Falsul privind identitatea (art. 293 cod penal). Decizia 221/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori.
Dosar nr. -
DECIZIA PENALĂ NR. 221/R/2009
Ședința publică din 7 mai 2009
PREȘEDINTE: Rus Claudia JUDECĂTOR 2: Popovici Corina
JUDECĂTOR 3: Munteanu Traian
GREFIER: - -
Ședința de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio conform prevederilor art. 304 alin. 1 cod procedură penală.
S-a luat în examinare recursul penal formulat de inculpata, domiciliată în S M,-, jud. SMî mpotriva deciziei penale nr. 188/Ap din 16 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Satu Mare, având ca obiect falsul privind identitatea, faptă prevăzută și pedepsită de art. 293 Cod penal.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpata recurentă, asistată de avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. 3/24.03.2009 emisă de Baroul Satu Mare.
MINISTERUL PUBLIC este reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ORADEA.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se cele de mai sus, după care:
Apărătorul inculpatei recurente arată că în încheierea anterioară s-a strecurat o greșeală materială privind indicarea actului normativ care reglementează infracțiunea de fals privind identitatea. Mai arată că este împotriva schimbării încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 293 alin. 1 Cod penal în infracțiunea prevăzută de art. 293 alin. 2 Cod penal întrucât întreaga urmărire penală s-a făcut având în vedere încadrarea infracțiunii în prevederile art. 293 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 31 Cod penal, participația improprie.
Nefiind cereri sau chestiuni prealabile, instanța acordă cuvântul asupra recursului.
Apărătorul inculpatei recurente solicită ca în situația în care se va dispune casarea celor două soluții, să se trimită cauza spre rejudecare la Judecătoria Satu Mare pentru a se putea efectua cercetarea judecătorească de instanța de fond. Arată că recursul se bazează pe prevederile art. 385 ind. 9 alin. 1 pct. 17 Cod procedură penală și învederează că există practici diferite cu privire la casare, unele instanțe reținând cauza spre rejudecare iar altele trimit cauza spre rejudecare. În cazul schimbării încadrării juridice solicită să se aibă în vedere reaudierea inculpatei și a părții civile.
Procurorul solicită schimbarea încadrării juridice pentru acuratețea încadrării.
Inculpata recurentă, având ultimul cuvânt, arată că nu este vinovată.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului penal de față, constată următoarele;
Prin sentința penală nr.830/27.06.2008 pronunțată de Judecătoria Satu Mare în dosar nr-, în baza art.293 al.1 pen. cu aplicarea art. 74 lit. a pen. și art. 76 lit. e pen, a fost condamnată pe inculpata, cu datele personale din dispozitiv, pentru săvârșirea infracțiunii fals privind identitatea, la pedeapsa de 500 (cinci sute) lei amendă penală; în baza art.289 pen. cu aplicarea art.31 al.1 pen. și art.74 lit.a pen. și art.76 lit.e pen. a fost condamnată aceeași inculpată, pentru săvârșirea infracțiunii de determinare și înlesnirea cu intenție a falsificării unui înscris oficial, la pedeapsa de 500 (cinci sute) lei amendă penală; în baza art.291 pen. cu aplicarea art.74 lit.a pen. și art.76 lit.e pen. a fost condamnată aceeași inculpată, pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals, la pedeapsa de 500 (cinci sute) lei amendă penală; urmând ca în baza art.33 lit.a și b pen. și 34 lit.c pen. inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 500 (cinci sute) lei amendă penală.
În baza art.445 pr.pen. a fost declarat ca fiind fals și s-a anulat înscrisul oficial - declarație autentificată de notarul public prin încheierea nr. 2463/19.04.2004 și în baza art.191 al.1 pr.pen. inculpata a fost obligată la plata sumei de 500 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că inculpata și partea vătămată au fost soț și soție. iar prin sentința civilă nr.6042/2003 a judecătoriei Satu Marea fost desfăcută prin acordul părților căsătoria acestora. Din declarația inculpatei și ale martorelor audiate în cauză, a rezultat că partea vătămată consuma băuturi alcoolice în exces, acesta fiind motivul pentru care au divorțat.
