Delapidare Spete Jurisprudenta Art 215 cod penal. Decizia 1414/2009. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SECTIA A II A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- (1696/2009)
DECIZIA PENALĂ NR.1414/
Ședința publică de la 06 octombrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Lia Savonea
JUDECĂTOR 2: Daniel Gradinaru
JUDECĂTOR 3: Niculina Alexandru
GREFIER - - -
* * * * * *
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București - a fost reprezentat de procuror -.
Pe rol urmează soluționarea recursului declarat de recurenta inculpata împotriva sentinței penale nr.531/16.03.2009 pronunțate de Judecătoria sectorului 4 B și a deciziei penale nr.413A/30.06.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția I Penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pentru recurenta inculpată, avocat ales împuternicire avocațială nr.-/5.10.22009, intimata parte civilă ASOCIAȚIA DE proprietari - P 4 fiind reprezentată de avocat ales împuternicire avocațială nr.-/05.10.2009.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Apărătorul recurentului inculpat, depune la dosar motivele de recurs.
Curtea ia act de declarațiile părților în sensul că nu mai sunt excepții de invocat sau cereri de formulat și constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul pe fondul recursului.
Apărătorul recurentului inculpat, având cuvântul, arată că recursul vizează cuantumul despăgubirilor la care instanțele de fond și apel au obligat-o pe inculpată și se întemeiază pe prev.art.385/9 pct.17/1 Cod procedură penală.
Arată că inculpata a acceptat a se ocupa de administrația Asociației de locatari deși nu avea studii de specialitate ci era angajată ca și infirmieră la un spital.
Menționează că asociația de locatari se confrunta cu mari greutăți în achitarea utilităților, inculpata în exercitarea atribuțiilor de administrator a încercat acoperii o parte a restanțelor la plata datoriilor mai vechi.
Arată că în respectiva perioadă se utilizau tichetele de căldură care se acordau persoanelor cu venituri reduse, inculpata a depus aceste tichete la.T, însă nu au fost luate în considerare astfel că s-au creat mari datorii care au determinat sesizarea poliției de către asociație.
Astfel urmare a cercetărilor s-a considerat că inculpata este vinovată de delapidare fiind trimisă în judecată, prin rechizitoriu stabilindu-se un prejudiciu de 28.300 RON, pe parcursul cercetării judecătorești inculpata făcut un credit și a achitat debitul cu două recipise C, însă în acest timp pretențiile asociației s-au majorat, la fiecare termen de judecată apăreau noi sume.
Precizează că s-a dispus efectuarea unei expertize de d-na expert, însă expertul nu răspundea la obiecțiunile formulate de inculpat sau expertul emitea răspunsuri ne conforme cu realitatea, pentru că în final să stabilească o valoare mult mai mare decât cea reală, cuantum luat în considerare de instanță.
În fila instanța a condamnat pe inculpată la un an închisoare cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, apelul a fost admis în parte instanța aplicat prev.art.81 Cod penal, menținând celelalte dispoziții.
Consideră că actele contabile nu au fost întocmite în mod corespunzător de expert, prejudiciu real nu este cel stabilit de expert ci cel achitat în primă etapă de inculpată și consideră că nu este achitabil să plătească ceea ce nu datorează.
Concluzionând solicită admiterea recursului, casarea celor două hotărâri în ceea ce privește cuantumul despăgubirilor pe care inculpata urmează ale achita și a se constata că acesta a fost achitat prin cele două recipise C aflate la dosarul cauzei.
A mai solicitat ridicarea sechestrului asigurator pus în faza de urmărire penală asupra apartamentului inculpatei, bun comun din căsătorie.
Mai arată că instanța a acordat părții civile mai multe cheltuieli de judecată decât s-a solicitat, incluzând și un onorariu extrajudiciar achitat pentru expertiza efectuată în cauză, or dacă expertiza nu a fost avută în vedere la urmărirea penală și nici în faza de judecată de fond, de ce să fie obligată inculpata la plata acestui onorariu.
Apărătorul intimatei parte civilă ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI - 4, având cuvântul, arată că inculpata achitat suma de 28.300 RON.
