Furtul (art.208 cod penal). Decizia 116/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 116/
Ședința publică de la 04 Februarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Victor Ionescu
JUDECĂTOR 2: Constantin Costea
JUDECĂTOR: G -
GREFIER: - -
Pe rol se află judecarea recursului formulat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.271/19.09.2007 a Tribunalului Arad pronunțată în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă: pentru inculpatul recurent lipsă, avocat ales -, inculpatul intimat A, în stare de arest, asistat de avocat din oficiu, lipsă fiind partea vătămată intimată.
Procedura legal îndeplinită.
Ministerul Public este reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constată depusă la dosar, prin registratura instanței, o cerere de către partea vătămată, prin care solicită judecarea recursului în lipsă.
Instanța văzând că nu mai sunt alte cereri de formulat și probe de administrat, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul ales al inculpatului recurent, invocă faptul că prevederile art.172 C.P.P. sunt neconstituționale, care prevăd dreptul la apărare a inculpatului sau învinuitului, în faza de urmărire penală, iar în baza art.332 C.P.P. solicită restituirea cauzei la procuror, arătând în motivare că în anul 2006 i-a fost încălcat dreptul la apărare a inculpatului, în sensul că a formulat o cerere în probațiune și a solicitat studierea dosarului, iar acestea au fost respinse de către organul de urmărire penală nejustificat
Pe fond solicită, admiterea recursului, casarea deciziei penale recurate și achitarea inculpatului în baza art.10 lit.c p Cod Penal, deoarece toate probele au fost administrate abuziv și cu încălcarea tuturor drepturilor inculpatului.
Apărătorul din oficiu al inculpatului intimat, arată că excepția formulată, precum și recursul inculpatului, sunt întemeiate.
Procurorul solicită respingerea excepției, conform art.333 C.P.P. având în vedere stadiul procesual în care ne aflăm și data când putea fi formulată această cerere, nefiind îndeplinite condițiile de restituire a cauzei la procuror.
Pe fond arată că, nu se impune achitarea inculpatului, față de probele administrate în cauză, cele două soluții fiind legale și temeinice, astfel că solicită respingerea recursului precum și a cererii privind achitarea inculpatului, având în vedere încadrarea juridică dată de instanță.
Inculpatul intimat, A, având cuvântul, solicită admiterea recursului formulat de inculpatul recurent.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin SP nr. 1464/22.06.2007, pronunțată de Judecătoria Arad în dosarul nr-, în baza art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a,i Cod Penal, cu aplicarea art. 37 lit. b Cod Penal a condamnat la 4 ani închisoare pe inculpatul, fiul lui și, născut la 28.07.1979 în loc., raion,. M, cetățean, studii 11 clase, stagiul militar satisfăcut, căsătorit, domiciliat în loc., raion. M, cu reședința în A,-, bloc 9, scara D,. 19, județ A, CI seria - nr. - eliberată de Poliția A, CNP - pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
În baza art. 26 Cod Penal raportat la art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a,i Cod Penal a condamnat la 3 ani și 6 luni închisoare pe inculpatul A, fiul lui și, născut la 26.09.1986 în S, județ B, cetățean român, studii 12 clase, stagiul militar nesatisfăcut, elev în clasa a XIII-a la Liceul Agricol - seral, necăsătorit, domiciliat în A,-, bloc 552, scara A,. 14, județ A, CI seria - nr. - eliberată de Poliția A, CNP - pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la furt calificat.
În condițiile art. 71 Cod Penal a interzis inculpaților drepturile prevăzute de art. 64 literele a, cu excepția dreptului de alege, b și c Cod Penal.
În baza art. 118 lit. d Cod Penal a dispus confiscarea de la inculpați a sumei de 180 Euro.
A admis în parte acțiunea civilă formulată de către partea civilă, domiciliat în A,-,. 11, județ A și în consecință:
A obligat inculpații, în solidar, la plata sumei de 18 410 lei daune materiale și 10 000 lei daune morale către partea civilă.
În baza art. 191 Cod Procedură Penală a obligat fiecare inculpat la plata a câte 1 000 lei fiecare cheltuieli judiciare avansate de stat.
