Evaziune fiscală Spete Jurisprudenta. Decizia 362/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIE Nr. 362/2008
Ședința publică de la 26 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mircea Bădilă
JUDECĂTOR 2: Sanda Trif
JUDECĂTOR 3: Maria Covaciu
Grefier - -
Prezentul complet a fost constituit în conformitate cu art. 95 și urm. Din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIAa fost reprezentat de
Procuror -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de partea civilă ANAF reprezentată de DGFP Sibiu împotriva deciziei penale nr. 109/16.05.2008 pronunțate de Tribunalul Sibiu în dosar penal nr-.
La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat avocat cu delegație de apărător ales al inculpaților intimați și, lipsă fiind toate părțile.
Procedura de citare a fost îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că partea civilă recurentă a depus la dosar motive de recurs.
Nefiind alte cereri de formulat, instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Avocatul ales al inculpaților intimați a solicitat ca în temeiul art. 385/15 alin.1 lit.b pr.penală respingerea recursului declarat de partea civilă ca fiind nefondat și menținerea ca legală și temeinică a deciziei penale atacate.
Reprezentantul parchetului solicită respingerea recursului declarat de partea civilă ca fiind nefondat și menținerea ca legală și temeinică a deciziei penale atacate.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față;
Constată că prin sentința penală nr.20/23.01.2008 a Judecătoriei Sibiu, în baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.b Cod procedură penală inculpatul a fost achitat pentru comiterea infracțiunii prev. de art.12 din Legea nr.87/1994 cu aplicarea art.41 al.2 Cod penal.
În baza art.13 din Legea nr.87/1994 cu aplicarea art.41 al.2 Cod penal și art.13 Cod penal același inculpat a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani închisoare și interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a-c Cp. pe o durată de 3 ani.
În baza art. 71 al. 2 cp. au fost interzise inculpatului drepturile civile prev. de art. 64 lit. a-c Cp.
în baza art. 861 al.1 a C.P.P. fost suspendată sub supraveghere executarea pedepsei pe o durată de 7 ani, termen de încercare stabilit în condițiile art. 862 al.1 Cp.
In baza art. 863 al. 1 Cp. pe durata termenului de încercare, condamnatului i s-au impus următoarele măsuri de supraveghere:
1) să se prezinte în fiecare zi de a fiecărui trimestru la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Sibiu;
2) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea;
3) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
4) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență
În baza art. 359.C.P.P. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 864al.1,2 Cp.
În baza art. 71 al. 5 Cp. pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale a fost suspendată și executarea pedepsei accesorii.
în baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art.10 lit. b C.P.P. inculpatul a fost achitat, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 12 din Legea nr.87/1994 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cp.
În baza art. 13 din legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 41 al.-2 Cp. art. 13 Cp. inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă de 4 ani și interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a-c Cp. pe o durată de 4 ani.
În baza art. 71 al.2 Cp. au fost interzise inculpatului drepturile civile prev. de art.64 lit. a-c Cp.
În baza art. 86/1 al.1 Cp. a fost suspendată sub supraveghere executarea pedepsei pe o durată de 8ani, termen de încercare stabilit în condițiile art. 862 al.1 cp.
In baza art. 86/3 al. 1 Cp. pe durata termenului de încercare, condamnatului i s-au impus următoarele măsuri de supraveghere:
1) să se prezinte în fiecare zi de a fiecărui trimestru la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Sibiu;
2) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea;
3) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
4) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență
În baza art. 359.C.P.P. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.86/4 al.1,2 Cp. iar în baza art. 71 al.5 Cp. pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale a fost suspendată și executarea pedepsei accesorii.
În baza art. 14, 346 al.1 cu C.P.P. aplicarea art. 998-999. inculpatul a fost obligat la plata sumei de 76.017 lei, iar inculpatul a fost obligat la plata sumei de 197.539 lei, ambii către partea civilă Direcția Generală a Finanțelor Publice Sibiu, cu titlu de despăgubiri materiale.
în baza art. 357 alin. 2 lit. c a C.P.P. fost menținută măsura sechestrului asigurător instituit prin ordonanța organului de cercetare penală, din data de 11.11.2003.
În baza art. 191 al.1 C.P.P. fiecare inculpat a fost obligat la plata a câte 2.500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că prin sentința penală nr. 894/1.08.2006 pronunțată în dosarul nr.4231/2005, Judecătoria Sibiua dispus achitarea inculpaților în baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. b pentru C.P.P. săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 12 din Legea nr.87/1994 cu aplicarea art.41 alin. 2. și a art. 13.pen. și condamnarea fiecărui inculpat la câte o pedeapsă de 13 ani cu suspendare sub supraveghere pe o durată de 7 ani (pentru inculpatul ) și pe o durată de 8 ani (pentru inculpatul ) pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 13 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 41 alin. 2.Cod Penal și a art. 13 Cp.
