Evaziune fiscală Spete Jurisprudenta. Decizia 159/2009. Curtea de Apel Pitesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR. 159/
Ședința publică din 05 Martie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Dumitru Diaconu
JUDECĂTOR 2: Corina Voicu
JUDECĂTOR 3: Elena Minodora
Grefier
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI, reprezentată prin procuror.
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de recurenta, împotriva deciziei penale nr.194/A/17 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică,a răspuns avocat din oficiu pentru intimații-inculpați și - Al în baza delegației cu nr.480/2009 emisă de Baroul Argeș, lipsind recurenta-parte civilă V, intimata-parte civilă ANAF B și intimatele -părți responsabile civilmente SC. IMPORT EXPORT și EXPORT C-N
Procedura este legal îndeplinită.
În baza disp.art. 304 alin.1 Cod procedură penală se procedează la înregistrarea cauzei cu mijloace tehnice audio.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nemaifiind cereri prealabile de formulat în cauză, curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri asupra acestuia.
Avocat din oficiu pentru intimații-inculpați și - Al, solicită respingerea recursului declarat de partea civilă V și menținerea ca legală și temeinică a deciziei nr.194/A/17.12.2008 pronunțată de Tribunalul Vâlcea, cu cheltuieli de judecată.
Reprezentantul parchetului formulează concluzii de respingere ca nefondat a recursului declarat de partea civilă și de menținere a deciziei atacate ca fiind legală și temeinică.
CURTEA
Asupra recursului penal de față:
Prin sentința penală nr.485 din 01 octombrie 2008, pronunțată de Judecătoria Râmnicu Vâlcea, ca instanță de rejudecare, în dosarul nr-, în baza art.334 Cod procedură penală a fost schimbată încadrarea juridică a faptelor inculpatului, din infr. prev. de art.10 din Legea nr.87/1994 cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal și art.13 Cod penal, art.13 din Legea nr.87/1994 cu aplic. art.41 alin.2 și art.13 Cod penal și art.43 (fost 40) din Legea nr.82/1991 rap. la art.289 Cod penal cu aplic. art.41 alin.2 și art.13 Cod penal, toate cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal, în infr. prev. de art.10 din Legea nr.87/1994 cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal și art.13 Cod penal și art.13 din Legea nr.87/1994 cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal și art.13 Cod penal, cu aplic. art.33 lit.a Cod penal.
În baza art.11 pct.2 lit.b proc.pen. rap. la art.10 lit.g proc.pen. coroborat cu art.121, art.122 alin.1 lit.d și alin.2, art.124 penal s-a dispus încetarea procesului penal, în ceea ce privește săvârșirea de către inculpatul, domiciliat în 9794 nr.540, Dallas, Texas 75243, cu reședința în R V, str.-,.6,.C,.4, județul V, citat și prin afișare la sediul Consiliului Local R V, precum și prin afișare la ușa instanței, a infracțiunilor prev. de art.10 din Legea nr.87/1994 cu aplic. art.41 alin.2 penal și art.13 penal și art.13 din Legea nr.87/1994 cu aplic. art.41 alin.2 penal și art.13 penal (rezultată în urma schimbării încadrării juridice), întrucât a intervenit prescripția specială a răspunderii penale.
Totodată, în baza art.334 proc.pen. s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor inculpatului - Al, din infracțiunea prev. de art.13 din Legea nr.87/1994 cu aplic. art.41 alin.2 penal și art.13 penal și art.43 (fost 40) din Legea nr.82/1991 rap. la art.289 penal, cu aplic. art.41 alin.2 penal și art.13 penal, cu aplic. art.33 lit.a penal, în infr. prev. de art.13 din Legea nr.87/1994 cu aplic. art.41 alin.2 penal și art.13 penal.
În baza art.11 pct.2 lit.b proc.pen. rap. la art.10 lit.g proc.pen. corob. cu art.121, art.122 alin.1 lit.d și alin.2, art.124 penal s-a dispus încetarea procesului penal în ceea ce privește săvârșirea de către inculpatul - Al, domiciliat în, cu reședința în R V,-,.115,.B,.8, județul V, citat și prin afișare la sediul Consiliului Local R V, precum și prin afișare la ușa instanței, a infr. prev. de art.13 din Legea nr.87/1994 cu aplic. art.41 alin.2 penal și art.13 penal (rezultată în urma schimbării încadrării juridice), întrucât a intervenit prescripția specială a răspunderii penale.