În data 19.04.2004, partea vătămată a încheiat cu contractul de închiriere nr.1/21.01.2002 cu privire la imobilul apartament situat în S M,-,.15,.31, ca urmare a repartiției nr. 356/16.01.1992 emisă de Primăria S Ca titular al contractului de închiriere apare partea vătămată, iar pe lista membrilor familiei care locuiesc împreună cu acesta apare inculpata în calitate de soție. Ca urmare a faptului că cei doi nu se înțelegeau inculpata, așa cum rezultă din declarația inculpatei și ale martorelor audiate în cauză, a cerut suma de 30.000.000 lei(rol) de la martora și suma de 25.000.000 lei(rol) de la martora pentru aop lăti pe partea vătămată să renunțe la imobilul apartament cu privire la care aveau contract de închiriere. Cele două martore nu au fost de față când inculpata i-a dat banii părții vătămate și deci acestea nu puteau să ateste acest lucru.
În data de 19.04.2004 la cabinetul notarilor publici s-a dat o declarație pe proprie răspundere cum că renunță la beneficiul contractului de închiriere nr1/21.01.2002 încheiat cu S M cu privire la imobilul apartament situat în S M,-,.15,.31, cu încheierea de autentificare 2463/19.04.2004. Această declarație figurează ca fiind dată de către partea vătămată. După ce s-a dat această declarație inculpata s-a prezentat la cu ea și a încheiat un nou contract de închiriere nr.45/19.04.2004, în calitate de titular figurând aceasta. După obținerea acestui contract inculpata a formulat cereri de evacuare părții vătămate, soluționate prin Civ. nr. 4109/2004 și 4247/2004, în sensul admiterii, atât pe fond cât și pe cale de ordonanță președințială, fiind respins ca nefondat apelul formulat de către partea vătămată.
În aceste condiții partea vătămată a formulat plângere penală împotriva inculpatei pentru săvârșirea infracțiunilor de fals material în înscrisuri oficiale, fals în declarații, fals intelectual și abuz în serviciu contra intereselor persoanei, în ce-i privește pe eventualii complici.
Pornind de la această plângere s-au efectuat cercetări penale cu privire la inculpată și cu privire la notarul public, în fața căruia s-a dat declarația.
Din declarația acestuia din urmă a rezultat că în fața sa, s-a prezentat inculpata în jurul orelor 8,30 dimineața cu o persoana de sex masculin pentru a da o declarație de renunțare la dreptul pe care îl are asupra unui apartament închiriat. S-au predat actele pentru redactare la dactilografă fiind al patrulea act întocmit în acea dimineață. După redactare persoana a fost chemată în biroul notarial fiind identificată cu buletinul de identitate valabil. I-a fost citită declarația și i s-a adus la cunoștință că dacă semnează acel act își va pierde dreptul asupra imobilului. Persoana a fost identificată după poza din buletin acesta neavând ștersături, altfel ar fi procedat notarul la identificarea prin martori. Acesta a specificat că a aflat despre faptul că persoana care a semnat declarația în fața sa nu era soțul inculpatei, în octombrie 2005 când a fost citat la Curtea de Apel d e pe lângă Judecătoria Oradea. La momentul semnării actului în fața notarului a intrat numai persoana de sex masculin, celelalte persoane rămânând la secretariat.
În cauză s-au întocmit în faza de UP și cea de judecată constatări tehnico-științifice și rapoarte de expertiză criminalistică, pentru a se stabili dacă semnătura de pe declarația dată în fața notarului aparține părții vătămate sau nu.
Din concluziile raportului de constatare tehnico științifică nr.65955/ 23.11.2004, filele 86-93, din dosarul de UP rezultă că actul nu a fost semnat de către partea vătămată, aspect confirmat și de raportul de expertiză criminalistică nr.22/18.02.2005, al INEC T, filele 97-105, din dosarul de UP.
Instanța de fond a dispus de asemenea efectuarea unor expertize criminalistice, prin raportul de expertiză criminalistică nr.53/13.03.2008 al INEC B, filele 112-117, din dosarul instanței, stabilindu-se faptul că semnătura de pe declarația autentică cu încheiere nr.2643/19.04.2004 dată în fața notarului public nu a fost executată nici de parte vătămată nici de inculpată, iar prin raportul de expertiză criminalistică nr.99/22.05.2008, al INEC B, filele 139-143, din dosarul instanței s-a stabilit faptul că semnătura examinată nu prezintă simptome specifice unei execuții realizate de o persoană aflată în stare de ebrietate.
