmează a fi împărțit în trei``.
La data de 10 august 2007, la SMs -a înregistrat denunțul făcut de martorul, angajat al Politiei de Frontiera, care reclama faptul că a fost contactat de inculpatul care i-a propus o afacere legată de traficul de țigări peste frontiera din Ucraina. Implicarea lucrătorului politiei de frontiera in aceasta afacere consta in divulgarea punctelor în care se afla patrulele politiei de frontiera, facilitând astfel introducerea țigărilor in tară.
Acest denunț a declanșat masurile care se impun în cauză, ajungându-se astfel la interceptarea convorbirilor telefonice și a înregistrărilor in mediu ambiental purtate de părți, aflate in transcriere la filele 14/28 din dosarul instanței, de unde rezulta fără nici un dubiu implicarea inculpaților in activitățile reclamate de martorul denunțător.
Audiați fiind inculpații nu au recunoscut comiterea infracțiunii reținute în sarcina lor, arătând doar că la modul ipotetic au purtat discuții cu lucrătorul de politie, însă nu intenționau să întreprindă nici un demers în acest sens. Mai multe, a arătat că polițistul de frontiera a fost cel care i-a propus să facă afaceri de acest gen, însă el a refuzat, fiindu-i frica, apărare contrazisa însă de transcrierilor convorbirilor purtate pe aceasta tema.
Procedându-se la solicitarea fisei postului martorului denunțător, proba încuviințată în apărarea inculpaților, pentru a dovedi faptul ca sub aspectul laturii obiective infracțiunea de dare de mită nu este dovedită, din studiul acesteia, realizată în camera de consiliu în prezenta reprezenta reprezentantului inculpatului, s-a reținut că martorul avea în fișa postului prevăzute misiuni in dispozitiv si acțiuni în vederea prevenirii trecerii ilegale a frontierei de stat, ale acțiunilor de contrabanda, prin urmare, participarea la activitățile infracționale inițiate de inculpați presupunea neîndeplinirea unor îndatoriri de serviciu de către martor.
În denunțul inițial depus, face referire la împrejurarea că inculpatul i-a relatat faptul ca el este doar un intermediar al întregii afaceri, de care se ocupa o persoana din, care se afla in legătură directa cu persoanele din Ucraina, care s-a dovedit a fi inculpatul.
În transcrierile realizate ca si rapoartele ulterioare denunțului inițial realizat, îl nominalizează pe acesta, astfel încât implicarea si acestui inculpat in activitatea infracționala este mai mult decât evidenta.
Fapta inculpaților de a oferi agentului politiei de frontiera o suma de bani in schimbul neîndeplinirii de către acesta a îndatoririlor de serviciu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de dare de in forma prevăzută și pedepsită de art. 255 al.1 Cod penal.
Reținând vinovăția celor doi inculpați in comiterea faptei imputate prin actul de sesizare al instanței, instanța a dispus condamnarea acestora la pedepse orientate către minimul special prevăzut de lege, orientare determinata de modalitatea in concret de comitere a faptei, de atingerea adusa valorilor si normele ocrotite de legea penala legate de îndatoririle de serviciu si in legătură cu serviciul precum si de lipsa antecedentelor penale ale celor doi inculpați.
Dispunând condamnarea lor la pedeapsa de cate 6 luni închisoare, instanța a interzis exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a teza II si lit.b Cod penal pe durata executării pedepsei, interdicția aplicata potrivit prevederilor art. 71 Cod penal.
Ca modalitate de executare a pedepsei aplicate, apreciind ca scopul educativ al pedepsei poate fi atins si fără privare de liberate, întrunite fiind si celelalte cerințe ale art. 81 Cod penal, instanța a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei principale precum si a pedepselor accesorii aplicate, potrivit disp.art.71 al.5 Cod penal.
In raport de prevederile art. 82 Cod penal instanța a stabilit un termen de încercare pentru inculpați de 2 ani si 6 luni, termen înăuntrul căruia a atras atenția, astfel cum prevăd dispozițiile art.359 Cod de procedură penală, asupra revocării suspendării aplicate in cazul comiterii de noi infracțiuni, potrivit art. 83 Cod penal.
Consecința a condamnării inculpaților, aceștia au fost obligați la suportarea cheltuielilor judiciare către stat, potrivit dispozițiilor art.191 al.2 Cod de procedură penală.
