Furtul (art.208 cod penal). Decizia 1725/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr- (Număr în format vechi 1664/2009)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A II-A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE

DECIZIE Nr. 1725

Ședința publică de la 24 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Daniel Grădinaru

JUDECĂTOR 2: Niculina Alexandru

JUDECĂTOR 3: Francisca Vasile

Grefier - -

Pe rol judecarea cauzei Penal privind pe

recurent

și pe intimat FILIALA G, având ca obiect

furtul (art.208 Cod Penal)

împotriva deciziei numărul

La apelul nominal făcut în ședința publică

lipsind:

- intimat Parte civilă - FILIALA

- recurent Inculpat -

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează

INSTANȚA

Asupra recursului penal de față.

Prin sentința penală nr.1906 din 03.11.2008, Judecătoria Giurgiu, în baza art. 334.pr.pen. a respins cererea privind schimbarea încadrării juridice a faptelor săvârșite de inculpații, și din infracțiunile de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. a, i pen. în tentativă la infracțiunile de furt calificat, prev. de art. 20.pen. rap. la art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. a, i pen.

1. În baza art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. a, i pen. cu aplic. art. 37 lit. a, 74 lit. c, 75 lit. c și art. 80.pen. a fost condamnat inculpatul, fiul lui G și, născut la data de 09.09.1984, în municipiul Câmpulung, jud. A, CNP -, domiciliat în municipiul G, str. T,. 2.. 25, județul G, fără forme legale în com., jud. G, la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

În baza art. 83.pen. a fost revocată suspendarea condiționată a executării pedepsei rezultante de 1 an închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 2064/30.06.2005 a Judecătoriei Giurgiu, definitivă prin neapelare, și s-a dispus executarea acestei pedepse alături de pedeapsa aplicată prin prezenta hotărâre. În final, s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa de 4 ani închisoare.

În baza art. 71.pen. s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a, b pen.

2. În baza art. 334.pr.pen. a fost schimbată încadrarea juridică a faptei săvârșite de inculpatul - din infracțiunea de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. a, i pen. cu aplic. art. 37 lit. b pen. în infracțiunea de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. a, i pen. cu aplic. art. 75 lit. c pen.

În baza art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. a, i pen. cu aplic. art. 74 lit. c, 75 lit. c și art. 80.pen. a fost condamnat inculpatul -, fiul lui și, născut la data de 08.02.1988, în G, CNP -, domiciliat în G, șos. -, -. 5, jud. G, la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

În baza art. 36 alin. 1 rap. la art. 34 lit. b și 33 lit. a pen. a fost contopită pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatului prin prezenta hotărâre, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. a, i pen. cu aplic. art. 74 lit. c, 75 lit. c și art. 80.pen.; cu pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1966 din data de 29.10.2007 a Judecătoriei Giurgiu, definitivă prin decizia penală nr. 140/13.03.2008 a Tribunalului Giurgiu, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 181 alin. 1.pen. cu aplic. art. 99 și urm. pen.; cu pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 2018 din data de 05.11.2007 a Judecătoriei Giurgiu, definitivă prin decizia penală nr. 435/26.03.2005 a Curții de Apel București, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. a, g, i și alin. 2 lit. b pen. cu aplic. art. 75 lit. c și art. 41 alin. 2.pen.; cu pedeapsa 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 278/11.02.2008 a Judecătoriei Giurgiu, definitivă prin neapelare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. a, i pen. cu aplic. art. 75 lit. c pen.; urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv de 4 ani închisoare, pe care o sporește la 5 ani închisoare.

În final, s-a dispus ca inculpatul execută pedeapsa de 5 ani închisoare.

În baza art. 71.pen. s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, b pen.

În baza art. 36 alin. 3.pen. a fost dedusă din pedeapsa aplicată prin prezenta hotărâre perioada executată de la 21.06.2007 la zi.

În baza art. 350 alin. 1.pr.pen. a fost menținută starea de arest a inculpatului .