Solicită respingerea recursului declarat de inculpata dat fiind că apreciază că s-a dovedit pe deplin că aceasta se face vinovată de comiterea infracțiunii prev. de art.215 al.1 p și solicită menținerea hotărârii din fond și apel.
În ceea ce privește sechestrul asigurator solicită menținerea acestuia având în vedere că suma de 28.300 RON nu a fost achitată pe parcursul anilor 2001-2004, ceea ce a general penalități asociației de locatari.
Concluzionând solicită respingerea recursului cu cheltuieli de judecată ce au fost depuse în faza procesuală a apelului, menționează că nu a promovat recurs împotriva hotărârii din apel, însă în contractul de asistență juridică s-a prevăzut onorariu în apel și recurs la comun, solicită a se lua în considerare chitanța privind onorariu din apel și pentru recurs dat fiind că este vorba de același contract de asistență juridică.
În subsidiar dacă nu se vor lua în considerare susținerile privind plata onorariului de avocat solicită a amâna pronunțarea pentru a depune la dosar o nouă chitanță.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, în ceea ce privește latura civilă a cauzei, consideră că instanța de fond a greșit incluzând în cuantumul prejudiciului datorat de inculpată, onorariul de expertiză extrajudiciar, acesta nu constituie o pagubă produsă prin fapta inculpatei, motive pentru care consideră că nu există legătură de cauzalitate între fapta ilicita a inculpatei și onorariul extrajudiciar al expertului, solicită în temeiul art.385/9 pct.17/1 Cod procedură penală, admiterea recursului, casarea în parte a hotărârilor și modificarea cuantumului daunelor materiale pe care inculpata îl are de achitat, prin înlăturarea sumei rezultând un prejudiciu în cuantum de 11.181 RON.
Consideră că celelalte critici sunt nefondate, dat fiind că potrivit art.14 al.4 Cod procedură penală, se acordă despăgubiri și pentru folosul de care a fost lipsită partea civilă, instanța a respectat aceste prevederi acordând pe lângă suma constatată a fi lipsă din gestiune inculpatei și penalitățile create ca urmare a faptei comise de inculpată stabilite ca urmare a mijloacelor de probă administrate.
Precizează că și soluția de menținere a sechestrului asigurator este legală întrucât paguba nu a fost recuperată în totalitate, până în acest moment.
Recurenta inculpată, având ultimul cuvânt, arată că a primit gestiunea cu datorii are și martori în acest sens. Precizează că nu s-a sustras de la urmărirea penală și de la judecată și că regretă nespus cele întâmplate.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față:
Prin sentința penală nr. 531 din 16.03.2009, pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 B, în baza art. 2151al.1 cu aplicarea
art. 41 al. 2.Cod Penal a fost condamnată inculpata, la 1 an închisoare pentru delapidare.
În baza art. 71 Cod penal s-a interzis pe perioada pedepsei drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și b
Cod PenalÎn temeiul art. 861.pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatei, pe o durată de 3 ani, termen de încercare stabilit în condițiile art. 862.pen.
În temeiul art. 863alin.1 pen. s-au pus în vedere inculpatei să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București; b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență. Datele prevăzute la literele b) - d) se comunică Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul București.
În temeiul art. 863alin. 3 lit. a pen. s-a impus inculpatei obligația de a desfășura în primele 6 luni ale termenului de încercare o activitate neremunerată, pe o durată de 50 de ore, al cărei conținut, precum și instituția la care va fi prestată activitatea, vor fi stabilite de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București.
S-au pus în vedere inculpatei dispozițiile art. 864.pen. referitoare la situațiile care atrag revocarea suspendării executării pedepsei, respectiv săvârșirea unei noi infracțiuni înăuntrul termenului de încercare sau neîndeplinirea, cu rea-credință, a măsurilor de supraveghere impuse și a obligațiilor stabilite prin prezenta hotărâre.
În temeiul art. 71 al. 5 Cod penal s-a suspendat executarea pedepsei accesorii.
În temeiul art. 346 al. 1.C.P.P. rap. la art. 998-999.civ. a fost admisă în parte acțiunea părții civile Asociația de Proprietari - situat în B,-, sector 4 și obligă inculpata la plata sumei de 13.223,10 lei daune materiale către aceasta.