În ce privește săvârșirea infracțiunii de fals privind identitatea, prev.și ped.de art. 293 al.1 pen. aceasta este infracțiunea constând, în speță, în fapta persoanei care atribuie o identitate falsă altei persoane, pentru a induce în eroare notarul public.
Obiectul juridic special este constituit din relații speciale a căror desfășarea normală, este condiționată de apărarea încrederii publice, mijloacele folosite pentru stabilirea identității persoanelor.
Situația permisă este starea de fapt, din care poate decurge o anumită consecință juridică față de o persoană.
Acțiunea de prezentare sub o identitate falsă constituie elementul material al infracțiunii. Elementul material constă în acțiunea de atribuire a unei false identități unei alte persoane.
Elementul subiectiv constă în vinovăția sub forma intenției, iar intenția este calificată prin scopul urmărit și anume inducerea în eroare a notarului public în vederea obținerii declarației de natură să producă consecințele juridice dorite.
La individualizarea pedepsei aplicate inculpatei, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art.72 pen.: disp. Generale ale pen. partea generală, limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana inculpatei, de împrejurările ce atenuează răspunderea penală.
Din analiza fișei de cazier a inculpatei a rezultat că aceasta este la primul contact cu legea penală, fiindu-i aplicabile dispozițiile art. 74 lit. a Pen., astfel încât instanța de fond a putut aplica o pedeapsă, conform art.76 lit.e Cod penal sub minimul special prevăzut de lege sau o pedeapsă cu amenda.
Raportat la modalitatea de săvârșirea faptei instanța de fond a constatat că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de fals privind identitatea, prev.și ped.de art. 293 al.1 pen. și cu aplic art. 74 lit. a, art.76 lit. e pen. a fost condamnată inculpată la pedeapsa de 500 lei amendă penală, considerând că este îndestulătoare pentru atingerea scopului educativ raportat la fapta săvârșită și la persoana inculpatei.
În ce privește infracțiunea de fals intelectual prev.și ped. de art.289 pen. cu aplicarea art. 31 al. 1. Pen. este falsul în înscrisuri oficiale, respectiv determinarea de către inculpată, cu intenție, la săvârșirea din culpă de către notar a infracțiunii de fals intelectual, în speță declarația semnată în fața notarului de către o altă persoană decât partea vătămată. Suntem în prezența participației improprii sancționată de legea penală cu pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta comisă cu intenție. Obiectul material al falsului intelectual, în speță este declarația a cărui conținut a fost alterat cu ocazia întocmirii de către notarul public. Elementul material al infracțiunii constă în atestarea unei împrejurări necorespunzătoare adevărului, cele două cerințe esențiale pentru existența elementului material sunt îndeplinite: s-a produs cu ocazia întocmirii înscrisului oficial de către notarul public și este producătoare de consecințe juridice.
Elementele constitutive ale infracțiunii sunt întrunite și în baza art. 289 pen. cu aplicarea art 31 al 1. pen. și art.74 lit.a, art.76 lit. e pen. a fost condamnată inculpată la pedeapsa de 500 lei amendă penală.
În ce privește infracțiunea de uz de fals prev.și ped.de art.. 291 pen. aceasta este fapta persoanei care se folosește de un înscris oficial, în speță declarația cu încheiere de autentificare nr.2463/19.04.2004, cu scopul de a produce consecințe juridice.
Pericolul social al acestei faptei, decurge din pericolul faptelor de fals, prin care s-au produs înscrisurile false folosite, sporită de o vătămare efectivă, sau punând în pericol relațiile sociale bazate pe încrederea acordată înscrisului folosit.
Obiectul juridici special constă în folosirea unui înscris fals oficial, iar obiectul material îl constituie înscrisul fals folosit.
Situația premisă, presupune preexistența unui înscris susceptibil să producă efecte juridice.
Elementul material constă în acțiunea de folosire a unui înscris oficial fals.
Elementul subiectiv îl constituie intenția directă de a folosi înscrisul fals, cu scopul de a produce consecințe juridice.