În baza art.14 și urm. art.346 proc.pen. art.998 și urm. civ. art.40 din Decretul nr.31/1954 a fost admisă în parte, acțiunea civilă și pe cale de consecință au fost obligați inculpații la plata de despăgubiri civile către partea civilă, astfel:
- inculpatul - suma de 65000 lei Ron, ce va fi actualizată la data plății efective;
- inculpatul - Al - suma de 64577 lei Ron, ce va fi actualizată la data plății efective.
A fost respinsă acțiunea civilă intentată de partea civilă față de părțile responsabile civilmente Import Export C-N - Filiala V - prin lichidator, cu sediul în R V,-, -.11/1,.A,.9, județul V și Import Export R V, cu sediul în R V,-, -.11/1,.A,.9, județul V și s-a constatat că aceste societăți comerciale au fost dizolvate.
În baza art.192 alin.3 proc.pen. cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Totodată, s-a dispus comunicarea și înregistrarea hotărârii la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Vâlcea, în vederea efectuării mențiunilor corespunzătoare.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță, în urma rejudecării, a reținut sub aspectul situației de fapt că, în perioada anilor 1999-2000, în mod repetat, în baza aceleiași rezoluții infracționale, inculpatul, în calitate de administrator al Import Export, a întocmit incomplet sau necorespunzător documente primare sau de evidență contabilă, cu scopul de a împiedica verificările financiar-contabile ale societății, nu a evidențiat prin acte contabile veniturile realizate ori a înregistrat cheltuieli care nu au la bază operațiuni reale, cu consecința neplății ori diminuării impozitului, taxei și contribuției datorate statului, de asemenea, a efectuat cu știință înregistrări inexacte și a omis cu știință de a înregistra în contabilitate, consecința fiind denaturarea veniturilor și cheltuielilor, precum și a elementelor de activ și pasiv ce se reflectă în bilanț.
Cu privire la inculpatul Al, s-a reținut, sub aspectul situației de fapt că, în aceeași perioadă, în calitate de administrator al Import Export, nu a evidențiat prin acte contabile, în întregime sau în parte, veniturile realizate, a înregistrat cheltuieli care nu au avut la bază operațiuni reale, cu consecința neplății ori diminuării impozitului pe profit și a taxei pe valoarea adăugată și, de asemenea, a efectuat cu știință înregistrări inexacte ori a omis cu știință să efectueze înregistrări în contabilitate, consecința fiind denaturarea veniturilor, cheltuielilor și a rezultatelor financiare.
Prin decizia de îndrumare nr.231/A/18 octombrie 2006, instanța de control judiciar, Tribunalul Vâlcea, după casarea cu trimitere spre rejudecare la prima instanță, Judecătoria Râmnicu Vâlcea, a dispus introducerea în cauză și citarea părții civile Agenția Națională de Administrare Fiscală B și extinderea efectelor și față de intimatul-inculpat care nu a declarat apel, respectiv inculpatul.
Instanța de rejudecare a stabilit că, în ceea ce privește încadrarea juridică a faptelor inculpaților, prin decizia nr.4, pronunțată într-un recurs în interesul legii, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că "fapta de omisiune în tot sau în parte, ori evidențierea, în actele contabile ori în alte documente legale, a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate, ori, evidențierea în actele contabile sau alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operațiuni reale ori evidențierea altor operațiuni fictive, constituie infracțiunea complexă de evaziune fiscală prevăzută de art.9 alin.1 lit.b și c din Legea nr.241/2005 (fost art.11 lit.c, fost art.13 din Legea nr.87/1994), nefiind incidente dispozițiile art.43 (fost art.37, fost art.40) din Legea nr.82/1991 - Legea contabilității, raportat la art.289 din Codul penal, aceste activități fiind cuprinse în conținutul constitutiv al laturii obiective a infracțiunii de evaziune fiscală".
Prin urmare, Judecătoria Râmnicu Vâlcea, având în vedere și limitele rejudecării, precum și extinderea efectelor apelului și față de celălalt inculpat ( ) care nu a declarat apel, a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor în mod corespunzător, în privința ambilor inculpați, în sensul absorbirii faptei de fals intelectual prev. de art.43 (fost art.37, fost art.40) din Legea nr.82/1991 - Legea contabilității, raportat la art.289 din Codul penal cu aplic. art.41 alin.2 penal și art.13 penal în infracțiunea complexă de evaziune fiscală prev. de art.13 din Legea nr.87/1994 cu aplic. art.41 alin.2 penal și art.13 penal.
