Furtul (art.208 cod penal). Decizia 168/2010. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr-
Decizia penală nr.168
Ședința publică din data de 22 februarie 2010
PREȘEDINTE: Paul Mihai Frățilescu
JUDECĂTOR 2: Mihai Viorel Tudoran
Judecător - - -
Grefier -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror C din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI.
Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de inculpata, fiica lui și, născută la 02.08.1977, în prezent deținută în Penitenciarul, județul P și inculpatul, fiul lui și, născut la data de 03.07.1960, în prezent aflat în Penitenciarul Mărgineni, județul D împotriva deciziei penale nr. 210 din 02.12.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova și sentinței penale nr. 1406 din 27.07.2009 pronunțată de Judecătoria Ploiești prin care în baza art. 208 alin.1 rap. la art. 209 alin. 1 lit. a si e Cod penal, cu aplic. art. 37 lit. a Cod penal a fost condamnată inculpata, la pedeapsa de 4 ani si 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, faptă din data de 10.04.2009.
În baza art. 61 alin.1 a Cod Penal revocat liberarea condiționată a inculpatei pentru restul de pedeapsă de 377 de zile rămas neexecutat din pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin nr. 1276/07.06.2007 pronunțată de Judecătoria P, pe care îl contopește cu pedeapsa aplicată prin prezenta sentință, urmând ca inculpata sa execute pedeapsa cea mai grea, de 4 ani si 6 luni închisoare.
În temeiul art. 350 alin.1 pr.pen. a menținut arestarea preventivă a inculpatei, iar în baza art. 88 Cod penal și a art. 357 alin. 2.pr.pen. a dedus perioada reținerii și arestării preventive de la 10.04.2009 la zi.
În baza art. 208 alin.1 rap. la art. 209 alin. 1 lit. a si e Cod penal, cu aplic. art. 37 lit. b Cod penal a fost condamnat inculpatul, la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, fapta din data de 10.04.2009.
In temeiul art.71 Cod penal le-au fost interzise celor doi inculpați exercitarea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza a-II-a și b Cod penal pe durata executării pedepsei, cu excepția dreptului de a alege in alegerile legislative.
În temeiul art. 350 alin.1 pr.pen. a menținut arestarea preventivă a inculpatului iar în baza art. 88 Cod penal și a art. 357 alin. 2.pr.pen. a dedus perioada reținerii și arestării preventive de la 10.04.2009 la zi.
Totodată, s-a luat act ca partea vătămata, nu s-a constituit parte civila, iar în baza art. 191.pr.pen. a obligat inculpații la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în cuantum de 300 lei fiecare, onorariile apărătorilor din oficiu, in cuantum de cate 200 lei, urmând a fi avansate din fondurile Ministerului Justiției.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenta-inculpată și recurentul inculpat, în stare de deținere și asistați din oficiu de avocat din cadrul Baroului P, potrivit delegațiilor avocațiale nr. 251/2010 și nr. 252/2010, filele 18 și 19 dosar.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:
Cu acordul instanței și în temeiul disp. art. 172 alin.7 Cod proc. penală, avocat a luat legătura cu recurenții inculpați, aflați în stare de arest preventiv, după care depune la dosar pentru recurentul - inculpat, un memoriu, și o caracterizare emisă de Penitenciarul Spital Jilava, fără a purta număr de înregistrare sau dată de ieșire.
De asemenea învederează apărătorul recurentul - inculpate că aceasta înțelege să-și retragă recursul declarat.
La solicitarea instanței, recurenta- inculpată, personal declară că înțelege să renunțe la prezentul recurs.
Avocat, având cuvântul pentru cei doi recurenți precizează că alte cereri nu are de formulat sau excepții de invocat și solicită cuvântul în dezbaterea recursurilor.
Reprezentantul Ministerului Public, de asemenea arată că alte cereri nu are de formulat și solicită cuvântul în dezbateri.
Curtea a luat act de susținerile părților, în sensul că nu sunt excepții de invocat și nici cereri de formulat, în temeiul art.38513Cod procedură penală a constatat cauza în stare de judecată și a acordat cuvântul părților.