În baza art. 193 alin. 1,4 Cod Procedură Penală a obligat fiecare inculpat la plata a câte 200 lei fiecare către partea civilă cu titlul de cheltuieli judiciare efectuate de către aceasta.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a constatat că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Arad nr. 1116/P/2006 au fost trimiși în judecată inculpații pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a,i Cod Penal și A pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la furt calificat prevăzută de art. 26 Cod Penal raportat la art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a,i Cod Penal.
În motivarea actului de sesizare al instanței s-a aratăt, în esență, că la data de 11 martie 2006 inculpatul a sustras din locuința părții vătămate mai multe bunuri în timp ce inculpatul A l-a reținut pe pentru a nu se deplasa la domiciliul său în timp ce coinculpatul se afla acolo.
Inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptei în timp ce inculpatul Aaa vut poziții oscilante, schimbându-și de mai multe ori cuprinsul declarațiilor.
În vederea soluționării cauzei au fost avute în vedere mijloacele de probă administrate în cursul urmăririi penale iar în faza de judecată au fost audiați inculpații, martorii, și și s-au depus acte justificative pentru pretențiile civile formulate în cauză.
Din analiza actelor dosarului prima instanța a reținut următoarele:
Inculpatul A frecventa "Cercul foto" din cadrul Palatului Copiilor din municipiul A unde profesor coordonator era partea vătămată. În aceste condiții inculpatul Aao bservat aparatele pe care le avea partea vătămată și le-a descris inculpatului odată cu adresa unde se afla domiciliul părții vătămate unde aceasta ținea aparatura foto.
Conform înțelegerii dintre cei doi inculpați inculpatul, știind de la inculpatul A că partea vătămată se afla la Palatul Copiilor, a pătruns la data de 11.03.2006, ora 10,00, în domiciliul părții vătămate în timp ce inculpatul A l-a reținut pe la palatul Copiilor cerându-i diverse explicații și întârziind plecarea părții vătămate la domiciliul său.
Din locuință inculpatul a sustras un aparat foto digital Cannon, o trusă de aparat foto digital Cannon compusă din rucsac, aparat foto, trei obiective, card de memorie, blitz, trei bucăți parasolare, un aparat foto clasic model Cannon dotat cu un obiectiv normal și cu un obiectiv zoom.
Ulterior cei doi inculpați au încercat să găsească cumpărători prin diverse mijloace, singurul care a cumpărat fiind martorul care a cumpărat un aparat foto marca Cannon acesta fiind restituit ulterior părții vătămate.
Săvârșirea faptelor de către cei doi inculpați a rezultat din ansamblul probator administrat.
Astfel ambii inculpații au recunoscut că se cunosc, că au frecventat cercul foto condus de partea vătămată. Inculpatul A declară că i-a prezentat lui aparatele părții vătămate, și admite că l-a reținut pe la Palatul Copiilor la data de 11 martie 2006 dar afirmă că deseori făcea acest lucru. A mai afirmat apoi că știa că în acel timp urma să acționeze inculpatul la domiciliul părții vătămate.
Martorii și arată că au văzut în dimineața zilei de 11 martie 2006, la intrarea în locuința părții vătămate, un care prezenta semnalmentele inculpatului iar apoi, la sediul IJP A, l-au identificat pe acesta în cadrul unor recunoașteri din grup.
Faptul că cei doi martori au prezentat semnalmente asemănătoare inculpatului se coroborează cu împrejurarea că acesta, împreună cu inculpatul A, au încercat să valorifice aparatele așa cum rezultă din declarațiile martorilor, și (acesta din urmă indicându-l doar pe A ca participant la încercarea de vânzare). În plus martorii și afirmă că au văzut la cei doi inculpați rucsacul sustras din locuința părții vătămate.
Inculpatul a fost de la bun început necooperant cu organele judiciare, încercând inițial să nu se prezinte în vederea audierii apoi refuzând testarea cu aparatul.Inițial a negat orice participare la săvârșirea faptelor, apoi a afirmat că inculpatul A ar fi autorul faptei, ca mai târziu să afirme că numitul - ar fi fost autorul faptei iar el a luat de la acesta aparatele pentru a le valorifica.