Totodată, s-a constatat că pe parcursul procesului penal, în timpul rejudecării cauzei după casarea cu trimitere a sentinței primei instanțe (sentința penală nr.615/12.04.2006 a Judecătoriei Râmnicu Vâlcea ), cu privire la toate infracțiunile comise de inculpați, a intervenit o cauză de împiedicare a exercitării în continuare a acțiunii penale, respectiv prescripția specială a răspunderii penale a inculpaților în cauză.
Astfel, s-a notat, atât infracțiunea prev. de art.10 din Legea nr.87/1994 cu aplic. art.41 alin.2 penal și art.13 penal reținută în sarcina inculpatului, cât și infracțiunea prev. de art.13 din Legea nr.87/1994 cu aplic. art.41 alin.2 penal și art.13 penal (rezultată în urma schimbării încadrării juridice), erau sancționate de legea în vigoare la data săvârșirii faptelor, mai favorabilă inculpaților, cu pedeapsa închisorii de la 6 luni la 5 ani sau amendă.
Potrivit dispozițiilor art.122 alin.1 lit.d proc.pen. termenul de prescripție a răspunderii penale este de 5 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii mai mare de 1 an, dar care nu depășește 5 ani.
S-a arătat în continuare că, prin punerea în mișcare a acțiunii penale față de ambii inculpați, termenul de prescripție a fost întrerupt potrivit dispozițiilor art.123 penal, însă în cauză sunt incidente prevederile art.124 penal, conform cărora prescripția înlătură răspunderea penală oricâte întreruperi ar interveni, dacă termenul de prescripție la art.122 penal este depășit cu încă
Așadar, prima instanță a stabilit că termenul de prescripție specială a răspunderii penale este de 5 ani plus J (din 5 ani), respectiv 7 ani și 6 luni, care potrivit dispozițiilor art.122 alin.2 penal teza finală, se calculează de la data săvârșirii ultimei acțiuni - act material în cadrul infracțiunilor continuate.
Din probele de la dosar, instanța de rejudecare a constatat că ultimele astfel de acțiuni din cadrul infracțiunilor continuate au fost comise de inculpatul la data de 04.07.2000, iar de către inculpatul Al la data de 11.12.2000, astfel că termenele de prescripție specială a răspunderii penale de 7 ani și 6 luni, calculate și în raport de dispozițiile art.154 penal, s-au împlinit la datele de 03.01.2008 și respectiv 10.05.2008.
În consecință, constatând intervenția cazului de împiedicare a exercitării acțiunii penale prev. de art.10 lit.c proc.pen. - prescripția (specială) a răspunderii penale, Judecătoria Râmnicu Vâlceaa încetat procesul penal în ceea ce privește săvârșirea de către inculpatul a infr. prev. de art.10 din Legea nr.87/1994 cu aplic. art.41 alin.2.penal și art.13.penal și art.13 din Legea nr.87/1994 cu aplic. art.41 alin.2.penal și art.13.penal și respectiv în ceea ce privește săvârșirea de către inculpatul Al a infr. prev. de art.13 din Legea nr.87/1994 cu aplic. art.41 alin.2.penal și art.13.penal.
Având în vedere limitele rejudecării, precum și motivele de apel ce au vizat latura civilă (invocate de V) și care s-au referit doar la împrejurarea că inculpații nu au fost obligați în solidar cu părțile responsabile civilmente Import Export și Export, în baza actelor de la dosar, instanța de fond a admis în parte acțiunea civilă și a obligat pe inculpatul la suma de 65000 lei Ron, ce urma să fie actualizată la data plății efective și pe inculpatul - Al la suma de 64577 lei Ron, actualizată la data plății efective.
Având în vedere că ambele societăți comerciale și-au încetat existența prin dizolvare, astfel că nu mai constituie subiecte de drept civil, susceptibile de a avea drepturi și obligații civile, instanța de fond a dispus respingerea acțiunii civile intentate de partea civilă față de acestea, invocându-se totodată dispozițiile art.40 din Decretul nr.31/1954.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat apel Direcția Generală a Finanțelor Publice V, în nume propriu, cât și în numele Agenției Naționale de Administrare Fiscală, criticând hotărârea sub aspectul laturii civile.
S-a susținut în motivele de apel că în mod greșit s-a respins cererea de obligare în solidar a inculpaților cu părțile responsabile civilmente la plata prejudiciului cauzat.