S-au anulat mandatele de executare a pedepsei închisorii nr. 295 din data de 27.02.2008, nr. 2406 din data de 20.03.2008 și nr. 2468 din data de 01.04.2008 emise de Judecătoria Giurgiu și a dispus emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii pentru pedeapsa stabilită prin prezenta hotărâre.

3. În baza art. 334.pr.pen. a schimbat încadrarea juridică a faptei săvârșite de inculpatul din infracțiunea de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. a, i pen. cu aplic. art. 37 lit. a și art. 75 lit. c pen. în infracțiunea de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. a, i pen. cu aplic. art. 75 lit. c pen.

În baza art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. a, i pen. cu aplic. art. 74 lit. c, art. 75 lit. c și 80.pen. a fost condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la data de 20.02.1987, în G, CNP -, domiciliat în G,-, jud. G, la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

În baza art. 85.pen. a fost anulată suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 940/10.04.2006 a Judecătoriei Giurgiu, definitivă prin neapelare, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. a, g, i pen. cu aplic. art. 99 și urm. pen. art. 74-76.pen.

În baza art. 36 alin. 1 rap. la art. 34 lit. b și 33 lit. a pen. fost contopită pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatului prin prezenta hotărâre, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. a, i pen. cu aplic. art. 74 lit. c, 75 lit. c și 80.pen.; cu pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 3008 din data de 20.12.2004 a Judecătoriei Giurgiu, definitivă prin decizia penală nr. 52/07.03.2005 a Tribunalului Giurgiu, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. a, g, i pen. cu aplic. art. 99 și urm. pen.; cu pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 3844 din data de 12.12.2005 a Judecătoriei Giurgiu, definitivă prin decizia penală nr. 657/11.05.2006 a Curții de Apel București, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. a, g, i pen. cu aplic. art. 99 și urm. pen.; și cu pedeapsa 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 940/10.04.2006 a Judecătoriei Giurgiu, definitivă prin neapelare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. a, g, i pen. cu aplic. art. 99 și urm. pen. și art. 74-76.pen. pentru care s-a anulat suspendarea condiționată a executării; urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv de 3 ani închisoare, pe care a sporit-o la 4 ani închisoare.

În final, a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa de 4 ani închisoare.

În baza art. 71.pen. s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, b pen.

În baza art. 36 alin. 3.pen. a fost dedusă din pedeapsa aplicată prin prezenta hotărâre perioada executată de la 24.11.2004 la 15.12.2005 și de la 30.05.2006 la 29.11.2007.

4. În baza art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. a, i pen. cu aplic. art. 74 lit., 99 și urm. și 76 lit. d pen. a fost condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la data de 27.11.1989, în G, CNP -, domiciliat în comuna, sat Cetatea, jud. G, fără forme legale în Mun. G,-, jud. G, la pedeapsa de 1 an și 3 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată față de inculpatul prin sentința penală nr. 1626/17.09.2008 a Judecătoriei Giurgiu, definitivă prin neapelare, în pedepsele componente:

- pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1626/17.09.2008 a Judecătoriei Giurgiu, definitivă prin neapelare, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. a, g, i pen. cu aplic. art. 99 și urm. pen.;

- pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 3844 din data de 12.12.2005 a Judecătoriei Giurgiu, definitivă prin decizia penală nr. 657/11.05.2006 a Curții de Apel București, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. a, g, i pen. cu aplic. art. 41 alin. 2, art. 99 și urm. pen.;

- spor de 6 luni închisoare.

În baza art. 36 alin. 1 rap. la art. 34 lit. b pen. și art. 33 lit. a pen. a fost contopită pedeapsa de 1 an și 3 luni închisoare aplicată inculpatului prin prezenta hotărâre, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. a, i pen. cu aplic. art. 74 lit. c, art. 99 și urm. și 76 lit. d pen.; cu pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 3844 din data de 12.12.2005 a Judecătoriei Giurgiu, definitivă prin decizia penală nr. 657/11.05.2006 a Curții de Apel București, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. a, g, i pen. cu aplic. art. 41 alin. 2.pen. și art. 99 și urm. pen.; și cu pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1626/17.09.2008 a Judecătoriei Giurgiu, definitivă prin neapelare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. a, g, i pen. cu aplic. art. 99 și urm. pen. urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv de 2 ani închisoare, pe care a sporit-o la 3 ani închisoare.