Avocat, pentru recurenta, solicită instanței să ia act de declarația acesteia de renunțare la recursul formulat, iar în ceea ce-l privește pe recurentul - inculpat, învederează instanței că acesta înțelege să critice hotărârea instanțelor de fond sub aspectul individualizării pedepsei aplicate.
Acesta apreciază că pedeapsa aplicată este mult prea mare, față de circumstanțele sale personale, fiind o persoană cu multe afecțiuni și cu un copil minor în întreținere.
În concluzie, apreciind că acesta poate fi judecat și în stare de libertate, solicită admiterea recursului declarat, casarea hotărârilor celor două instanțe și pe fond redozarea pedepsei aplicate.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul în dezbateri, solicită a se lua act de retragerea recursului declarat de inculpata și respingerea recursului, ca nefondat, declarat de inculpatul și menținerea celor două hotărâri ca legale și temeinicie sub toate aspectele.
Referitor la inculpatul apreciază că pedeapsa aplicată a fost bine individualizată în raport de disp. art. 72 Cod penal, având în vedere fapta săvârșită, modalitatea de comitere a acesteia și nu în ultimul rând cazierul bogat al acestuia, nu se impune redozarea pedepsei aplicate.
Recurenta inculpată, având cuvântul, solicită să se ia act de declarația sa de renunțare la recursul declarat.
Recurentul inculpat, având cuvântul, solicită judecarea în stare de libertate, având în vedere că are un copil în întreținere.
CURTEA,
Asupra recursurilor penale de față,
Prin decizia penală nr.210 din 02.12.2009 a Tribunalului Prahovas -au respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpații și, împotriva sentinței penale nr.1406/27.07.2009 pronunțată de Judecătoria Ploiești și în baza art. 383 Cod procedură penală și art. 350 Cod procedură penală a fost menținută arestarea preventivă a inculpaților și s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării preventive de la 10.04.2009 la zi.
Aceștia au fost totodată obligați la plata cheltuielilor de judecată către stat în sumă de 380 lei fiecare potrivi disp. art. 192 alin.2 Cod procedură penală.
Pentru a pronunța decizia respectivă instanța de apel a reținut următoarea situație:
Rechizitoriul nr. 3735/P/2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpaților, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin.1 - 209 alin.1 lit.a, e p cu aplic. art. 37 lit. a și Cod Penal, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin.1 - 209 alin.1 lit.a, e p cu aplic. art. 37 lit. b
Cod PenalS-a mai arătat că, în motivarea actului de sesizare a instanței s-a reținut că la data de 10.04.2009, in jurul orei 11:40, in timp ce se afla pe platoul Centrale din P, inculpatii si au luat hotărârea de a face rost de bani. Profitând de neatenția părții vătămate, inculpata a sustras din geanta acesteia suma de 21 lei, bani pe care i-a înmânat imediat coinculpatului, în scopul de a asigura însușirea banilor fără a fi descoperită, prejudiciul fiind integral recuperat, întrucât inculpații au fost prinși în flagrant.
Situația de fapt astfel reținută prin rechizitoriu a rezultat din următoarele mijloace de probă administrate în cursul urmăririi penale: proces - verbal de constatare a infracțiunii flagrante, declarațiile părții vătămate, procesele verbale de prezentare pentru recunoaștere de persoane după fotografie, declarațiile martorei, declarațiile inculpaților.
Partea vătămata a declarat ca nu se constituie parte civila in procesul penal, prejudiciul fiind integral recuperat.
Prin sentința penala nr.1406/27.02.2009 Judecătoria P, în baza art. 208 alin.1 rap. la art. 209 alin. 1 lit. a si e Cod penal, cu aplic. art. 37 lit. a Cod penal a condamnat inculpata, cercetată în stare de arest preventiv, deținută în Penitenciarul, la pedeapsa de 4 ani si 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, faptă din data de 10.04.2009.
În temeiul art.71 Cod penal, a interzis inculpatei exercitarea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza a-II-a și b Cod penal pe durata executării pedepsei, cu excepția dreptului de a alege in alegerile legislative.