S-a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței și obligarea inculpaților în solidar cu părțile responsabile civilmente la plata prejudiciului cauzat.
Tribunalul Vâlcea, prin decizia penală nr.194/A din 17 decembrie 2008, a respins ca nefondat apelul declarat de partea civilă V, iar cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Pentru a se pronunța în acest sens, tribunalul a reținut, din adresa nr.17041/17.09.2008 a de pe lângă Tribunalul Vâlcea, că Import Export a fost lichidată și radiată din Registrul Comerțului și din cuprinsul sentinței comerciale nr.94/C din 01.02.2007 a Tribunalului Vâlcea că s-a dispus radierea din Registrul Comerțului a Import Export R
Fiind deci dizolvate, s-a considerat că ambele societăți și-au încetat existența potrivit art.40 din Decretul nr.31/1954, astfel că nu mai constituie subiecte de drept și deci nu mai pot fi titulare de drepturi și obligații.
În aceste condiții, s-a reținut că în mod corect prima instanță a respins cererea de obligare a celor două societăți la plata despăgubirilor civile.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs partea civilă Direcția Generală a Finanțelor Publice V, susținând că în mod greșit s-a respins cererea de obligare în solidar cu inculpații a părților responsabile civilmente la plata prejudiciului cauzat.
S-a solicitat admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate în sensul obligării inculpaților, în solidar cu părțile responsabile civilmente, să suporte prejudiciul creat și reținut de instanță.
Examinând motivele de recurs prin prisma actelor și lucrărilor dosarului și în limita cazului de casare prev. de art.3859alin.2 din proc.pen. Curtea constată:
Prin decizia nr.28 din 02 iunie 2008, admițându-se recursul în interesul legii, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că:
"În aplicarea dispozițiilor art.3859din Codul d e procedură penală, după abrogarea punctului 17/1 prin Legea nr.356/2006, judecarea recursurilor declarate cu privire la latura civilă, împotriva deciziilor pronunțate în apel se va face în conformitate cu dispozițiile art.3859alin.2 din Codul d e procedură penală, cazurile de casare urmând a fi analizate în concret, în funcție de modul de rezolvare a laturii civile".
Astfel, în cadrul legislativ stabilit, Curtea, referitor la motivul de recurs ce vizează latura civilă, observă că potrivit adresei nr.17041/17.09.2008 a de pe lângă Tribunalul Vâlcea, Import Export a fost lichidată și radiată din Registrul Comerțului și că din cuprinsul sentinței comerciale nr.94/C din 01.02.2007 a Tribunalului Vâlcea rezultă radierea din Registrul Comerțului și a Import Export R
În sprijinul criticii sale, recurenta Direcția Generală a Finanțelor Publice V arată că, în mod greșit, s-a apreciat de către instanțele de fond că din momentul dizolvării unei societăți comerciale, aceasta își încetează existența întrucât realitatea este aceea că ea este încă în ființă și numai unele operațiuni pe care le desfășoară sunt limitate.
Într-adevăr, ca urmare a procedurii insolvenței, din momentul dizolvării până la lichidarea judiciară a societății comerciale, se derulează anumite operațiuni, dar acestea tocmai în vederea lichidării, acesta fiind actul final al procedurii în discuție.
Câtă vreme actele dosarului confirmă radierea din Registrul Comerțului a celor două societăți comerciale Import Export și Import Export R V, dovada este deplină în sensul că acestea au încetat să mai existe și deci nu mai pot constitui subiecte de drept civil susceptibile de drepturi și obligații corelative.
În condițiile reținute, în mod judicios, instanțele de fond au respins solicitarea recurentei, sub aspectul laturii civile, având ca obiect obligarea celor două societăți la plata despăgubirilor civile și, pe cale de consecință, în temeiul art.38515pct.1 lit.b proc.pen. recursul declarat de V va fi respins ca nefondat.
Onorariul aparitorului din oficiu pentru intimații-inculpați urmează a fi avansat din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților, în baza Protocolului privind stabilirea onorariilor avocaților din 26 noiembrie 2008.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurenta-parte civilă DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE V, împotriva deciziei penale nr.194/A/17 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.
Onorariu avocat oficiu pentru intimații-inculpați în sumă de câte 300 lei, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 05 martie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Penală și pentru cauze cu Minori și de Familie.
,
Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex./16.03.2009
Jud.apel:
Jud.fond:
Președinte:Dumitru DiaconuJudecători:Dumitru Diaconu, Corina Voicu, Elena Minodora