În final, s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art. 71.pen. s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, b pen.

În baza art. 36 alin. 3.pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată prin prezenta hotărâre perioada executată de la 30.05.2006 la 17.04.2008.

În baza art. 346 raportat la art. 14.pr.pen. și art. 998-999.civ. a fost respinsă ca nefondată acțiunea civilă formulată de partea civilă - Filiala Județeană

În baza art. 191 alin. 1, 2 și 3.pr.pen. a fost obligat inculpatul și partea responsabilă civilmente, în solidar, la plata sumei de 500 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat, iar suma de 200 lei, onorariu avocat oficiu, se va înainta din fondurile Ministerului Justiției.

În baza art. 191 alin. 1 și 2.pr.pen. au fost obligați inculpații, și la plata sumei de 500 lei fiecare, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat, iar suma de 600 lei, onorariu avocat oficiu, se înaintează din fondurile Ministerului Justiției.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Giurgiu nr. 378/P/2006, emis la data de 03.12.2007, înaintat Judecătoriei Giurgiu și înregistrat la data de 05.12.2007 sub nr-, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. 1 rap. la art. 209 alin. 1 lit. a, i pen. cu aplicarea art. 75 lit. c, 37 lit. a și 83.pen. și în stare de detenție, în executarea altor pedepse privative de libertate, a inculpaților pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. 1 rap. la art. 209 alin. 1 lit. a, i pen. cu aplic. art. 37 lit. b pen. pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. 1 rap. la art. 209 alin. 1 lit. a, i pen. cu aplic. art. 75 lit. c, 37 lit. a și 83.pen. și pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. 1 rap. la art. 209 alin. 1 lit. a, i pen. cu aplic. art. 99 și urm. pen.

S-a reținut, prin actul de sesizare, că, în seara de 17.02.2006, inculpații, și au pătruns, prin escaladarea gardului împrejmuitor, în curtea - Filiala Județeană G, unde au găsit lacătele desfăcute la magazie, au intrat în acea magazie, apoi au sustras mai multe piese și subansamble auto, precum și două calorifere, pe care le-au transportat lângă gard, pe altele, mai ușoare, le-au aruncat în afara unității, iar, pentru că au fost surprinși de doi paznici, au abandonat bunurile și au fugit.

Procedând la judecarea cauzei, s-au administrat următoarele probe: declarațiile martorilor și și au fost avute în vedere procese-verbale de reconstituire, procese-verbale de constatare și planșe foto, înscrisurile depuse.

Inculpații, și au recunoscut, în cursul urmăririi penale, săvârșirea infracțiunilor cercetate, pentru ca apoi, în fața instanței, să invoce dreptul la tăcere, făcându-se aplicarea dispozițiilor art. 322.pr.pen.

Analizând probele administrate în cauză, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:

În seara zilei de 17.02.2006, inculpații, și, după ce au consumat băuturi alcoolice, au hotărât să meargă să sustragă materiale din fier vechi de la depozitul aparținând părții vătămate - Filiala Județeană G, situat în G, str. -.

Inculpații s-au deplasat, mergând pe jos, la depozitul aparținând părții vătămate - Filiala Județeană G, situat în G, str. -, au pătruns în curte, prin escaladarea gardului, apoi, au intrat în magazii, de unde au luat mai multe piese și subansamble auto și două calorifere de fontă. Inculpații au transportat bunurile lângă gardul împrejmuitor al depozitului, iar, o parte din bunuri le-au aruncat peste gard, însă au fost surprinși de martorii și, angajați ai părții vătămate.

Ulterior, deoarece i-au văzut pe martori, inculpații au sărit gardul împrejmuitor al depozitului și au fugit de la locul săvârșirii faptei, iar martorul a plecat în căutarea autorilor furtului, cu un autovehicul marca "", însă nu a reușit să-i găsească.