În temeiul art. 163 și urm. p Cod Penal s-a menținut măsura sechestrului asigurător dispus în faza de urmărire penală prin ordonanța din 19.10.2007 asupra imobilului situat în B,-, -.1,.41, sector 4, în vederea asigurării reparării prejudiciului.
În baza art. 191.C.P.P. a fost obligată inculpata la plata sumei de 350 lei RON cheltuieli judiciare față de stat.
În baza art. 193.C.P.P. a fost obligată inculpata la plata sumei de 2906 lei RON, cheltuieli judiciare față de partea civilă.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că inculpata a deținut funcția de administrator al Asociației de Proprietari - situat în B,-, sector 4, în perioada 01.01.2004 - 12.01.2007, astfel cum rezultă din declarația acesteia și din plângerea formulată de președinta asociației de proprietari, numita C.
Existând suspiciuni în ce privește modul în care inculpata și-a îndeplinit atribuțiile specifice funcției, în sensul că s-au constatat lipsuri în gestiunea asociației de proprietari la care aceasta era administrator, reprezentanta asociației a dispus efectuarea unei expertize contabile extrajudiciare pe baza actelor puse la dispoziție de inculpată, pentru a se lămuri cu privire la cele constatate.
În cursul urmăririi penale s-a procedat la efectuarea unei expertize contabile judiciare, fiind întocmit raportul de expertiză nr. 5506/17.07.2007 de către expertul.
Potrivit concluziilor acestui raport, în perioada 01.01.2004 - 12.01.2007, inculpata în calitate de administrator al Asociației de proprietari a blocului în care locuiește a adus un prejudiciu asociației de 31.361,04 lei, reprezentând diferența între încasările și plățile făcute pentru cheltuielile de întreținere.
Ca urmare a obiecțiunilor formulate atât de inculpată cât și de reprezentanta asociației de proprietari, expertul a precizat în răspunsul la aceste obiecțiuni că prejudiciul produs prin fapta inculpatei este de 28.299,54 lei, scăzând din suma inițial stabilită ca fiind valoarea prejudiciului, suma de 3061,5 lei predată în numerar asociației de proprietari de către inculpată în momentul încetării din funcție, conform procesului-verbal de predare a gestiunii încheiat la 12.01.2007.
Ulterior au fost date lămuriri la raportul de expertiză, prin care s-a stabilit că în suma de 28.299,54 lei nu a fost cuprinsă valoarea subvențiilor. Pentru stabilirea exactă a minusului existent în gestiunea inculpatei la data încetării acesteia din funcția de administrator, expertul a totalizat valoarea chitanțelor emise (care cuprindeau și valoarea subvențiilor, fără a fi efectiv încasate) după care a scăzut valoarea subvențiilor.
Pentru lămurirea aspectului privind penalitățile de întârziere calculate de furnizori datorită neplății la termen a utilităților, în sensul de a se stabili cât din aceste penalități este imputabil inculpatei și cât restanțierilor, în cursul judecății s-a efectuat o completare la raportul de expertiză de către experta contabilă. Prin această completare
s-a stabilit că din penalitățile de întârziere calculate pentru perioada 01.01.2004 - 12.01.2007, inculpatei îi este imputabilă suma de 11081,56 lei, stabilită în funcție de suma de 28.299,54 lei lipsa din gestiunea inculpatei.
Întrucât, în cazul asociaților de proprietari, nu se poate admite că se poate păstra o sumă de 5 000 lei, cu titlu de plafon de casă pentru a acoperi necesarul de lichidități, în condițiile în care existau întârzieri la plata furnizorilor, instanța a avut în vedere prima variantă de calcul prezentată de expert pentru stabilirea penalităților.