În baza art. 61 alin.1 a Cod Penal revocat liberarea condiționată a inculpatei pentru restul de pedeapsă de 377 de zile rămas neexecutat din pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin nr. 1276/07.06.2007 pronunțată de Judecătoria P, pe care îl contopește cu pedeapsa aplicată prin prezenta sentință, urmând ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea, de 4 ani si 6 luni închisoare.
În temeiul art. 350 alin.1 Pr.Pen. a menținut arestarea preventivă a inculpatei.
În baza art. 88 Cod Penal și a art. 357 alin. 2.pr.pen. a dedus perioada reținerii și arestării preventive de la 10.04.2009 la zi.
În baza art. 208 alin.1 rap. la art. 209 alin. 1 lit. a si e Cod penal, cu aplic. art. 37 lit. b Cod penal a condamnat inculpatul, în prezent deținut în Penitenciarul Mărgineni, la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, fapta din data de 10.04.2009.
În temeiul art.71 Cod penal a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza a-II-a și b Cod penal pe durata executării pedepsei, cu excepția dreptului de a alege in alegerile legislative.
În temeiul art. 350 alin.1 pr.pen. a menținut arestarea preventivă a inculpatului.
În baza art. 88 Cod Penal și a art. 357 alin. 2.pr.pen. a dedus perioada reținerii și arestării preventive de la 10.04.2009 la zi. Totodată, s-a luat act ca partea vătămata, nu s-a constituit parte civila, iar în baza art. 191.pr.pen. a obligat inculpații la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în cuantum de 300 lei fiecare, onorariile apărătorilor din oficiu, în cuantum de cate 200 lei, urmând a fi avansate din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că la data de 10.04.2009, în jurul orei 11:40, lucrătorii din cadrul UM 0599, aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu în zona pieței Centrale din mun. P, au surprins pe inculpata care, profitând de neatenția părții vătămate, a sustras din geanta acesteia suma de 21 lei, bani pe care i-a înmânat imediat inculpatului, care a fost imobilizat de către lucrătorii din cadrul Jandarmeriei.
Situația de fapt astfel reținută de judecătorie a rezultat din mijloace de probă administrate atât în cursul urmăririi penale, cât și în faza de cercetare judecătorească: proces - verbal de constatare a infracțiunii flagrante, declarațiile părții vătămate, procesele verbale de prezentare pentru recunoaștere de persoane după fotografie, declarațiile martorei, declarația inculpatei, din cursul urmăririi penale și parțial declarația inculpatului din cursul urmăririi penale.
În cursul cercetării judecătorești, la fond, au fost audiați martora și martorul în circumstanțiere propus de inculpatul, inculpații refuzând să dea o nouă declarație în fața instanței.
Totodată, au fost depuse la dosar, la solicitarea instanței de fond, fisele de cazier judiciar actualizate ale celor doi inculpați.
Împotriva sentinței astfel pronunțată a declarat apel inculpații și.
În motivarea apelului inculpata a susținut că pedeapsa este prea mare în raport cu faptul că a recunoscut comiterea faptei, iar inculpatul a arătat că nu a luat personal banii din geanta părții vătămate, iar când i-a primit de la inculpata a crezut că sunt pentru a cumpăra ceva.
Luând în examinare sentința atacata în raport de critica apelanților inculpați, de actele și lucrările dosarului, dar si din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 371 al.2. dar C.P.P. în limitele art. 372 din același cod, tribunalul a apreciat apelurile ca fiind nefondate.
-și rolul activ instanța de fond a administrat în totalitate probele necesare și utile soluționării cauzei complet analizate, reținând situații de fapt confirmate de probatoriul cauzei.
Astfel, au fost avute în vedere: proces - verbal de constatare a infracțiunii flagrante, declarațiile părții vătămate, procesele verbale de prezentare pentru recunoaștere de persoane după fotografie, declarațiile martorei, declarația inculpatei, din cursul urmăririi penale și parțial declarația inculpatului din cursul urmăririi penale.