Această situație de fapt a fost reținută din coroborarea declarației reprezentanților părții vătămate cu declarațiile inculpaților, care au recunoscut săvârșirea infracțiunilor, în cursul urmăririi penale, precum și în fața instanței, în ultimul cuvânt, declarațiile martorilor și, care i-au surprins pe inculpați în timpul săvârșirii faptei, precum și cu procesul-verbal de reconstituire.

În ce privește cererea apărătorilor inculpaților de schimbare a încadrării juridice a faptelor din infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. a, g pen. în infracțiunea de tentativă la furt calificat, prev. de art. 20.pen. rap. la art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. a, i pen. motivat de faptul că inculpații nu au sustras nici un bun din depozitul părții vătămate, deoarece au fost surprinși de martori și au fugit, instanța a reținut că inculpații au pătruns, prin escaladare, în curtea depozitului părții vătămate, apoi, prin efracție, în magaziile, de unde au luat mai multe bunuri aparținând părții vătămate, pe care le-au deplasat lângă gardul împrejmuitor, pe unele chiar le-au scos din incinta depozitului, aruncându-le peste gard, astfel că inculpații au luat din posesia părții vătămate, fără consimțământul acesteia, mai multe bunuri, în scopul de a le însuși pe nedrept, ceea ce constituie latura materială a infracțiunii consumate de furt, iar nu de tentativă la furt. S- reținut că, nu are relevanță faptul că inculpații au fost surprinși de către angajații părții vătămate și nu au putut să și le însușească, deoarece tentativa, potrivit art. 20.pen. este definită ca fiind punerea în executare a hotărârii de a săvârși infracțiunea, executare care a fost întreruptă sau nu și-a produs efectul. Ori, în speța de față, inculpații au pus în executare hotărârea de a sustrage bunuri din depozitul părții vătămate, iar, prin deplasarea bunurilor din magazia părții vătămate și aruncarea acestora în exteriorul depozitului, au și executat această hotărâre, producându-se luarea din posesia părții vătămate, fără drept, a acelor piese auto, chiar dacă inculpații nu au reușit și valorificarea acelor bunuri, aceștia și-au realizat scopul infracțional constând în însușirea bunurilor, pe o perioadă scurtă de timp.

În consecință, față de cele expuse anterior, instanța, în baza art. 334.pr.pen. a respins cererea privind schimbarea încadrării juridice a faptelor săvârșite de inculpații, și

S-a reținut că, fapta inculpatului constând în sustragerea, împreună cu inculpații, și inculpatul minor, în data de 17.02.2006, prin efracție și escaladare, din depozitul aparținând părții vătămate - Filiala Județeană G, a unor piese și subansamble auto, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1.pen. rap. la art. 209 alin. 1 lit. a, i pen. cu aplicarea art. 75 lit. c pen.

La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, au fost avute în vedere criteriile prevăzute de art. 72.pen. limitele de pedeapsă stabilite de art. 209 alin. 1.pen. existența circumstanței agravante prevăzută de art. 75 lit. c pen, gradul de pericol social concret al faptei, raportat la modul de săvârșire, în timpul zilei, patru persoane, mijloacele de săvârșire, respectiv prin efracție și escaladare, lipsa prejudiciului, precum și datele personale ale inculpatului, care a avut o poziție de recunoaștere, dar și împrejurarea că inculpatul are un comportament infracțional, are venituri reduse, nu a manifestat interes pentru actul educațional, ceea ce conduce la estimarea unor șanse reduse de reintegrare în societate.

Instanța a reținut și existența circumstanței atenuante prevăzută de art. 74 lit. c pen. constând în poziția de recunoaștere a faptei de către inculpat, dar și starea de agravare prevăyută de art 37 lit a Cod Penal, respectiv de recidivă postcondamnatorie, primul termen constând în pedeapsa de 1 an închisoare, aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 2064/30.06.2005 a Judecătoriei Giurgiu, definitivă prin neapelare.

Față de aceste criterii, s-a apreciat de către prima instanță că scopul preventiv-educativ al pedepsei se poate atinge numai prin aplicarea pedepsei închisorii, orientată spre minimul special prevăzut de art. 209 alin. 1.pen. făcându-se aplicarea dispozițiilor art. 80.pen. deoarece există concurs între circumstanțe agravante, atenuante și stări de agravare.