Împotriva acestei sentințe, inculpatul a declarat apel în termen, solicitând achitarea sa cu art. lit.d Cod de procedură penală, deoarece nu a fost săvârșită infracțiunea de dare de mită. Apreciază că, pentru a fi în prezența acestei infracțiuni trebuiesc îndeplinite patru condiții esențiale. În primul rând, latura obiectivă, dare și primirea de mită. Potrivit declarației martorului denunțător, acesta nu a primit nici o sumă de bani, astfel că infracțiunea de dare de mită nu s-a realizat. Totodată, consideră că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii, nici latura obiectivă și nici latura subiectivă. Singura probă este declarația martorului, care trebuia să aibă calitatea de învinuit pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, care a acceptat luarea, astfel că a încălcat dispozițiile de serviciu. Potrivit prev.art.16 alin.2 din Codul d eontologic al polițistului, acestuia îi este interzis să accepte bani, bunuri, valori sau atenții în scopul de a îndeplinii sau de a nu îndeplini atribuțiile profesionale, iar art.43 din Statutul polițistului prevede că acestuia îi este interzis să primească, să solicite, să accepte direct sau indirect daruri sau alte avantaje, iar art.68 alin.2 Cod de procedură penală. prevede că "este oprit a determina o persoană să săvârșească sau să continue săvârșirea unei fapte penale în scopul obținerii unei probe".Infracțiunea de dare de mită nu a fost săvârșit a rămas în forma de promisiune. Latura obiectivă constă în aceea de a promite, a oferii bani sau alte foloase subiectului pasiv, ori așa cum și martorul denunțător recunoaște în declarația sa că aceste modalități nu s-au consumat, ci dimpotrivă chiar el a fost cel care a întrebat cât îi va reveni din câștig. O cerință esențială a infracțiunii constă în aceea ca actul solicitat să se refere la îndatoririle de serviciu ale funcționarului, ori în fișa postului agentului nu se vorbește că acesta ar avea atribuții de acest fel.
Verificând apelul declarat în cauză prin prisma motivelor invocate și a celor care, potrivit legii se verifică din oficiu, instanța constată că acesta este nefondat, urmând a-l respinge în consecință.
În mod legal și temeinic prima instanță a dispus condamnarea inculpatului la 6 luni închisoare cu art.81 pen, pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită, prev. de art.255 alin.1 pen pe motiv că, în data de 28.02.2008 agentul poliției de frontieră a fost contactat telefonic de inculpatul propunându-i o întâlnire pentru a discuta despre o eventuală facilitare a trecerii peste frontiera cu Ucraina a unor cantități de țigări.
În apărare, inculpatul susține că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de dare de mită întrucât, așa cum reiese din declarația martorului denunțător, acesta nu a primit nici o sumă de bani. Această apărare nu poate fi primită, întrucât infracțiunea de dare de mită s-a consumat în modalitatea promisiunii unei sume de bani, pretindere care s-a consumat cu ocazia convorbirii telefonice din data de 28.02.2008 purtate de inculpat cu agentul de poliție. Din procesul-verbal întocmit la data de 6.11.2008 în urma interceptării convorbirii telefonice la care s-a făcut referire mai sus reiese că inculpatul este cel care a adus în discuție posibilitatea martorului de a câștiga bani, propunându-i să "încheie o afacere": "Fii atent aici, care-i. Nu-s eu capul. Înțelegi? - Fii atent aici care-i situația! Deci tu, mieȘtii ce vreau eu de la tine? Eu de la tine vreau în felul următor, să-mi spui: "La 160 - e liber." Ca atare, inculpatul nu poate susține că ar fi fost provocat sau determinat de martorul denunțător să promită sumele de bani respective, fapt care să ducă la încălcarea dispozițiilor art.68 alin.2 potrivit C.P.P. cărora "este oprit a determina o persoană să săvârșească sau să continue săvârșirea unei fapte penale în scopul obținerii unei probe". În realitate, inculpatul este cel care i-a propus martorului perspectiva de a câștiga bani în urma implicării lui într-o acțiune de contrabandă.
Fiind o infracțiune instantanee, darea de mită în modalitatea promisiunii unor sume de bani s-a consumat, așa cum am arătat, în momentul realizării promisiunii respective cu ocazia convorbirii telefonice. Faptul că martorul ar mai fi avut unele discuții anterioare cu inculpatul legate de același aspect, la care face referire doar acesta din urmă în cuprinsul declarației de la 45 dosar, nu prezintă relevanță sub aspectul consumării acestei infracțiuni în această modalitate.