Elementele constitutive ale infracțiunii sunt întrunite și în baza art. 291 pen. cu aplic.art.74 lit.a, art.76 lit. e pen. a fost condamnată inculpata la pedeapsa de 500 lei amendă penală.
Fiind în concurs ideal de infracțiuni primele două fapte, iar în ce privește ultima faptă sunt aplicabile regulile de la concursul real, în speță fiind aplicabile disp. art. 33 lit.a și b pen. inculpata va executa pedeapsa de 500 lei amendă penală.
În baza art.445 pr.pen. s-a declarat ca fiind fals și s-a anulat înscrisul oficial - declarație autentificată de notarul public prin încheierea nr. 2463/19.04.2004, cu efectuarea mențiunilor pe fiecare pagină.
De asemenea, în baza art.191 al.1 pr.pen. a fost obligată inculpata la plata sumei de 500 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Împotriva prezentei sentințe penale, a declarat apel în termenul legal, inculpata apelanta, solicitând admiterea apelului, desființarea hotărârii atacate ca fiind netemeinică și nelegală, în rejudecarea cauzei, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună achitarea în privința infracțiunilor pentru care a fost trimisă în judecată.
În motivare s-a arătat că urmărirea penală este lovită de nulitate deoarece actele de urmărire penală au fost efectuate înaintea începerii urmăririi penale, făcând referire la art.224 Cod de procedură penală. În speță, urmărirea penală s-a rezolvat în 07.02.2006 însă, anterior, au fost efectuate o serie de acte, respectiv, declarația părții vătămate, constituirea de parte civilă, expertiza. Apelanta nu a comis infracțiunea de fals privind identitate, în esență, susținând că pentru a exista această infracțiune trebuia dovedit faptul că a fost prezentată o persoană sub o altă identitate, falsă. Un alt motiv, ar fi reținerea participației improprii la comiterea infracțiunii de fals privind identitatea, însă o astfel de participație nu poate fi reținută la această infracțiune. Determinarea cu intenție la săvârșirea unei infracțiuni intenționate nu poate fi acceptata, astfel ca în mod greșit s-a reținut aplicarea art. 31 al.1 Cod penal. Prin rechizitoriu, notarul este învinuit de comiterea infracțiunii de neglijență în serviciu și nu pentru fals intelectual, condiții în care ar intra în discuție o astfel de participație improprie a inculpatei de azi. Din materialul administrat nu rezultă că a comis infracțiunea de uz de fals, fiind convinsă că actul emis de cabinetul notarial a fost real.
Prin decizia penală nr. 188/ din 16 octombrie 2008, Tribunalul Satu Mare, în baza art.379 pct.1 lit.b Cod de procedură penală a respins ca nefondat apelul declarat de apelanta - inculpată, fiica lui și, născ. la data de 01.01.1967, în loc. Aurit, jud. S M, CNP -, cetățenie română, studii medii, fără ocupație, domiciliată în loc.S M,-,.15,.31, jud.S M, fără antecedente penale, împotriva sentinței penale nr.830/27.06.2008, pronunțată de Judecătoria Satu Mare în dosar nr-.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut următoarele:
Examinând hotărârea instanței de fond, pe baza actelor existente la dosar și a normelor juridice în vigoare, tribunalul a constatat că aceasta este temeinică și legală, iar apelul formulat în cauză este nefondat, motiv pentru care l-a respins.
Instanța de fond, pe baza probatoriului administrat în cauză, a reținut o stare de fapt corespunzătoare realității, expusă în mod detaliat, pe baza căreia în mod corect a stabilit vinovăția apelantei-inculpate pentru fiecare dintre infracțiunile care au făcut obiectul actului de sesizare.
Apărările prezentate de apelanta-inculpată cu ocazia soluționării apelului, nu au putut fi primite de instanța cât timp modul și împrejurările concrete în care aceasta a acționat, examinate prin prisma întregului probatoriu administrat în cauză, confirmă fără echivoc existenta elementelor constitutive ale infracțiunilor în discuție.