În fine, instanța a dispus și lăsarea nesoluționată a acțiunii civile pentru infracțiunile prev. de art. 12 din Legea nr.87/1994 și disjungerea acțiunii civile pentru infracțiunile prev. de art. 13 din legea nr. 87/1994 și înregistrarea ei separată.
Împotriva sentinței penale mai sus menționate au declarat apel cei doi inculpați din prezenta cauză.
Tribunalul Sibiu prin decizia penală nr.44/23.02.2007 emisă în dosarul nr- a admis apelul declarat de cei doi inculpați, a desființat sentința numai în ceea ce privește executarea pedepsei accesorii și rejudecând, în baza art. 71 alin. 5.pen. a dispus și suspendarea pedepsei accesorii aplicate inculpaților pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale. Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
Curtea de APEL ALBA IULIA, prin decizia penală nr.347/23.05.2007 pronunțată în dosarul nr- a admis recursurile celor doi inculpați, a casat decizia penală atacată precum și sentința Judecătoriei Sibiu și a dispus rejudecarea cauzei de către instanță de fond.
Pentru a pronunța această decizie a reținut instanța superioară că judecătoria în mod greșit a dispus disjungerea acțiunii civile de vreme ce infracțiunea de evaziune fiscală este o infracțiune de rezultat și de vreme ce stabilirea existenței sau inexistenței prejudiciului sau a întinderii acestuia prezintă importanță și pentru corecta soluționare a laturii penale a cauzei.
Cauza a fost reînregistrată pe rolul Judecătoriei Sibiu la nr-.
La termenul de judecată din data de 24.10.2007, judecătorul fondului a dispus conexarea la dosar, și a dosarului nr- în care se judeca acțiunea civilă disjunsă.
În rejudecare, instanța a reținut că ambii inculpați au exercitat atribuții de administrare pentru cele două societăți comerciale, cunoscând fiecare despre natura activităților efectuate, acceptându-le necondiționat și în cunoștință de cauză.
Apărarea inculpaților conform căreia contabila era singura în măsură să întocmească bilanțul societăților și să ia toate măsurile necesare achitării obligațiilor fiscale față de stat, a fost înlăturată de către instanța de fond. înlăturarea acestei apărări s-a datorat împrejurării că martora a relevat că actele îi erau aduse de inculpat odată la 5-6 luni și doar atunci când aceștia doreau contractarea unor împrumuturi, că facturile nu erau corect întocmite și nu puteau fi introduse în contabilitate, că existau neconcordanțe între vânzări și cumpărări în privința cărora contabile le-a atras atenția.
În drept, judecătoria a reținut că faptele inculpaților care în calitate de administratori ai celor două societăți comerciale, s-au sustras de la plata obligațiilor fiscale în scopul obținerii de venituri prin nedeclararea veniturilor impozabile pentru perioada anilor 1999-2001 întruneau elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 12 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 41 al. 2.Cod Penal, însă legea menționată a fost abrogată integral și expres de noua lege a evaziunii fiscale nr. 241/2005 în al cărei cuprins nu se mai regăsește infracțiunea mai sus menționată. Pentru aceste considerente, instanța de fond a aplicat prevederile art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. b și C.P.P. i-a achitat pe cei doi inculpați pentru comiterea infracțiunilor prev. de art. 12 din Legea nr.87/1994 cu aplicarea art. 41 al. 2.
Cod PenalFaptele acelorași doi inculpați, care în calitate de administratori ai celor două societăți comerciale au omis cu știință a evidenția în actele contabile, operațiuni comerciale și venituri realizate în perioada anilor 1999-2001 în scopul diminuării și neplății impozitelor aferente, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prev. de art. 13 din legea nr.87/1994 cu aplicarea art.41 al.2 Cod Penal, art. 13 Cp. având în vedere că noua lege prevede pentru aceste fapte limite de pedeapsă cu mult sporite.
Pentru faptele reținute în sarcina lor, instanța a aplicat pedepse la a căror individualizare a avut în vedere: modul și mijloacele concrete de comitere a faptelor (neevidențierea practic în contabilitate a veniturilor obținute), împrejurările comiterii lor (pe parcursul a câțiva ani), scopul urmărit (obținerea de venituri fără achitarea vreunui impozit), urmărire produse (prejudicierea bugetului cu importante sume de bani) și persoana inculpaților (constant nesinceri, studii modeste sau fără studii, constant de rea credință și cu dorința evidentă de a îngreuna și tergiversa orice cercetare asupra faptelor comise), dar și imposibilitatea agravării situației inculpaților în propria cale de atac.
Instanța a dispus suspendarea sub supraveghere a executării celor două pedepse, iar în baza art. 863 al.1 Cp. instanța a impus inculpaților următoarele măsuri de supraveghere:
5) să se prezinte în fiecare zi de a fiecărui trimestru la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Sibiu;
6) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea;
7) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
8) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
În baza art. 359.C.P.P. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 864 al.1,2 Cp. iar în baza art. 71 al. 5 Cp. pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepselor principale, suspendarea și a executării pedepselor accesorii.