În ce privește pretențiile părții civile, instanța fondului a apreciat că acestea sunt, în parte, întemeiate. Astfel, inculpata este datoare a repara atât prejudiciul direct produs prin fapta sa ce a putut fi prevăzut, cât și prejudiciul neprevăzut în momentul comiterii faptei, însă nu poate fi obligată decât la repararea prejudiciului ce este o consecință directă și necesară a faptei. De aceea, inculpata datorează suma de 28.299,54 lei lipsă din gestiunea părții civile la data încetării funcției sale de administrator, penalitățile de întârziere calculate de furnizori și imputabile inculpatei, precum și onorariul expertului contabil extrajudiciar, aceasta fiind o cheltuială suportată de partea civilă în legătură cu fapta săvârșită de inculpată.
Referitor la celelalte pretenții ale părții civile, instanța fondului le-a apreciat neîntemeiate având în vedere că nu sunt urmarea faptei săvârșite de inculpată, precum și faptul că nu se pot acorda dobânzi legale nici la debitul principal, din moment ce inculpata datorează penalitățile de întârziere, și nici la penalitățile de întârziere.
Pe baza concluziilor expertului contabil cuprinse în raportul de expertiză, în răspunsul la obiecțiuni, în suplimentul și în completarea acestui raport, instanța fondului a constatat că inculpata a produs părții civile Asociația de Proprietari - situat în B,-, sector 4, prin săvârșirea infracțiunii de delapidare, un prejudiciu total de 41523,1 lei, din care 28.299,54 lei reprezintă suma lipsă din gestiunea inculpatei, 11081,56 lei reprezintă valoarea penalităților imputabile inculpatei și calculate de furnizori pentru neachitarea utilităților, iar suma de 2142 lei reprezintă onorariul expertului extrajudiciar.
Din acest prejudiciu, s-a constatat că inculpata a achitat în timpul judecății suma de 28.300 lei.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpata, criticând-o pentru netemeinicie, solicitând, sub aspectul laturii penale, suspendarea condiționată a executării pedepsei ce i-a fost aplicată, conform dispozițiilor art. 81-82.pen. având în vedere conduita procesuală a acesteia, împrejurarea că nu este cunoscută cu antecedente penale, are un loc de muncă stabil și a făcut eforturi substanțiale achitând suma de 28.300 de RON, reprezentând prejudiciul stabilit la data emiterii rechizitoriului.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, a invocat următoarele motive:
- în mod greșit s-a ținut cont de pretențiile majorate ale părții civile pe parcursul a mai multor termene de judecată și s-a stabilit un prejudiciu mai mare decât cel de la urmărirea penală, în condițiile în care inculpata a detaliat sumele achitate în contul părții civile, depunând și înscrisuri în acest sens;
- nu a fost ridicată măsura sechestrului asigurător instituit asupra
apartamentului proprietatea sa și a soțului său;
- suma de 2906 lei acordată părții civile cu titlu de cheltuieli de judecată este nejustificată, având în vedere actele de la dosar.
Examinând hotărârea apelată, în raport de motivele invocate cât și din oficiu, conform art. 371 al. 2 Cod procedură penală. Tribunalul a constatat, referitor la latura penală, că prima instanță a reținut corect situația de fapt, dând o încadrare juridică corespunzătoare, din materialul probator administrat în cauză, judicios analizat în considerentele sentinței, rezultând tară echivoc că, în perioada 01.01.2004-12.01.2007, în calitate de administrator al Asociației de Proprietari - situat în B,-, sector 4, inculpata și-a însușit, în interesul său, sume de bani încasate și pe care le avea în administrare.
A stabilit că instanța fondului a făcut o justă individualizare a pedepsei aplicate, conform criteriilor prev. de art. 72 Cod penal, ținând seama de gradul concret de pericol social al faptei, de modalitatea și împrejurările în care a fost comisă, de rezultatul produs, precum și de circumstanțele personale ale inculpatei. Raportat la individualizarea judiciară a executării pedepsei, deși s-a apreciat corect că scopul pedepsei poate fi atins și fără privare de libertate, tribunalul consideră că se impune aplicarea dispozițiilor art. 81 din Codul penal, nefiind necesară supunerea inculpatei unor măsuri de supraveghere și de respectare a unor obligații, având în vedere criteriile mai sus menționate, astfel că, sub acest aspect, critica apelantei este întemeiată.