Întrucât s-a reținut, din fișa de cazier judiciar, că inculpatul a fost condamnat, prin sentința penală nr. 2064/30.06.2005 a Judecătoriei Giurgiu, definitivă prin neapelare, la pedeapsa rezultantă de 1 ani închisoare, pentru care, în baza art. 81-82.pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării, iar inculpatul, în cursul termenului de încercare a săvârșit infracțiunea dedusă judecății, s-a constatat că sunt incidente dispozițiile art. 83.pen. astfel că instanța de fond a revocat suspendarea condiționată a executării acestei pedepse și a dispus executarea alături de pedeapsa aplicată prin prezenta hotărâre.

Conform art. 71.pen. instanța a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a, b pen. în raport de comportamentul infracțional al acestuia.

2. Deoarece, din fișa de cazier a inculpatului, reiese că infracțiunile pentru care a fost condamnat anterior, prin sentința penală nr. 1932/18.10.2002 a Judecătoriei Giurgiu și sentința penală nr. 1604/12.06.2003 a Judecătoriei Giurgiu, au fost săvârșite de acesta în perioada în care era minor, prima instanță, având în vedere dispozițiile art. 38 alin. 1 lit. a pen. potrivit cărora la stabilirea stării de recidivă nu se au în vedere hotărârile de condamnare pentru săvârșirea infracțiunilor în timpul minorității, dar și faptul că, la fapta dedusă judecății a participat și un inculpat minor, în baza art. 334.pr.pen. a schimbat încadrarea juridică a faptei săvârșite de inculpat din infracțiunea de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. a, i pen. cu aplic. art. 37 lit. b pen. în infracțiunea de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. a, i pen. cu aplic. art. 75 lit. c pen.

S-a reținut că, fapta inculpatului constând în sustragerea, împreună cu inculpații, și inculpatul minor, în data de 17.02.2006, prin efracție și escaladare, din depozitul aparținând părții vătămate - Filiala Județeană G, a unor piese și subansamble auto, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1.pen. rap. la art. 209 alin. 1 lit. a, i pen. cu aplicarea art. 75 lit. c pen.

La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, au fost avute în vedere criteriile prevăzute de art. 72.pen. limitele de pedeapsă stabilite de art. 209 alin. 1.pen. existența circumstanței agravante prevăzută de art. 75 lit. c pen, gradul de pericol social concret al faptei, raportat la modul de săvârșire, în timpul zilei, de patru persoane, prin efracție și escaladare, lipsa prejudiciului, precum și datele personale ale inculpatului, care a avut o poziție de recunoaștere a săvârșirii infracțiunii, dar și împrejurarea că inculpatul are antecedente penale, ce demonstrează perseverența infracțională a acestuia. Instanța a reținut și existența circumstanței atenuante prevăzută de art. 74 lit. c pen. având în vedere poziția de recunoaștere a faptei de către inculpat, dar și concluziile referatului de evaluare, potrivit căruia inculpatul prezintă șanse de reintegrare în societate estimate ca fiind reduse, raportat la veniturile realizate, lipsa pregătirii școlare și profesionale, mediul în care-și petrece timpul liber.

Față de aceste criterii, s-a apreciat că scopul preventiv-educativ al pedepsei se poate atinge numai prin aplicarea pedepsei închisorii, orientată spre minimul special, făcându-se aplicarea dispozițiilor art. 80.pen. deoarece există concurs de circumstanțe agravante și atenuante.