Din ansamblul probator astfel cum a fost administrat, tribunalul a reținut că la data de 10.04.2009, în jurul orei 11:40, lucrătorii din cadrul UM 0599, aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu în zona pieței Centrale din mun. P, au surprins pe inculpata care, profitând de neatenția părții vătămate, a sustras din geanta acesteia suma de 21 lei, bani pe care i-a înmânat imediat inculpatului, care a fost imobilizat de către lucrătorii din cadrul Jandarmeriei.
Susținerea din apel a inculpatului că nu a luat personal banii din geanta părții vătămate, iar când i-a primit de la inculpata a crezut că sunt pentru a cumpăra ceva, deoarece fapta de furt în dauna părții vătămate a fost probată așa cum s-a arătat mai sus.
Astfel, într-adevăr,fapta inculpatei, care la data de 10.04.2009 a sustras din loc public, respectiv din piața Centrale din P, din geanta părții vătămate, profitând de neatenția acesteia, suma de 21 lei, împreună cu o altă persoana, căruia i-a înmânat banii imediat după sustragere, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, faptă prev. de art. 208 alin.1 - 209 alin.1 lit.a, e p cu aplic. art. 37 lit. a
Cod PenalSub aspectul laturii obiective, elementul material a constat în acțiunea de sustragere, ce s-a realizat în concret prin luarea sumei de bani din geanta părții vătămate, fără consimțământul acesteia, cu scopul de a și-i însuși pe nedrept.
Urmarea imediată a constat în trecerea banilor din posesia părților vătămate în posesia inculpatei și producerea unui prejudiciu în patrimoniul părții vătămate in valoare de 21 lei, în cauză existând legătură de cauzalitate acțiunea de sustragere a banilor desfășurată de inculpata și urmarea imediată produsă.
Întrucât fapta a fost săvârșita de mai multe persoane împreună și în loc public, astfel cum reiese din materialul probator administrat în cauză, instanța de fond în mod corect a reținut varianta agravată prevăzută de art. 209 alin. 1 lit. a și lit. e pen. fapta reținută în sarcina inculpatei având un caracter calificat.
Sub aspectul laturii subiective, în mod just s-a reținut la fond că atitudinea inculpatei s-a caracterizat prin intenție directă, în sensul art. 19 pct.1 lit.a pen. întrucât aceasta a prevăzut și a urmărit însușirea pe nedrept a banilor prin acțiunea de sustragere a acestora din geanta părții vătămate, deplasându-se cu acest scop pe platoul Centrale.
În consecință, la individualizarea pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatei pentru infracțiunea de furt calificat reținută în sarcina acesteia, fapta prev. de art.208 alin.1 - art.209 alin.1 lit. a, e pen. judecătoria corect a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art.72 Cod penal, respectiv dispozițiile generale ale codului penal, limitele de pedeapsa fixate în partea specială, gradul de pericol social al faptei săvârșite, apreciat de instanță ca fiind ridicat având in vedere locul in care s-a comis fapta, modalitatea săvârșirii acesteia, precum și faptul că inculpata are numeroase antecedente penale pentru săvârșirea de fapte de același gen, ceea ce denota un pericol social ridicat al acesteia, având în vedere ca pedepsele privative de libertate aplicate anterior nu și-au îndeplinit funcția de reeducare a inculpatei, ținând cont și de faptul că pe parcursul procesului penal inculpata a avut o atitudine sincera, recunoscând săvârșirea faptelor pentru care a fost cercetata si relatând modul de operare.
Potrivit art. 71 alin. 2.pen. corect s-a apreciat la fond că aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a,b și c pen. intervine de drept în cazul aplicării pedepsei închisorii, dar în lumina jurisprudenței Curții în aplicarea art. 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și a art. 3 din Protocolul nr. 1 la această Convenție, în principal prin hotărârile pronunțate în cauzele Marea Britanie și și România, jurisprudență cu caracter general-obligatoriu potrivit art. 20 din Constituție, în mod just s-a interzis inculpatei doar acele drepturi de la art. 64.pen. față de care aceasta s-a făcut nedemnă a le mai exercita.
