Evaziune fiscală Spete Jurisprudenta. Decizia 348/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR. 348/2009
Ședința publică din 26 Mai 2009
PREȘEDINTE: Monica Farcaș
JUDECĂTOR 2: Oana Maria Călian
JUDECĂTOR 3: Alina
Grefier
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat prin:
- procuror
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale numărul 23/28.01.2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a prezentat avocat scu apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul recurent și avocat, apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul intimat, lipsă fiind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care se constată că la dosar s-a depus de către Direcția Generală Finanțelor Publice Sibiu copia contractului individual de muncă încheiat între SC SRL Sibiu și.
Apărătorul inculpatului recurent, apărătorul inculpatului intimat și reprezentantul parchetului învederează că nu mai au alte cereri de formulat, împrejurare față de care instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat scu, apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul solicită admiterea recursului, casarea deciziei penale atacate și a se menține ca legală și temeinică soluția de achitare dispusă de instanța de fond, conform art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit. Cod procedură penală.
În subsidiar solicită reducerea cuantumului pedepsei și a se face aplicarea dispozițiilor art.81 Cod penal.
În susținere învederează că inculpatul nu deținea calitatea de administrator al SC SRL și nu avea stabilite atribuții de conducere a activității acestei societăți.
Avocat, apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul intimat solicită admiterea recursului inculpatului și prin extinderea efectelor, urmare aplicării dispozițiilor art.74,76 Cod penal a se reduce cuantumul pedepsei.
Reprezentantul parchetului solicită respingerea recursului inculpatului ca nefondat și a se menține ca legală și temeinică decizia penală atacată.
Învederează că decizia penală atacată este corectă, vinovăția inculpaților fiind pe deplin dovedită, inculpatul având calitatea de administrator al firmei SC SRL.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față
Constată că prin sentința penală nr. 407 din 2.07.2008, Judecătoria Sibiu, în baza art. 334 Cpp. a schimbat încadrarea juridică a faptelor comise de către inculpatul, din infracțiunile prev. de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005 și art. 43 din Legea nr. 82/1991 în infracțiunea prev. de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2.;
- în baza art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2. a condamnat inculpatul la o pedeapsă de 5 ani închisoare și interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a-c. pe o durată de 3 ani;
- în baza art. 2961alin. 1 lit. e din Legea nr. 571/2003 a condamnat inculpatul la o pedeapsă de 2 ani închisoare;
- în baza art. 33 lit. a cu aplicarea art. 34 lit. b. a contopit pedepsele și a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare și interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a-c. pe o durată de 3 ani;
- în baza art. 71 alin. 2. a interzis inculpatului drepturile civile prev. de art. 64 lit. a-c.
Tot prin sentința penală nr. 407 din 2.07.2008, Judecătoria Sibiu, în baza art. 334 Cpp. a schimbat încadrarea juridică a faptelor comise de inculpatul, din infracțiunile prev. de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005 și art. 43 din Legea nr. 82/1991 în infracțiunea prev. de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d Cpp. a achitat inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2.
În baza art. 14 și 346 alin. 1 Cpp. cu aplicarea art. 998-999 și a art. 1003. a obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente Sibiu la plata sumei de 2.313.439 lei cu dobânzi și penalități până la data plății către partea civilă Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Sibiu, cu titlu de despăgubiri materiale.
S-a reținut prin hotărâre că la începutul lunii mai 2006, cei doi inculpați au venit în Municipiul Sibiu, unde și-au închiriat fiecare câte un apartament la adrese diferite, iar la data de 19.05.2006, inculpatul a preluat prin cesiune toate părțile sociale ale firmei SC SRL. În aceeași zi, inculpatul l-a împuternicit pe inculpatul să facă formalitățile necesare pentru transformarea societății comerciale din cu doi asociați în cu unic asociat. Ulterior acestei date, cei doi și-au deschid conturi la băncile "" și "TRANSILVANIA" - Sucursale din Sibiu, unde ambii s-au înscris cu drept de semnătură și au achiziționat carnete de cecuri. Odată intrați în legalitate sub aspectul acțiunilor bancare ce urmau a fi desfășurate, cei doi au procedat la efectuarea de activități de comerț, constând în vânzarea și cumpărarea de combustibil, activități de transport și prestări de servicii în construcții.