S-a apreciază astfel că, prima instanță, în mod corect a reținut vinovăția inculpatei în privința faptelor pentru care a fost trimisă în judecată și că sub aspectul regimului sancționator a aplicat în mod judicios pedeapsa amenzii penale pentru fiecare dintre cele trei fapte, în armonie atât cu elementele de circumstanțiere temeinic motivate cât și cu criteriile de individualizare judiciară prev. de art.72 Cod penal.
În privința excepției nulității absolute a urmăririi penale invocate de inculpată motivat pe faptul că mai multe acte de urmărire penală, cum ar fi: declarația părții vătămate, constituirea de parte civilă, expertiza criminalistică a scrisului, au fost efectuate înainte de a se dispune începerea urmăririi penale în cauză, se apreciază că aceasta este neîntemeiată ținând seama de împrejurarea că procesul verbal de consemnare a actelor premergătoare întocmit de procuror(fila 55 dosar ), întrunește cerințele legale impuse de dispozițiile art.90 corob. cu art. 224 alin. 3 Cod de procedură penală.
Față de cele ce preced, tribunalul a apreciat hotărârea instanței de fond ca fiind temeinică și legală, motiv pentru care, în baza art.379 pct.9 lit. b Cod de procedură penală a respins ca nefondat apelul declarat de către inculpata-apelantă, împotriva sentinței penale nr.830/27.06.2008 a judecătoriei Satu Mare.
Împotriva acestor hotărâri, în termenul prevăzut de lege a declarat recurs inculpata, învederând instanței următoarele:
1. Urmărirea penală este lovită de nulitate deoarece actele de urmărire penală au fost efectuate înainte de începerea urmăririi penale (art. 224 din Cod de procedură penală). Arată că începerea urmăririi penale împotriva sa s-a dispus prin rezoluția din 07.02.2006 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ORADEA. Înainte de începerea urmăririi penale au fost efectuate următoarele acte de urmărire penală: declarație de persoană vătămată, 3108.2004, constatare tehnico științifică, 23.11.2004, expertiză criminalistică, 18.02.2005, declarație de inculpat, 03.11.2005, declarație de parte vătămată, 30.11.2005, Ordonanță pentru efectuarea expertizei, 21.12.2005, Raport de expertiză criminalistică, 18.01.2006. Toate aceste acte de urmărire au fost efectuate în faza actelor premergătoare și potrivit prevederilor imperative ale art. 224 din Codul d e procedură penală, nu pot fi folosite ca mijloace de probă.
2. Inculpata susține că nu a comis infracțiunea de fals privind identitatea, prevăzută și pedepsită de art. 293 alin. 1 Cod penal. Potrivit acestui text de lege, latura obiectivă a infracțiunii constă în "prezentarea sub o identitate falsă ori atribuirea unei asemenea identități altei persoane". Pentru existența acestei infracțiuni, organele de urmărire penală trebuiau să identifice persoana prezentată de inculpată sub o identitate falsă, dacă într-adevăr ar fi existat o asemenea persoană. Simpla presupunere, supoziție sau bănuială că ar fi prezentat la notar o persoană sub identitate falsă nu este suficientă pentru o condamnare, atâta timp cât nu a fost identificată persoana respectivă. În realitate, susține inculpata, ea nu a prezentat la notar o persoană sub identitate falsă, deoarece, având în vedere experiența notarului, aceasta ar fi fost imediat identificată. C care s-a prezentat la notar a fost persoana vătămată care, din prostie sau din viclenie, a efectuat o semnătură pe care ulterior a contestat-
3. Consideră inculpata că nu poate fi învinuită de participație improprie la comiterea infracțiunii da fals intelectual, prevăzută și pedepsită de art. 289 alin. 1 din Codul penal, deoarece o astfel de încadrare juridică nu este prevăzută de Codul penal (nullum crimen sine legem). Participația improprie, prevăzută de art. 31 alin. 1 Cod penal, presupune "determinarea, înlesnirea, ajutarea în orice mod, cu intenție, la săvârșirea din culpă de către altă persoană a unei fapte prevăzute de legea penală". Prin rechizitoriu, notarul a fost învinuit pentru comiterea infracțiunii de neglijență în serviciu, prevăzută și pedepsită de art. 249 alin. 1 Cod penal. El nu a fost învinuit pentru infracțiunea de fals intelectual, prevăzută și pedepsită de art. 289 alin. 1 Cod penal. Prin urmare, în sarcina inculpatei nu putea să se rețină art. 31 alin. 1 Cod penal raportat la art. 289 Cod penal, decât dacă în sarcina notarului s-ar fi reținut infracțiunea de fals intelectual, art. 289 alin. 1 Cod penal, comisă din culpă. Or, infracțiunea de fals intelectual nu este susceptibilă de săvârșire din culpă, ci numai cu intenție. Față de cele arătate, ar rezulta că în Codul penal nu există o faptă încadrată la art. 31 alin. 1, raportat la art. 289 alin. 1 Cod penal.