Cum din fisa de cazier judiciar a inculpatei, instanța de fond a reținut că aceasta a săvârșit fapta pentru care este judecata în prezenta cauză în stare de recidivă mare postcondamnatorie, întrucât prin 1276/07.06.2007 a Judecătoriei Paf ost condamnata la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, totodată constatând că la data de 17.03.2009 inculpata a fost liberată condiționat, rămânând un rest rămas neexecutat de 377 de zile, în interiorul căruia a săvârșit fapta de furt calificat din prezenta cauza, care constituie al doilea termen al recidivei postcondamnatorii, în mod just in baza art. 61 alin.1 a Cod Penal revocat liberarea condiționată a inculpatei pentru restul de pedeapsă de 377 de zile rămas neexecutat din pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin nr. 1276/07.06.2007 pronunțată de Judecătoria P, pe care l-a contopit cu pedeapsa aplicată
În ceea ce-l privește pe inculpatul, în drept, fapta săvârșită de acesta, constând în aceea că la data de 10.04.2009 a furat în coautorat, din loc public, suma de 21 lei de la partea vătămata, profitând de neatenția acesteia, bani care i-au fost înmânați de către coinculpata, care a săvârșit singura actul material al sustragerii, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, faptă prev. de art. 208 alin.1- art. 209 alin.1 lit. a,e cu aplic. art. 37 lit. b pen.
Sub aspectul laturii obiective, elementul material s-a realizat în concret prin luarea banilor de la coinculpata, după ce aceasta îi sustrăsese din genata părții vătămate, fără consimțământul acesteia, cu scopul de a și-i însuși pe nedrept. Urmarea imediată a constat în trecerea banilor respectivi din posesia părții vătămate în posesia inculpatului și producerea unui prejudiciu în patrimoniul părții vătămate in valoare de 21 lei, în cauză existând legătură de cauzalitate acțiunea de sustragere a bunurilor desfășurată de inculpat și urmarea imediată produsă.
Întrucât fapta a fost săvârșita de mai multe persoane împreună, în loc public, instanța de fond corect a reținut și în ce-l privește pe inculpatul variantele agravate prev. de art. 209 alin.1 lit. a, e pen. care au fost descrise anterior.
Sub aspectul laturii subiective, atitudinea inculpatului s-a caracterizat prin intenție directă, în sensul art. 19 pct.1 lit.a pen. întrucât aceasta a prevăzut și a urmărit însușirea pe nedrept a banilor prin acțiunea de sustragere a acestora din interiorul genții părții vătămate.
Instanța de fond corect a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art.72 Cod penal, respectiv dispozițiile generale ale codului penal, limitele de pedeapsa fixate în partea specială, gradul de pericol social al faptei săvârșite, apreciat de instanță ca fiind ridicat având in vedere locul in care s-a comis fapta, modalitatea săvârșirii acesteia, precum și faptul că inculpatul a săvârșit-o împreună cu o altă persoană.
Totodată, la fond corect s-a reținut că inculpatul a avut pe parcursul procesului penal o atitudine nesincera, nerecunoscând săvârșirea faptei pentru care a fost trimis în judecată, deși a fost prins in flagrant și că acesta are, de asemenea, numeroase antecedente penale, săvârșind anterior multiple infracțiuni de același gen, de furt calificat, fapta pentru care este judecat în prezenta cauză fiind comisă în stare de recidivă mare postexecutorie, potrivit art. 37 lit. b pen. primul termen al recidivei constituindu-l, condamnările din sentințele penale 3502/2001 a Judecătoriei P și 1218/2002 a Judecătoriei P, care au fost contopite prin 549/2003 a Judecătoriei Ploiești.
Împotriva acestei decizii au declarat recursuri ambii inculpați criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Dintre aceștia, doar inculpatul și-a susținut propriu zis calea de atac susținând că nu se face vinovat de comiterea faptei pentru care este cercetat neavând practic habar de proveniența banilor înmânați de inculpata pe care o bănuiește de răzbunare față de el dată fiind declarațiile sale prin care îl incriminează și pe el în comiterea faptei.
Ulterior, la termenul din data de 22.02.2010 inculpatul, în mod contradictoriu, a învederat că înțelege să critice hotărârile instanțelor anterioare doar sub aspectul individualizării pedepsei aplicate dat fiind că are și un copil minor în întreținere.