În derularea acestor activități, inculpații au contactat mai multe societăți comerciale din țară, de unde au achiziționat marfă - parte din aceasta achitată cu file cec fără acoperire, pe care apoi o revindeau la prețuri mai mici decât valoarea reală; sumele încasate - uneori în conturile din bancă, iar în majoritatea cazurilor în numerar - au fost însușite de către cei doi inculpați. Relevante în acest sens au fost chitanțele găsite cu prilejul controlului precum și bonurile de predare primire pe care inculpatul a înmânat inculpatului suma de 456.827,4 lei, sumă însușită de către acesta din urmă.
Întreaga activitate a inculpaților s-a desfășurat până la finele anului 2006, moment în care cei doi au plecat la adrese necunoscute iar sesizările primite de la firmele prejudiciate au impus efectuarea unui control economic din partea Gărzii Financiare Sibiu. Verificările efectuate au evidențiat faptul că inculpatul împreună cu inculpatul în perioada iunie - decembrie 2006 au încheiat și semnat mai multe contracte având ca obiect vânzarea de materiale de construcții, produse petroliere fără însă ca vreunul din acestea să fie înregistrat în contabilitate. De altfel, nici unul din cei doi inculpați abilitați a se ocupa de conducerea evidenței contabile nu a înregistrat vreo operațiune comercială sau vreo sumă din veniturile încasate, cu atât mai puțin neocupându-se de calcularea taxei pe valoare adăugată sau de depunere la organele fiscale a deconturilor și declarațiilor privitoare la calcularea și plata TVA-ului precum și a celorlalte impozite și taxe datorate statului. Prin această activitate delictuoasă, cei doi inculpați au adus Statului Român un prejudiciu ferm în sumă de 234.910 lei, din care TVA în sumă de 131.345 lei, iar impozit pe profit în sumă de 96.085 lei. Organul de control financiar plecând de la numărul de facturi achiziționate și folosite de către cei doi inculpați, au procedat la stabilirea unor venituri trimestriale estimative și implicit a obligațiilor pe care firma SC SRL S le-ar fi datorat statului. În acest fel acestea au concluzionat că firma susmenționată ar datora statului un TVA în sumă totală de 1.572.218 lei precum și un impozit pe profit în sumă totală de 525.187 lei.
Așa cum am s-a arătat inculpatul s-a ocupat printre altele și de cumpărarea și vânzarea de uleiuri minerale neaccizate, încheind conform verificărilor efectuate de organul de control, contracte cu un lanț de firme fantomă ce figurau sub denumirea de SC SRL B, SC COM SRL și SC SRL C, încălcând astfel dispozițiile art. 296/1 al.1 lit.e și f din Lg.571/2003, lege prin care se interzice achiziționarea sau livrarea de uleiuri minerale de alți furnizori decât antrepozitarii autorizați.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu solicitând condamnarea inculpatului și comunicarea hotărârii la Registrul Comerțului.
Prin decizia penală nr.23/28.01.2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu s- admis apelul formulat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu împotriva sentinței penale nr. 407 din 2.07.2008 a Judecătoriei Sibiu pe care a desființat- în parte și rejudecând:
În baza art. 9 alin. 1 lit. b din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2, 37 lit. a Cod penal, a condamnat inculpatul fiul lui și -, născut la 20.03.1969 în comuna, județul S, cetățean român, necăsătorit, fără copii minori, recidivist cu domiciliul în D,-, -. 30, județul C, CNP -, la o pedeapsă de 4 ani închisoare și interzicerea drepturilor civile prevăzute de art. 64 lit. a-c Cod penal, pe o durată de 3 ani.
În baza art. 71 alin. 2 Cod penal a interzis inculpatului exercițiul drepturilor civile 64 lit. a teza a II-c Cod penal.
În baza art. 14 raportat la 346 alin. 1.C.P.P. cu aplicarea art. 998,999 Cod civil, a obligat inculpatul în solida cu inculpatul la plata despăgubirilor civile stabilite prin sentința atacată.
A înlăturat aplicarea pedepsei accesorii prevăzute de art. 64 lit. a teza I, față de inculpatul, născut la 10.10.1977 în localitatea, Republica M, posesor pașaport tip nr. A- eliberat la 29.11.2001, CNP -.
A dispus comunicarea și înregistrarea prezentei sentințe la Registrul Comerțului.
În baza art. 192 alin. 3.C.P.P. cheltuielile judiciare avansate de stat s-a stabilit a rămâne în sarcina acestuia.