In privința laturii civile, ribunalul a apreciat că motivele invocate de inculpată sunt neîntemeiate, pentru următoarele considerente: prima instanță a stabilit corect prejudiciul material imputabil inculpatei, având în vedere raportul de expertiză, răspunsul la obiecțiuni, suplimentul și completarea acestui raport, concluziile expertului fiind juste și argumentate. De asemenea, în mod just a fost menținut sechestrul asigurător dispus în faza de urmărire penală, câtă vreme inculpata a acoperit doar o parte din prejudiciu, măsurile asigurătorii având drept scop, conform art. 163 din Codul d e procedură penală, tocmai garantarea obligațiilor de ordin patrimonial ce decurg din rezolvarea acțiunii penale și acțiunii civile în cadrul procesului penal.
Cu privire la cheltuielile judiciare efectuate de partea civilă, acestea au fost evaluate corect, ținându-se seama de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, justificându-se și obligarea inculpatei la plata onorariului expertului extrajudiciar, având în vedere că aceste cheltuieli au fost ocazionate de participarea părții civile la procesul declanșat ca urmare a faptei ilicite săvârșite de inculpată.
Prin decizia penală nr. 413/A din 30.06.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală, a fost admis apelul declarat de inculpata împotriva sentința penală nr. 531/16.03.2009, pronunțată de Judecătoria Sector 4 B în dosarul nr-.
S-a desființat în parte sentința penală apelată și rejudecând:
S-a înlăturat aplicarea disp. art. 86/1 și urm Cod penal privind suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.
În baza art. 81, 82.pen. s-a suspendat condiționat executarea pedepsei de 1 an închisoare aplicată inculpatului pe un termen de încercare de 3 ani.
S-au pus în vedere inculpatului disp. art. 83 Cod penal.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale.
S-a respins, ca neîntemeiată, cererea de cheltuieli judiciare formulată de intimata - partea civilă.
În baza art. 192 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare în apel au rămas în sarcina statului.
Împotriva acestor hotărâri a declarat recurs inculpata, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârilor.
În motivarea recursului, inculpata a solicitat să se constate că prejudiciul a fost acoperit și în mod eronat a fost obligată la repararea lui, a solicitat ridicarea sechestrului asigurator pus în faza de urmărire penală asupra apartamentului acesteia, bun comun din căsătorie. De asemenea a criticat faptul că a fost obligată către partea civilă la cheltuieli de judecată peste ceea ce era normal, incluzând și un onorariu extrajudiciar achitat pentru expertiza efectuată în cauză, or, expertiza nu a fost avută în vedere la urmărirea penală și nici în faza de judecată de fond.
Examinând hotărârile recurate prin raportare la motivele invocate de către apărătorul inculpatei dar și din oficiu, în condițiile art. 3859alin. 3 Cod procedură penală, Curtea apreciază că recursul este fondat în limitele ce se vor arăta:
Atât instanța de fond cât și cea de apel au făcut o corectă aplicare a legii, stabilind în mod judicios atât situația de fapt și încadrarea juridică cât și o pedeapsă corespunzătoare care să atingă scopul educativ și preventiv la care se referă art. 52 Cod penal.
Curteanu va insista asupra laturii penale având în vedere faptul că critica inculpatei vizează doar latura civilă a cauzei.
Sub acest aspect,al modului în care a fost soluționată latura civilă,recursul formulat de inculpată este, în parte, întemeiat.