În declarația dată la 45 dosar, inculpatul recunoaște că a purtat convorbiri cu numitul și nu contestă procesul-verbal întocmit cu privire la acestea, arătând doar că a avut inițiativa acestei "afaceri", și că discuția cu acesta pe marginea banilor a fost în sensul de a împărți în trei profitul realizat prin valorificarea țigărilor. Inculpatul invocă și în apel faptul că banii au fost promiși în sensul împărțirii profitului realizat prin săvârșirea infracțiunii de contrabandă, iar nu pentru a-și încălca obligațiile de serviciu, și că, în realitate, trebuia cercetat pentru complicitate la infracțiunea de contrabandă. În accepțiunea noastră, inculpatul a săvârșit infracțiunea de dare de mită, agentul de poliție fiind cooptat în acțiunea de contrabandă tocmai pentru că, în virtutea atribuțiilor de serviciu, contracost, trebuia să nu-și îndeplinească atribuțiile de serviciu conform legii, creând condițiile săvârșirii infracțiunii de contrabandă în urma exercitării defectuoase a acestor atribuții.
Pe de altă parte, faptul că martorul nu a fost cercetat în dosar pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită nu prezintă relevanță sub aspectul consumării infracțiunii de dare de mită de către inculpatul. Este adevărat că, în principiu, darea și luarea de mită sunt infracțiuni corelative, însă darea de mită săvârșită în modalitatea promisiunii unei sume de bani este un act unilateral săvârșit de mituitor, care nu presupune în mod obligatoriu o acțiune corelativă a persoanei mituite, cum este cazul acțiunilor de dare, respectiv primire a unor bani sau foloase materiale.
Contrar celor afirmate de inculpat în apărare, actul în legătură cu care s-a promis oferirea unor foloase materiale are legătură cu atribuțiile de serviciu ale martorului denunțător - agent al poliției de frontieră, acesta fiind obligat să vegheze la respectarea dispozițiilor legale privind trecerea frontierei precum și la cele privind traficul de mărfuri și să sesizeze organele abilitate în cazul constatării unor nereguli. Așa cum a reținut și prima instanță, din fisa postului martorului denunțător - proba încuviințată în apărarea inculpaților, pentru a dovedi faptul ca sub aspectul laturii obiective infracțiunea de dare de mită nu este dovedită - rezultă că martorul avea în fișa postului prevăzute misiuni in dispozitiv si acțiuni în vederea prevenirii trecerii ilegale a frontierei de stat, ale acțiunilor de contrabanda, prin urmare, participarea la activitățile infracționale inițiate de inculpați presupunea tocmai neîndeplinirea acestor îndatoriri de serviciu.
Văzând această stare de fapt, în drept, dispozițiile art.379 pct.1 lit. "b" Cod procedură penală, apreciind că hotărârea primei instanțe este legală și temeinică, instanța de apel va respinge ca nefondat apelul penal declarat de inculpatul, împotriva sentinței penale nr.166 din 6 iulie 2009, pronunțată de Tribunalul Satu Mare, pe care o va menține în întregime.
Va obliga pe apelant să plătească în favoarea statului suma de 500 lei, cheltuieli judiciare în apel, din care suma de 300 lei, onorariu pentru avocat din oficiu, va fi avansată din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
Onorariul apărătorului din oficiu în sumă de 300 lei va fi avansată din fondul Ministerului Justiției și Libertăților .
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.379 pct.1 lit. "b" Cod procedură penală,
RESPINGE ca nefondat apelul penal declarat de inculpatul, împotriva sentinței penale nr.166 din 6 iulie 2009, pronunțată de Tribunalul Satu Mare, pe care o menține în întregime.
Obligă pe apelant să plătească în favoarea statului suma de 500 lei, cheltuieli judiciare în apel, din care suma de 300 lei, onorariu pentru avocat din oficiu, va fi avansată din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
Onorariul apărătorului din oficiu în sumă de 300 lei va fi avansată din fondul Ministerului Justiției și Libertăților .
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare și comunicare cu inculpatul intimat lipsă.
Dată în ședință publică azi, 24 noiembrie 2009.
Președinte, Judecător, Grefier,
- - - - - -
dec. RC.
Judecător fond:
AS/07.12.2009
3 ex./7.12.2009
Președinte:Rus ClaudiaJudecători:Rus Claudia, Condrovici Adela