S- reținut, din fișa de cazier judiciar, că inculpatul a mai fost condamnat anterior, prin sentința penală nr. 1966 din data de 29.10.2007 a Judecătoriei Giurgiu, definitivă prin decizia penală nr. 140/13.03.2008 a Tribunalului Giurgiu, la pedeapsa de 1 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 181 alin. 1.pen. cu aplic. art. 99 și urm. pen.; prin sentința penală nr. 2018 din data de 05.11.2007 a Judecătoriei Giurgiu, definitivă prin decizia penală nr. 435/26.03.2005 a Curții de Apel București, la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. a, g, i și alin. 2 lit. b pen. cu aplic. art. 75 lit. c pen. și art. 41 alin. 2.pen.; iar, prin sentința penală nr. 278/11.02.2008 a Judecătoriei Giurgiu, definitivă prin neapelare, la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. a, i pen. cu aplic. art. 75 lit. c pen.; iar fapta dedusă judecății a fost comisă la data de 17.02.2006, anterior rămânerii definitive a sentințelor menționate, s-a constatat că există concurs de infracțiuni, conform art. 33 lit. a pen. astfel că, în baza art. 36 alin. 1.pen. rap. la art. 34 lit. b pen. și art. 33 lit. a pen. instanța a contopit aceste pedepse, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, care s-a apreciat că se impune a fi sporită, în raport de numărul și natura infracțiunilor săvârșite de inculpat.

Conform art. 71.pen. s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, b pen. în raport de comportamentul infracțional al acestuia.

În baza art. 36 alin. 3.pen. instanța a dedus din pedeapsa aplicată prin prezenta hotărâre perioada executată de la 21.06.2007 la zi și, conform art. 350 alin. 1.pr.pen. a menținut starea de arest a inculpatului, și a anulat mandatele de executare a pedepsei închisorii nr. 295 din data de 27.02.2008, nr. 2406 din data de 20.03.2008 și nr. 2468 din data de 01.04.2008 emise de Judecătoria Giurgiu, dispunând emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii pentru pedeapsa stabilită prin prezenta hotărâre.

3. Deoarece, din fișa de cazier a inculpatului, reiese că infracțiunea pentru care a fost condamnat anterior, prin sentința penală nr. 1932/18.10.2002 a Judecătoriei Giurgiu, a fost săvârșită de acesta în perioada în care era minor, instanța, având în vedere dispozițiile art. 38 alin. 1 lit. a pen. potrivit cărora la stabilirea stării de recidivă nu se au în vedere hotărârile de condamnare pentru săvârșirea infracțiunilor în timpul minorității, în baza art. 334.pr.pen. a schimbat încadrarea juridică a faptei săvârșite de acesta din infracțiunea de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. a, i pen. cu aplic. art. 37 lit. a pen. în infracțiunea de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. a, i pen. cu aplic. art. 75 lit. c pen.

S-a reținut că, fapta inculpatului constând în sustragerea, împreună cu inculpații, și inculpatul minor, în data de 17.02.2006, prin efracție și escaladare, din depozitul aparținând părții vătămate - Filiala Județeană G, a unor piese și subansamble auto, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1.pen. rap. la art. 209 alin. 1 lit. a, i pen. cu aplicarea art. 75 lit. c pen.

La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, au fost avute în vedere criteriile prevăzute de art. 72.pen. limitele de pedeapsă stabilite de art. 209 alin. 1.pen. existența circumstanței agravante prevăzută de art. 75 lit. c pen, gradul de pericol social concret al faptei, raportat la modul de săvârșire, în timpul zilei, de patru persoane, prin efracție și escaladare, lipsa prejudiciului, precum și datele personale ale inculpatului, care a avut o poziție de recunoaștere a săvârșirii infracțiunii, dar și împrejurarea că inculpatul are antecedente penale, ce demonstrează perseverența sa infracțională. Instanța a reținut și existența circumstanței atenuante prevăzută de art. 74 lit. c pen. având în vedere poziția de recunoaștere, dar și concluziile referatului de evaluare, potrivit căruia inculpatul prezintă șanse de reintegrare în societate estimate ca fiind reduse, raportat la lipsa veniturilor, a pregătirii școlare și profesionale, mediul în care-și petrece timpul liber.

Față de aceste criterii, s-a apreciat că scopul preventiv-educativ al pedepsei se poate atinge numai prin aplicarea pedepsei închisorii, orientată spre minimul special prevăzut de art. 209 alin. 1.pen. făcându-se aplicarea dispozițiilor art. 80.pen. deoarece există concurs de circumstanțe agravante și atenuante.