Tot la termenul din data de 22.02.2010, inculpata a declarat personal că înțelege să-și retragă recursul declarat motiv pentru care, Curtea, în baza art. 3854alin.2 Cod procedură penală rap. la art. 369 Cod procedură penală, va lua act de retragerea acestei căi de atac.
În ceea ce privește recursul inculpatului, Curtea verificând hotărârile atacate, conform art.38514Cod procedură penală, pe baza actelor și lucrărilor dosarului, în raport de criticile invocate și în limita cazurilor de casare prev. de art.3859Cod procedură penală, constată că recursul este nefondat.
În acest sens, situația de fapt, împrejurările și modalitatea de săvârșire a infracțiunii au fost corect reținute de prima instanță și de instanța de apel, după cum s-a arătat anterior, beneficiind de deplin suport probator în actele și lucrările dosarului, chiar și inculpatul, în al doisprezecelea ceas recunoscând implicit activitatea infracțională desfășurată și probată indubitabil prin procesul verbal de constatare, declarațiile părților vătămate, ale martorilor audiați în cursul urmăririi penale dar și al judecății; proces verbal de recunoaștere din grup după fotografii; declarația de recunoaștere a faptei de către chiar inculpata care îl indică pe ca persoana împreună cu care a planificat și săvârșit fapta.
Drept urmare, cazul de casare prev. de art. 3859alin. 18 Cod procedură penală în care se încadrează susținerile recurentului inculpat nu este incident în cauză.
În altă ordine de idei, instanța de fond a individualizat corect pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracțiunea săvârșită, făcând o aplicație corectă a disp. art. 72 Cod penal privind individualizarea judiciară a pedepsei cu luarea în considerare a gradului de pericol social al faptei săvârșite, a împrejurărilor concrete de comitere a acesteia precum și a persoanei inculpatului.
În acest ultim sens, pe lângă atitudinea permanent refractară afișată de inculpat în pofida dovezilor evidente existente la dosarul cauzei, se remarcă și faptul că acesta posedă o impresionantă antecedență penală în ultimii 20 de ani, în exclusivitate pentru fapte de furt calificat ca și cea dedusă judecății, ceea ce relevă fără doar și poate un adevărat mod de viață al acestei persoane ce impune automat și un regim sancționator mai sever, chiar și în condițiile unui cuantum mic al prejudiciului, aspect de altfel întâmplător.
Față de cele astfel reținute, Curtea, în baza art.38515alin.1 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, va respinge ca nefondat recursul inculpatului.
În baza art.38517alin.4 Cod procedură penală rap. la art. 383 alin.2 Cod procedură penală se va deduce din pedepsele aplicate celor doi inculpați perioada reținerii și arestării preventive a acestora începând cu data de 10.04.2009 la zi.
Având în vedere și disp. art. 192 alin.2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 03 iulie 1960, deținut în Penitenciarul Mărgineni, împotriva deciziei penale nr.210/2 decembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova și sentinței penale nr.1406/27.07.2009 a Judecătoriei Ploiești.
Ia act de retragerea recursului declarat de inculpata, fiica lui și, născută la data de 02 august 1977, deținută în Penitenciarul, împotriva acelorași hotărâri.
Deduce din pedepsele aplicate celor doi inculpați perioada reținerii și arestării preventive a acestora începând cu data de 10.04.2009, la zi.
Obligă recurenții inculpați la plata a câte 400 lei fiecare, cheltuieli judiciare către stat, din care câte 300 lei reprezintând onorariu apărător din oficiu, ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției în contul Baroului de Avocați
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 22 februarie 2010.
Președinte, Judecători,
- - - - - - - -
Grefier,
Red./DC
6 ex./03.03.2010
f- - Judecătoria Ploiești
a- - Tribunalul Prahova
a /
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3113/2006
Comunicat câte 2 ex. inc.
și, azi
Președinte:Paul Mihai FrățilescuJudecători:Paul Mihai Frățilescu, Mihai Viorel Tudoran