Inculpatul Aaa vut și el poziții oscilante negând inițial orice participare la săvârșirea faptei. După testarea cu aparatul, care contrazicea afirmațiile sale, a revenit asupra declarațiilor sale și a descris modul de săvârșire al faptelor așa cum au fost reținute și de instanță ca stare de fapt.
Ulterior, probabil după consultarea cu coinculpatul, l-a indicat și el pe numitul - ca fiind implicat în săvârșirea faptelor.
Prima instanța a apreciat că participarea numitului - nu poate fi probată cu vreun mijloc de probă, altul decât declarațiile celor doi inculpați interesați în aruncarea responsabilității asupra unei alte persoane. Martorii mai sus menționați i-au observat pe cei doi inculpați ca fiind implicați în încercarea de vânzare a bunurilor sustrase, neexistând vreo probă privind implicarea numitului - la aceasta.
În plus este de remarcat că cei doi inculpați au recurs la indicarea ca participant a numitului - în ultimă instanță, doar după ce au observat că orice alte variante indicate de ei nu conving organele de urmărire penală.
Prima instanța a apreciaat, în mod cert, că inculpatul a fost autor al faptei iar inculpatul Aaf ost complice la săvârșirea ei prin acțiunile sale. Participarea vreunei alte persoane la săvârșirea faptei nu poate fi probată prin alte mijloace de probă decât declarațiile celor doi inculpați care trebuie să se coroboreze și cu alte mijloace de probă.
Fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a,i Cod Penal iar fapta inculpatului A întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la furt calificat prevăzută de art.26 Cod Penal raportat la art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a,i Cod Penal.
La individualizarea sancțiunilor care au fost aplicate celor doi inculpați au fost avute în vedere criteriile prevăzute de art. 72 Cod Penal.
Astfel, în primul rând, a fot avută în vedere poziția oscilantă a celor doi inculpați care au încercat să inducă în eroare organele judiciare, oferind o serie de informații false și având un comportament nesincer.
În al doilea rând în defavoarea inculpatului s-a reținut că acesta a comis fapta în stare de recidivă postexecutorie, în condițiile art. 37 lit. b Cod Penal, față de pedeapsa de 3 ani închisoare dispusă prin sentința penală nr. 2378/2002 a Judecătoriei Arad. Inculpatul A nu apare în cazierul judiciar cu antecedente penale însă este cercetat în prezent în mai multe dosare pentru săvârșirea unor infracțiuni de furt calificat, înșelăciune și fals.
Având în vedere și modul de săvârșire a faptei, prejudiciul produs părții vătămate de 26.050 lei, prima instanța a apreciaat că pedepsele de 4 ani închisoare pentru inculpatul și de 3 ani și 6 luni închisoare pentru inculpatul A pot fi de natură a atinge scopul pedepsei prevăzut de art. 52 Cod Penal.
În condițiile art. 71 Cod Penal au fost interzice inculpaților drepturile prevăzute de art. 64 literele a, cu excepția dreptului de alege, b și c Cod Penal. Dreptul de alege nu a fost interzis având în vedere practica CEDO în materie, respectiv cauza HIRST vs. Marea Britanie.
În baza art. 118 lit. d Cod Penal s-a dispus confiscarea de la inculpați a sumei de 180 Euro, primită de la martorul în schimbul unui aparat foto Cannon restituit de acesta părții vătămate.
Partea vătămată s-a constituit parte civilă solicitând plata sumei de 5260 Euro daune materiale ( echivalent la data constituirii cu suma de 18.410 lei ) și cu suma de 35.000 lei daune morale.
Câtă vreme inculpații au fost găsiți vinovați în latura penală de săvârșirea faptei ei sunt responsabili și de prejudiciul civil provocat pe care trebuie să îl repare în condițiile art. 998 și urm. Cod Civil.
În legătură cu daunele materiale solicitate reprezentând contravaloarea aparatelor nerestituite, deși inculpatul Aac ontestat această valoare de 18.410 lei ea este dovedită prin contractul de vânzare - cumpărare din 16.08.2005 dintre și depus la dosarul cauzei ( fila 39 ). Valoarea aparatelor e confirmată și de martorul care a afirmat că bunurile valorau aproximativ 5000-6000 Euro. Relevantă este și declarația martorului care a declarat că inculpatul A i-a spus că bunurile valorează, în realitate, aproximativ 7000-8000 de Euro.
