Evaziune fiscală Spete Jurisprudenta. Decizia 421/2008. Curtea de Apel Brasov

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIA PENALĂ NR.421/ Dosar nr-

Ședință publică din 29 mai 2008

Completul de judecată compus din:

PREȘEDINTE: Laura Popa JUDECĂTOR 2: Epure Constantin

JUDECĂTOR 3: Alexandru Vasiliu

GREFIER: - -

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public,

- procuror în cadrul

Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov și recurenta parte civilă Statul Român prin Agenția Națională de Administrare Fiscală- împotriva deciziei penale nr. 23/A din 28 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.

Procedura îndeplinită.

Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 21 mai 2008 când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din aceea zi care face parte integrantă din prezenta, după care, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea cauzei pentru data de 29 mai 2008, când

CURTEA

1. Constată că, prin sentința penală nr.155/2007 Judecătoria Făgărașa condamnat pe inculpatul la pedeapsa de 1 an închisoare, cu aplicarea art.81 Cod penal, în baza art.13 din Legea nr.87/1994, devenit art.9 lit.b din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art.41 alin.2 și art.13 Cod penal.

Pentru a se dispune astfel, s-a reținut că inculpatul, în calitate de administrator la două societăți comerciale nu a înregistrat un număr de 83 facturi fiscale și în acest fel s-a sustras de la obligațiile către stat, respectiv impozit pe profit.

2. Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul, care a susținut că nu a săvârșit fapta pentru care a fost condamnat.

Instanța de apel a admis criticile formulate și în temeiul art.10 lit.d Cod procedură penală l-a achitat pe inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală și a respins pretențiile civile formulate de Statul Român prin ANAF.

În acest sens, s-a avut în vedere că inculpatul a contestat existența unor facturi neînregistrate și a contestat și actul de constatare al organului de control, iar atunci când s-a stabilit că este necesară efectuarea unei expertize care să verifice realitatea constatărilor nu s-au mai putut identifica nici la poliție nici la organele de control, facturile despre care se susține că nu au fost înregistrate și care fuseseră ridicate cu ocazia controlului.

3. Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov și partea civilă ANAF - DGFP B au declarat recurs și au susținut că instanța de apel a săvârșit o gravă eroare în aprecierea stării de fapt, fiind invocat motivul de casare prev.de art.3859pct.18 Cod procedură penală.

4. Recursurile sunt nefondate.

Pentru pronunțarea unei hotărâri de condamnare este necesar ca starea de fapt să fie probată prin probe certe, care să înlăture orice dubiu cu privire la existența infracțiunii și vinovăția inculpatului.

În prezenta cauză, actul de control pe baza căruia s-a reținut că ar exista facturi neînregistrate a fost întocmit chiar de reprezentanții părții civile. În aceste condiții, fiind contestat rezultatul controlului și întrucât inculpatul săvârșirea faptei, este necesar ca acest act de control să se coroboreze și cu alte fapte sau acte care să facă proba realității celor consemnate.

Contabilii care au ținut evidențele celor două societății comerciale administrate de inculpat, au fost audiați atât în faza de urmărire penală cât și în faza de judecată și aceștia au declarat că au înregistrat toate facturile celor două societății. Martorul, contabil și specialist în acest domeniu l-a și îndrumat pe inculpat să conteste actele de control deoarece știa că fuseseră făcute în mod corect toate înregistrările de facturi în contabilitate.

Actele de control contestate nu constituie probe suficiente pentru a se reține vinovăția inculpatului și de aceea, în mod corect s-a dispus în faza de judecată efectuarea unei expertize contabile prin care să se stabilească dacă sunt facturi neînregistrate și dacă s-a crea un prejudiciu în dauna Statului Român.

Cu această ocazie s-a constatat că documentele incriminate, respectiv facturile și registrele de evidență, fuseseră ridicate de organele de urmărire penală, la începutul cercetărilor după care au fost predate la Administrația din Făgăraș și Gharda Financiară B (filele 122-124 dosar fond), unde nu au mai putut fi găsite. jurnalele de vânzări, fișele de magazie cu regim special, registrele de casă și balanțele contabile. Din acest motiv expertul a constatat că este în imposibilitate de a efectua lucrarea și de a face verificările necesare, neputându-se stabili dacă există facturi neînregistrate și dacă există vreun prejudiciu.

Această stare de fapt nu este imputabilă inculpatului. Inexistența documentelor face imposibilă verificarea acuzațiilor aduse, respectiv a vinovăției inculpatului.

Prima instanță a greșit atunci când și-a bazat soluția de condamnare exclusiv pe actele de control întocmite de reprezentanții Statului Român.

În lipsa posibilității de a administra alte probe, curtea consideră că trebuie avute în vedere declarațiile date de inculpat și mai ales declarațiile date de cei doi contabili ai celor două societăți comerciale, precum și faptul că inculpatul a și contestat în mod legal actele de control.

Deoarece nu se poate stabili dacă există și facturi neînregistrate și dacă s-a produs un prejudiciu Statului Român, în mod corect instanța de apel a dispus achitarea inculpatului.

5.Așa fiind, în temeiul art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală recursurile urmează să fie respinse.

6. Cheltuielile judiciare vor fi suportate de către partea civilă, potrivit art.192 alin.2 Cod procedură penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondate recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov și partea civilă - B împotriva deciziei penale nr.23/A/2008, pronunțată de Tribunalul, pe care o menține.

Obligă partea civilă - B la 100 lei cheltuieli judiciare către stat. Celelalte cheltuieli rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată nîn ședința publică din 29 mai 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

GREFIER,

- -

Red./dact.

Ex.2/10.06.2008

Jud.fond:

Președinte:Laura Popa
Judecători:Laura Popa, Epure Constantin, Alexandru Vasiliu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Evaziune fiscală Spete Jurisprudenta. Decizia 421/2008. Curtea de Apel Brasov