Curtea reține că în cursul urmăririi penale s-a procedat la efectuarea unei expertize contabile judiciare, iar potrivit concluziilor acestui raport, în perioada 01.01.2004 - 12.01.2007, inculpata în calitate de administrator al Asociației de proprietari a blocului în care locuiește a adus un prejudiciu asociației de 31.361,04 lei, reprezentând diferența între încasările și plățile făcute pentru cheltuielile de întreținere. Ca urmare a obiecțiunilor formulate atât de inculpată cât și de reprezentanta asociației de proprietari, expertul a precizat în răspunsul la aceste obiecțiuni că prejudiciul produs prin fapta inculpatei este de 28.299,54 lei, scăzând din suma inițial stabilită ca fiind valoarea prejudiciului, suma de 3061,5 lei predată în numerar asociației de proprietari de către inculpată în momentul încetării din funcție, conform procesului-verbal de predare a gestiunii încheiat la 12.01.2007. Ulterior au fost date lămuriri la raportul de expertiză, prin care s-a stabilit că în suma de 28.299,54 lei nu a fost cuprinsă valoarea subvențiilor. Pentru stabilirea exactă a minusului existent în gestiunea inculpatei la data încetării acesteia din funcția de administrator, expertul a totalizat valoarea chitanțelor emise (care cuprindeau si valoarea subvențiilor, fără a fi efectiv încasate) după care a scăzut valoarea subvențiilor. Pentru lămurirea aspectului privind penalitățile de întârziere calculate de furnizori datorită neplății la termen a utilităților, în sensul de a se stabili cât din aceste penalități este imputabil inculpatei și cât restanțierilor, în cursul judecății s-a efectuat o completare la raportul de expertiză.
În baza coroborării probelor administrate în cauză, după scăderea sumelor achitate de inculpată pe parcursul procesului, în mod corect a fost stabilit prejudiciul cauzat de inculpată prin fapta ilicită comisă, cu corecțiile ce se vor efectua, după cum corect s-a făcut aplicarea principiului reparării integrale a acestuia.
Curtea constată că în mod corect s-a apreciat că inculpata este datoare a repara atât prejudiciul direct produs prin fapta sa ce a putut fi prevăzut, cât și prejudiciul neprevăzut în momentul comiterii faptei, dar care este o consecință directă și în legătură cu fapta. De aceea, inculpata datorează nu doar suma lipsă din gestiunea părții civile la data încetării funcției sale de administrator (de 28.299,54 lei), ci și penalitățile de întârziere calculate de furnizori și imputabile inculpatei.
Curtea nu găsește întemeiată, însă, obligarea inculpatei de a acoperi, în cadrul acțiunii civile exercitate alături de cea penală, și suma plătită de partea civilă drept onorariuexpertiză extrajudiciară, aspect cu privire la care va cenzura hotărârea pronunțată și va reduce cuantumul despăgubirilor de la 13.223,10 lei la 11.081,10 lei.
Chiar dacă există o relație între suma plătită cu titlu de onorariu expert și prezenta cauză, totuși aceasta nu poate fi încadrată în prejudiciu,eventual în cheltuieli de judecată, în condițiile art. 193 cod proc. pen,perspectivă din care hotărârea va fi modificată întrucât nu sunt îndeplinite condițiile art. 998 și urm. cod civil pentru angajarea răspunderii civile pentru suma menționată (2142 lei).
Nu este primită critica vizând aplicarea sechestrului asigurător, problemele invocate de către inculpată (calitatea de bun comun al bunului indisponibilizat) urmând a fi soluționate cu ocazia executării hotărârii, dacă aceasta nu va executa voluntar, eventual într-o contestație la executare.
În fine, Curtea va respinge cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de intimată, având în vedere că nu au fost depuse dovezi în fața instanței de recurs privind plata onorariului de avocat.
Drept urmare, în temeiul art. 38515pct. 2 lit. a Cod procedură penală va fi admis recursul declarat de inculpată, se va casa decizia penală și sentința penală și se va reduce cuantumul despăgubirilor civile la care a fost obligată de la 13.223,10 lei la 11.081,10 lei.
Vor fi menținute neschimbate celelalte dispoziții ale hotărârilor și va fi respinsă cererea de acordare a cheltuielilor judiciare.
Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de inculpata.
Casează în parte decizia penală nr. 413 din 30.06.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală și a sentinței penale nr. 531 din 16.03.2009 a Judecătoriei Sectorului 4 B și rejudecând:
Reduce cuantumul despăgubirilor civile la care a fost obligată inculpata de la 13.223,10 lei la 11.081,10 lei.
Menține neschimbate celelalte dispoziții ale hotărârilor.
Respinge cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de intimată.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 6 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
Dact. 2 ex./14.10.2009
- jud.:;
12 2009
Președinte:Lia SavoneaJudecători:Lia Savonea, Daniel Gradinaru, Niculina Alexandru