Prima instanța a apreciat admisibilă astfel solicitarea de acordare de daune materiale în cuantum de 18.410 lei.
Referitor la daunele morale solicitate prima instanța a apreciat că acestea sunt admisibile dar doar în parte. Astfel partea vătămată a fost lezată în imaginea sa câtă vreme martorul a afirmat că persoane din conducerea Palatului Copiilor i-au reproșat neglijența în păstrarea bunurilor. În plus imaginea artistică în mediul din domeniu a fost afectată câtă vreme partea vătămată a fost lipsită de o serie de poze aflate în memoriile aparatelor sustrase.
În aceste condiții prima instanța a apreciat că suma de 10 000 lei daune morale poate acoperi prejudiciul moral suferit.
În schimb nu pot fi acordate cu titlu de daune morale eventualele pierderi suferite de partea vătămată ca prejudicii nerealizate ulterior. Acestea sunt, în fapt, daune materiale care trebuie dovedite în concret.
Față de aceste considerente, în temeiul art. 14 și 346 Cod Procedură Penală, a fost admisă în parte acțiunea civilă și au fost obligați inculpații, în solidar, la plata sumei de 18 410 lei daune materiale și 10 000 lei daune morale către partea civilă.
Împotriva acestei sentințe penale au declarat apel inculpații și A, fiind nemulțumiți de hotărârea de condamnate dată de prima instanță, precum și partea vătămată, criticând soluția primei instanțe sub aspectul neacordării în totalitate a daunelor morale, precum și a cuantumului prea mic al pedepsei aplicate.
Prin DP nr. 271/19.09.2007, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-, s-au admis apelurile declarate de inculpații și A, împotriva SP nr. 1464/22.06.2007, pronunțată de Judecătoria Arad în dosarul nr-.
S-a desființat hotărârea atacată privitor la măsura confiscării, iar în rejudecare, s-a dispus confiscarea de la inculpați a câte 90 Euro ( sau echivalentul în lei la data executării).
S-au menținut celelalte dispoziții ale hotărârii apelate.
S-a respins apelul declarat de partea vătămată împotriva aceleiași sentințe penale.
S-a respins cererea părții vătămate privind acordarea cheltuielilor judiciare, reprezentând onorariu avocat și a fost obligată partea vătămată la plata sumei de 30 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de apel, verificând hotărârea atacată, pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei, sub toate aspecte de fapt și de drept, ținând seama și de dispozițiile art.371 alin.2 C.P.P. a constatat că apelurile promovate în cauză de inculpați, sunt fondate, iar al părții vătămate este nefondat.
Astfel, tribunalul a apreciat în mod corect, că prima instanța în mod corect a analizat și interpretat probațiunea administrată în cauză și a reținut o stare de fapt corespunzătoare adevărului, susținută de probatoriul cauzei, atât cel desfășurat în fața instanței cât și cel administrat în faza de urmărire penală.
S-a mai menționat că inculpații au avut poziții oscilante pe parcursul procesului penal, susținând în fața instanței că nu au comis, respectiv participat la sustragerea aparaturii foto, ambii încercând să acrediteze ideea că vinovat de comiterea faptei a fost numitul -, implicarea lor limitându-se doar la valorificarea bunurilor sustrase.
Aceste apărări ale inculpaților nu au fost reținute de către instanța de apel, ca veridice, în condițiile în care, din coroborarea probelor administrate rezultă cu certitudine vinovăția acestora în comiterea faptei.
În realitate, în opinia instanței de apel, singura declarație de reflectă fidel adevărul, este cea dată de inculpatul A, în data de 06.06.2006, în faza de urmărire penală, prin care acesta confirmă faptul că a existat o înțelegere cu coinculpatul și cu o altă persoană ( - ) pentru sustragerea bunurilor părții vătămate, contribuția inculpatului constând în reținerea părții vătămate la sediul cercului foto, din cadrul Palatului Copiilor, timp în care coinculpatul se afla la locuința părții vătămate pentru comiterea furtului.