În motivare instanța de apel a reținut că:
Într-adevăr starea de fapt a fost corect reținută de către instanță.
Instanța de fond a reținut că cei doi inculpați în perioada iunie - decembrie 2006 au încheiat și semnat mai multe contracte având ca obiect vânzarea de materiale de construcții, produse petroliere, fără însă ca vreunul din acestea să fie înregistrate în contabilitate. De fapt, s-a reținut prin hotărâre, "nici unul dintre doi inculpați abilitați a se ocupa de conducerea evidenței contabile nu a înregistrat vreo operațiune comercială sau vreo sumă din veniturile încasate cu atât mai puțin nu s-au preocupat de calcularea taxei pe valoare adăugată precum și a impozitelor și taxelor către stat".
Cu privire la faptele săvârșite de către inculpatul nu s-au formulat critici din partea nici uneia din părți și instanța de apel, din oficiu, nu a găsit motive de nelegalitate sau netemeinicie a hotărârii.
Critica hotărârii s-a referit doar la situația inculpatului despre care judecătorul fondului a arătat că nu avea calitatea de administrator al SC SRL Sibiu. Nu a rezultat din nici un document că acest inculpat ar fi fost și administrator al firmei sus menționate. Cu privire la procura la care s-a făcut referire de către reprezentanții Parchetului s-a reținut prin hotărârea criticată că este o procură dată strict pentru efectuarea formalităților de transformare a societății comerciale din societate cu răspundere limitată cu doi acționari în societate cu răspundere limitată cu unic acționar și nu este o procură de administrare a acestei societăți.
Instanța de fond a reținut că inculpatul nu a avut calitatea de administrator al societății comerciale parte responsabilă civilmente. Pe cale de consecință, acest inculpat a fost achitat de orice penalitate.
Instanța de fond a reținut prin starea de fapt că în perioada anului 2006 cei doi inculpați în cadrul firmei SC SRL Sibiu au desfășurat aceleași activități adică, cu alte cuvinte, coinculpatul a desfășurat activitățile pe care inculpatul le desfășura având calitatea de administrator de drept al societății comerciale.
Inculpații au achiziționat marfă iar sumele încasate din vânzarea acesteia au fost însușite fără a se evidenția în contabilitatea societății comerciale calcularea și plata -ului precum și a celorlalte impozite și taxe datorate Statului. Organele de control financiar au stabilit prejudiciul care a fost adus de cei doi coinculpați Statului Român.
Dacă ne raportăm la înregistrările efectuate la Oficiul Registrului Comerțului sau la cele existente la Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Sibiu, se constată că într-adevăr coinculpatul nu are calitatea de administrator al societății comerciale, a unui administrator de drept.
Analiza activității desfășurate de nu trebuie raportată doar la procura dată de inculpatul de care se și comentează în hotărârea criticată. Analiza trebuie să se raporteze însă la întreaga activitate desfășurată de în perioada iunie - decembrie 2006 când a încheiat și semnat mai multe contracte având ca obiect vânzarea de materiale de construcții, produse petroliere fără ca aceste operațiuni să fie înregistrate în contabilitatea firmei.
În procura de care s-a făcut comentariu în analiză, s-au făcut mențiuni care reflectă exercitarea de către a unor atribuțiuni ale administratorului - "mă va reprezenta în fața organelor fiscale române, unde va face orice declarații, va putea achita orice taxă datorată de mine pentru societate semnătura sa fiindu-mi opozabilă". Inculpatul, în cadrul activității de achiziționare a mărfii de la mai multe societăți comerciale din țară a eliberat cu semnătură file CEC fără acoperire, activitatea care ține de exercitarea atribuțiunii de administrator cel puțin de fapt dacă nu și de drept.
Instanța de apel și-a însușit argumentația din motivele de apel privind calitatea de administrator de fapt a inculpatului astfel că din această perspectivă, s-a stabilit că acesta trebuie să răspundă din punct de vedere penal pentru faptele pentru care a fost trimis în judecată.
În aceste condiții s-a constatat că faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 și a art. 37 lit. a Cod penal de evaziune fiscală.
Așa fiind, instanța, în baza art. 379 Cod procedură penală, a admis apelul declarat de Parchet și a desființat în parte hotărârea criticată în ce privește latura penală și rejudecând: a condamnat pe inculpatul la o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală.