Judecătorul fondului a mai reținut, sub aspectul laturii civile, că într-o primă fază partea vătămată Direcția Generală a Finanțelor Publice Sibiu s-a constituit parte civilă în cauză cu sumele de 406.887 lei și respectiv 492.582 lei corespunzător celor două infracțiuni pentru care fiecare dintre cei doi inculpați au fost trimiși în judecată, pentru ca, ulterior, după achitarea inculpaților pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 12 din legea nr.87/1994 și casarea cauzei cu trimiterea ei spre rejudecare, partea civilă să își precizeze pretențiile civile pentru fiecare inculpat în parte, doar pentru infracțiunile prev. de art. 13 din Legea nr.87/1994 (filele 80-81).
Întrucât a considerat că în cauză sunt întrunite toate condițiile răspunderii civile delictuale (faptă ilicită, vinovăție, prejudiciu și raport de cauzalitate), și având în vedere și raportul de expertiză contabilă întocmit în faza de urmărire penală, instanța a admis acțiunea civilă astfel cum a fost precizată de partea civilă. în același timp, instanța a mai relevat că, de vreme ce, cele două societății comerciale administrate de inculpați au fost radiate, obligarea inculpaților la plata despăgubirilor materiale nu s-a realizat în solidar cu părțile responsabile civilmente, ci individual.
În baza art. 357 al. 2 lit. c C.P.P. s-a menținut măsura sechestrului asigurător instituit prin ordonanța organului de cercetare penală din data de 11.11.2003.
Dată fiind culpa infracțională exclusivă a inculpaților, în baza art. 191 al.1 C.P.P. instanța a obligat pe fiecare inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Împotriva hotărârii penale de mai sus, partea civilă Direcția Generală a Finanțelor Publice Sibiu a formulat în termenul legal, apel.
Prin calea de atac promovată, apelanta-parte civilă a solicitat desființarea în parte a sentinței penale atacate și:
1) să se constate că infracțiunea prev. de art. 12 din legea nr.87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale nu a fost dezincriminată prin adoptarea Legii nr.241/2005 și în consecință să se dispună condamnarea inculpaților și
și pentru aceste fapte;
2) să fie admisă în întregime acțiunea civilă exercitată în cauză pentru întreg prejudiciul cauzat.
Prin decizia penală nr.109/16 mai 2008 a Tribunalului Sibius -a respins ca nefondat apelul părții civile motivat de aceea că nu se poate dispune condamnarea inculpaților pentru infracțiunea prev. de art.12 din Legea nr.87/1997 întrucât aceasta a fost dezincriminată, iar despăgubirile civile solicitate nu pot fi acordate pentru infracțiune dezincriminată.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs partea civilă Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Sibiu solicitând a se dispune condamnarea inculpaților și pentru infracțiunea prev. de art.12 din Legea nr.87/1994, care nu a fost dezincriminată, să se admită în întregime acțiunea civilă prin acordarea tuturor sumelor solicitate iar obligarea la cheltuieli judiciare să fie înlăturată.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs invocate, precum și din oficiu, sub toate aspectele temeiniciei și legalității, Curtea constată că în cauză s-a reținut o corectă stare de fapt în baza probelor administrate, iar încadrarea juridică este cea legală.
Inculpații nu pot fi condamnați pentru infracțiunea prevăzută de art.12 din Legea 87/1997 întrucât inițial, prin sentința penală 894/1.08.2006 a Judecătoriei Sibiu inculpații au fost achitați pentru această infracțiune, hotărâre împotriva căreia nu au declarat apel ( și apoi recurs) decât inculpații. În calea lor de atac s-a dispus casarea hotărârilor și rejudecarea, astfel că la rejudecare nu li se poate crea situație mai grea în sensul condamnării lor pentru această infracțiune.
Ca urmare a menținerii acestei achitări, inculpații nu pot fi obligați nici la despăgubirile legate de această infracțiune.
Față de cele reținute și de dispozițiile art.385/15 pct.1 lit. Cod procedură penală recursul părții civile este nefondat și va fi respins.
În baza art.192 al.2 Cod procedură penală partea civilă recurentă va fi obligată să plătească statului suma de 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de partea civilă ANAF reprezentată de DGFP Sibiu împotriva deciziei penale nr. 109/16.05.2008 pronunțate de Tribunalul Sibiu în dosar penal nr-.
În baza art. 192 al. 2 Cod pr. pen. obligă partea civilă să plătească statului 50 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 26.06.2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - --CO - -
Grefier
- - - CO
Semn. prin grefier
Red.
Dact. 2 ex/28.07.2008
;
Președinte:Mircea BădilăJudecători:Mircea Bădilă, Sanda Trif, Maria Covaciu