S-a precizat că această stare de fapt a fost confirmată de inculpatul și cu ocazia testului poligraf efectuat în faza de urmărire penală, concluzionându-se că nu s-au evidențiat modificări semnificative care să poată fi interpretate ca indici ai comportamentului simulat.
Ulterior, prin declarația dată în fața instanței, inculpatul a revenit asupra recunoașterii comiterii faptei, fără însă a oferi o explicație plauzibilă a acestui fapt, astfel că instanța de apel,ținând cont și de depoziția părții vătămate și a celor cinci martori care au confirmat implicarea celor doi inculpați în vânzarea bunurilor sustrase de la partea vătămată, a apreciat că vinovăția acestora e pe deplin dovedită.
Reținând vinovăția inculpaților, Judecătoria Arada procedat la o justă încadrare juridică a faptelor penale, acestea întrunind toate elementele constitutive ale infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată cei doi inculpați.
Inculpatul, a comis fapta în stare de recidivă postexecutorie, în condițiile art.37 lit.b Cod Penal, față de pedeapsa de 3 ani închisoare dispusă prin SP nr. 2378/2002 a Judecătoriei Arad, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, fiind arestat la 10.09.2002 și liberat la 03.04.2003, cu un rest de 889 zile.
Inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, însă este cercetat în prezent în mai multe dosare pentru săvârșirea unor infracțiuni de furt calificat, înșelăciune și fals.
Sub aspectul cuantumului pedepselor individuale aplicate, instanța de apel a apreciat că acestea sunt bine dozate, fiind adaptate gravității infracțiunilor comise, prima instanță ținând seama la stabilirea lor de dispozițiile art.72 Cod Penal, privitor la criteriile generale de individualizare a pedepselor și de dispozițiile art.52 Cod Penal, privitor la scopul pedepsei, acela de prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni.
Singura problemă identificată de instanța de apel, se referă la modalitatea în care instanța de fond a dispus confiscarea de la inculpați a sumei de 180 Euro, fără a indica în concret suma care va fi confiscată de la fiecare inculpat. Or, câte vreme martorul a plătit inculpaților suma totală de 180 Euro, pentru un aparat foto restituit ulterior părții vătămate și întrucât nu s-a putut stabili cum au împărțit inculpații acești bani, se impune a confisca de la fiecare inculpat câte 90 Euro, neexistând vreo solidaritate între aceștia în materia confiscării bunurilor.
În ce privește acțiunea civilă exercitată de partea vătămată, instanța de apel a apreciat că aceasta a fost corect rezolvată de prima instanță, iar suma acordată cu titlu de daune morale a fost bine dozată, răspunzând cerințelor de proporționalitate relativ la trauma psihică suferită de partea vătămată, astfel că nu se impune modificarea în sensul majorării daunelor acordate.
Față de cele expuse anterior, în baza art.379, pct.2, lit.a C.P.P. tribunalul a admis apelurile declarate de inculpații A și, a desființat hotărârea atacată privitor la măsura confiscării, iar în rejudecare a dispus confiscarea de la inculpați a câte 90 Euro ( sau echivalentul în lei la data executării).
Au fost menținute celelalte dispoziții ale hotărârii apelate.
În baza art.379, pct.1, lit.b C.P.P. a respins apelul declarat de partea vătămată, împotriva aceleași hotărâri penale.
A respins cererea părții vătămate privind acordarea cheltuielilor judiciare, reprezentând onorariu avocațial și a fost obligată aceasta la plata sumei de 30 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat.
Împotriva acestei decizii penale, a declarat recurs inculpatul, solicitând casarea deciziei recurate, iar pe fond achitarea inculpatului în baza art.10 lit.c C.P.P. cu motivarea că nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunii pentru care a fost condamnat, datorită faptului că martorii din probațiune, respectiv și nu l-au indicat pe el ca fiind autorul faptei în mod cert.
Acesta în motivele scrise, a mai arătat că instanțele de fond și apel trebuiau să înlăture declarațiile coinculpatului A ca fiind neconcludente soluționării cauzei, datorită poziției oscilante a acestuia pe parcursul procesului penal.