Împotriva deciziei a declarat recurs inculpatul, solicitând în principal menținerea soluției de achitare pronunțată de de prima instanță, iar în subsidiar reducerea pedepsei.
Examinând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de recurs invocate, instanța constată că acesta este fondat, pentru următoarele considerente:
În esență, instanța de apel, pentru a dispune condamnarea inculpatului recurent a reținut că acesta a desfășurat în fapt atribuțiile unui administrator astfel că trebuie să răspundă pentru faptele pentru care a fost trimis în judecată. Se menționează că procura la care face referire în analiză reflectă exercitarea de inculpatul a unor atribuții ale administratorului: "mă reprezenta în fața organelor fiscale române, unde va face declarații, va putea achita orice taxă datorată de mine pentru societatesemnătura sa fiindu-mi opozabilă".
Instanța de apel a dat o interpretare eronată probelor de la dosar, cu consecința greșitei condamnări a inculpatului.
Pentru ca inculpatul să fie tras la răspundere penală pentru infracțiunea de evaziune prev. de art.9 lit.b Legea 241/2005 era necesar să se facă dovada că acesta avea obligația de a evidenția în actele contabile a operațiunilor comerciale efectuate.
Aceste obligații nu pot fi deduse din împrejurarea că inculpatul a achiziționat marfă de la alte societăți, după care a revândut-o, fiind necesar ca acestea să rezulte fără dubiu din calitatea pe care inculpatul o avea în societate.
Inculpatul nu a avut nici un moment calitatea de administrator al SC SRL Sibiu, așa cum rezultă din adresa ORC de pe lângă Tribunalul Sibiu și din lista administratorilor și asociaților existentă la DGFP Sibiu (43-47, 77 dosar fond).
În ceea ce privește procura depusă la dosar la fila 69 dosar fond, în mod evident rezultă faptul că inculpatul a fost împuternicit doar pentru efectuarea formalităților de transformare a societății comerciale din societate cu răspundere limitată cu doi acționari în societate cu răspundere limitată cu unic acționar.
Toate drepturile conferite inculpatului prin procura amintită vizează doar intrarea în legalitate cu noua formă a societății, acesta fiind scopul în care a fost mandatat să- reprezinte și în fața organelor fiscale, împrejurare care rezultă din formularea "în vederea îndeplinirii mandatului", acesta având ca obiect, așa cum am arătat, transformarea societății în societate cu răspundere limitată cu asociat unic.
În consecință, este corectă soluția de achitare formulată de prima instanță, întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art.9 lit.b Legea 241/2005.
În baza art.385/15 pct.2 lit.a Cod procedură penală instanța va admite recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.23/28.01.2009 pronunțate de Tribunalul Sibiu în dosar penal nr- și în consecință:
Va casa decizia penală atacată în ceea ce privește condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 9 alin. 1 lit. b Lg. 241/2005 cu aplicarea art. 41 al. 2 și art. 37 lit. a Cod penal și obligarea acestui inculpat la plata despăgubirilor civile și va menține dispoziția de achitare a inculpatului pronunțată prin sentința penală nr. 407/2.07.2008 a Judecătoriei Sibiu în dosarul penal nr-.
Va menține celelalte dispoziții ale deciziei penale atacate.
Cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs vor rămâne în sarcina acestuia.
Onorariul apărătorilor desemnați din oficiu, în cuantum de câte 300 lei pentru fiecare, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE:
Admite recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 23/28.01.2009 pronunțate de Tribunalul Sibiu în dosar penal nr- și în consecință:
Casează decizia penală atacată în ceea ce privește condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 9 alin. 1 lit. b Lg. 241/2005 cu aplicarea art. 41 al. 2 și art. 37 lit. a Cod penal și obligarea acestui inculpat la plata despăgubirilor civile și menține dispoziția de achitare a inculpatului pronunțată prin sentința penală nr. 407/2.07.2008 a Judecătoriei Sibiu în dosarul penal nr-.
Menține celelalte dispoziții ale deciziei penale atacate.
Cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rămân în sarcina acestuia.
Onorariul apărătorilor desemnați din oficiu, în cuantum de câte 300 lei pentru fiecare, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 26.05.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER
Red.
Dact. 2 ex/19.06.2009
;
Președinte:Monica FarcașJudecători:Monica Farcaș, Oana Maria Călian, Alina