4. Învederează inculpata că nu a comis infracțiunea de uz de fals, prevăzută și pedepsită de art. 291 Cod penal, deoarece nu a folosit un înscris oficial fals, ci unul autentificat de notarul de stat.
Curtea, examinând hotărârile atât prin prisma motivelor de recurs invocate cât și din oficiu, în conformitate cu dispozițiile art. 3859alin. 3 Cod de procedură penală, combinate cu art. 3856alin. 1 și art. 3857alin. 1 Cod de procedură penală, constată că criticile formulate de inculpată în motivele sale de recurs sunt nefondate și le va respinge ca atare.
Astfel, excepția nulității absolute a urmăririi penale nu are fundament. Organele de urmărire penală au întocmit un proces verbal de consemnare a actelor de urmărire penală (fila 55 din dosarul de urmărire penală), proces verbal care, în conformitate cu dispozițiile art. 224 alin. 3 Cod de procedură penală, poate constitui un mijloc de probă.
Nici celelalte critici privind nevinovăția inculpatei nu pot fi însușite de către instanță.
Starea de fapt reținută a fost confirmată de probele administrate și pe cale de consecință și din acest punct de vedere instanța nu-și însușește criticile formulate de inculpată.
Un singur aspect a rămas nelămurit de către ambele instanțe și necriticat de către inculpată în recursul său, cel al greșitei încadrări a faptei prevăzute de art. 293 alin. 1 Cod penal.
Din starea de fapt și din materialul probator existent rezultă că inculpata a săvârșit această faptă încredințând un buletin de identitate al unei persoane (titular ) care nu a fost prezentă în fața notarului, unei alte persoane, rămasă neidentificată și care a semnat în locul titularului buletinului de identitate.
Prin această modalitate inculpatul a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 293 alin. 2 Cod penal și instanța a procedat ca mai jos.
Cât privește individualizarea pedepsei, instanța reține că instanța de fond a efectuat o justă individualizare a pedepselor atât sub aspectul naturii și cuantumului acestora cât și ca modalitate de executare, fiind respectate criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 Cod penal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.385/15 pct.2 lit. d Cod procedură penală admite recursul penal declarat de inculpata, împotriva deciziei penale nr.188/16.10.2008 a Tribunalului Satu -M și a sentinței penale nr.830/27.06.2008 a Judecătoriei Satu -M pe care le casează și modifică în sensul că descontopește pedeapsa rezultantă de 500 RON amendă penală în pedepsele componente.
Înlătură condamnarea inculpatei la pedeapsa amenzii penale de 500 RON aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.293 alin.1 Cod penal, cu aplic. art.74 Cod penal, 76 lit. e Cod penal.
În baza art.334 Cod procedură penală schimbă încadrarea juridică a faptei din infracțiunii prevăzută și pedepsită de art.293 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.74 Cod penal și 76 lit. e Cod penal în infracțiunea prevăzută și pedepsită de art.293 alin.2 Cod penal cu aplicarea art. 74 Cod penal și 76 lit. e Cod penal, text de lege în baza căruia condamnă pe inculpată la pedeapsa de 500 RON amendă penală.
În baza art.33, 34 Cod penal contopește pedeapsa de mai sus cu pedepsele aplicate în prezenta cauză, în pedeapsa rezultantă de500 RON amendă penală.
Menține restul dispozițiilor hotărârilor recurate.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședința publică din 7 mai 2009.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
Red. - 20.05.2009
Jud. apel - -
Jud. fond -
Tehnored. - 2 ex. - 21.05.2009
Președinte:Rus ClaudiaJudecători:Rus Claudia, Popovici Corina, Munteanu Traian