Inculpatul a mai menționat că recunoașterea faptului că ar fi încercat să vândă aparatele sustrase nu însemnă că el ar fi autorul faptei de sustragere a acestora.
Cu ocazia dezbaterii pe fond a recursului, apărătorul inculpatului a solicitat restituirea cauzei la procuror, pentru refacerea urmăririi penale, invocând nerespectarea dreptului la apărare.
Examinând decizia penală recurată, prin prisma motivelor de recurs invocate, dar și din oficiu, instanța constată că recursul formulat de inculpatul este nefondat, hotărârea Tribunalului Arad fiind temeinică și legală.
Se constată că instanța de fond a reținut în mod corect starea de fapt dedusă judecății și vinovăția inculpatului în ceea ce privește săvârșirea infracțiunii pentru care a fost condamnat, încadrarea juridică fiind cea legală iar la aplicarea pedepsei s-a ținut cont de condițiile prevăzute de art.72 Cod Penal, privind individualizarea judiciară a pedepsei.
Tribunalul Arad în mod corect a apreciat că se impune menținerea soluției Judecătoriei Arad în ceea ce privește fondul ei, și se impune admiterea apelului formulat de către inculpații și A, doar cu privire la măsura confiscării, fiind necesară confiscarea de la fiecare inculpat a sumei de câte 90 Euro sau echivalentul în lei la data executării.
Apărările făcute de către inculpatul în cadrul judecării recursului nu pot fi primite deoarece întregul ansamblu probator rezultă că a săvârșit infracțiunea de furt calificat constând în aceea că la data de 11.03.2006, conform înțelegerii dintre el și inculpatul A știind că partea vătămată se află la Palatul Copiilor a sustras aparatură foto, aparținând părții vătămate, cei doi inculpați ulterior încercând valorificarea aparaturii sustrase.
Chiar dacă inculpatul a avut o poziție nesinceră, necooperantă în cursul procesului penal, negând săvârșirea faptei, acest fapt nu înlătură vinovăția acestuia, care a fost dovedită în cursul procesului penal.
În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepsei, aplicată acestui inculpat, se constată că au fost avute în vedere comportamentul nesincer al inculpatului pe parcursul procesului penal, gradul de pericol social al infracțiunii săvârșite dar și starea de recidivă postexecutorie în condițiile art.37 lit.b Cod Penal, aplicându-se o pedeapsă de 4 ani închisoare, bine dozată, raport la aceste criterii enumerate mai sus.
În cea ce privește latura civilă a cauzei se reține că, acțiunea civilă a fost soluționată în mod corect, inculpații și A fiind obligați, în solidar, la plata daunelor materiale și morale către partea civilă, în limitele în care s-a impus repararea prejudiciului.
Față de cererea apărătorului ales al inculpatului de restituire a cauzei la parchet, instanța constată că nu sunt întrunite condițiile pentru a lua astfel de măsură, în baza dispozițiilor art.332 C.P.P. neconstatându-se că ar fi fost încălcat dreptul la apărare a inculpatului recurent.
Pentru aceste considerente nefiind motive de casare, instanța urmează să respingă ca nefundat recursul formulat de inculpatul.
Văzând și dispozițiile art.192 alin.2
C.P.P.PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge cererea de restituire la procuror a cauzei formulată de inculpat prin apărător ales.
În baza art.38515, pct.1, lit.b p Cod Penal respinge ca nefondat recursul formulat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.271/19.09.2007 a Tribunalului Arad pronunțată în dosar nr-.
În baza art.192 alin.2 p Cod Penal obligă inculpatul recurent la 200 lei cheltuieli judiciare față de stat.
Dispune plata din fondurile MJ a sumei de 100 lei, reprezentând onorariu avocat oficiu, către Baroul Timiș.
DEFINITIVA.
Pronunțată în ședință publică azi 04 februarie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR 3: Gheorghe Bugarsky
- - - - G -
GREFIER
- -
RED. GB/12.02.2008
Dact. 2 exempl/ 07 Februarie 2008
Primă instanță: Judecătoria Arad
Jud: ER
Apel: Tribunalul Arad
Jud:
Președinte:Victor IonescuJudecători:Victor Ionescu, Constantin Costea, Gheorghe Bugarsky