S-a mai reținut, din fișa de cazier judiciar, că inculpatul a mai fost condamnat anterior, prin sentința penală nr. 3008 din data de 20.12.2004 a Judecătoriei Giurgiu, definitivă prin decizia penală nr. 52/07.03.2005 a Tribunalului Giurgiu, la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. a, g, i pen. cu aplic. art. 99 și urm. pen.; prin sentința penală nr. 3844 din data de 12.12.2005 a Judecătoriei Giurgiu, definitivă prin decizia penală nr. 657/11.05.2006 a Curții de Apel București, la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. a, g, i pen. cu aplic. art. 99 și urm. pen.; și, prin sentința penală nr. 940/10.04.2006 a Judecătoriei Giurgiu, definitivă prin neapelare, la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. a, g, i pen. cu aplic. art. 99 și urm. pen. și art. 74-76.pen. pentru care s-a dispus, în baza art. 81-110.pen. suspendarea condiționată a executării.

Având în vedere că prezenta faptă este săvârșită de inculpat la data de 17.02.2006, anterior pronunțării sentinței penală nr. 940/10.04.2006 a Judecătoriei Giurgiu, definitivă prin neapelare, instanța de fond a constatat că sunt incidente dispozițiile art. 85.pen. astfel că a dispus anularea suspendării condiționate a executării acestei pedepse.

De asemenea, în raport de data săvârșirii infracțiunii deduse judecății, respectiv 17.02.2006, anterior rămânerii definitive a sentințelor menționate, s-a constatat că există concurs de infracțiuni, conform art. 33 lit. a pen. astfel că, în baza art. 36 alin. 1.pen. rap. la art. 34 lit. b pen. și art. 33 lit. a pen. prima instanță a contopit aceste pedepse, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, pe care, a apreciat că se impune a fi sporită, în raport de numărul și natura infracțiunilor săvârșite de inculpat.

Conform art. 71.pen. instanța a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a, b pen. în raport de comportamentul infracțional al acestuia.

În baza art. 36 alin. 3.pen. instanța a dedus din pedeapsa aplicată prin prezenta hotărâre perioada executată de la 24.11.2004 la 15.12.2005 și de la 30.05.2006 la 29.11.2007, în prezent fiind arestat preventive în altă cauză.

4. S-a reținut că, fapta inculpatului constând în sustragerea, împreună cu inculpații, și, în data de 17.02.2006, prin efracție și escaladare, din depozitul aparținând părții vătămate - Filiala Județeană G, a unor piese și subansamble auto, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1.pen. rap. la art. 209 alin. 1 lit. a, i pen. cu aplicarea art. 99 și urm. pen.

La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, au fost avute în vedere criteriile prevăzute de art. 72.pen. limitele de pedeapsă stabilite de art. 209 alin. 1.pen. incidența dispozițiilor art. 109.pen, gradul de pericol social concret al faptei, raportat la modul de săvârșire a faptei, în timpul zilei cu alți trei inculpați majori, prin efracție și escaladare, lipsa prejudiciului, precum și datele personale ale inculpatului, care a avut o poziție de recunoaștere a săvârșirii infracțiunii, dar și împrejurarea că inculpatul are antecedente penale, ce demonstrează perseverență infracțională.

Instanța a reținut și existența circumstanței atenuante prevăzută de art. 74 lit. c pen. față de poziția de recunoaștere a faptei de către inculpat, dar a avut în vedere și concluziile referatului de evaluare, potrivit căruia inculpatul prezintă șanse de reintegrare în societate estimate ca fiind reduse, datorită lipsei veniturilor, a pregătirii școlare și profesionale și a mediul în care-și petrece timpul liber.

Față de aceste criterii, s-a apreciat că scopul preventiv-educativ al pedepsei se poate atinge numai prin aplicarea pedepsei închisorii, orientată sub minimul special prevăzut de art. 209 alin. 1.pen. cu aplic. art. 109.pen. făcându-se aplicarea dispozițiilor art. 76 lit. d pen.

Întrucât s-a reținut, din fișa de cazier judiciar, că inculpatul a fost condamnat, prin sentința penală nr. 3844 din data de 12.12.2005 a Judecătoriei Giurgiu, definitivă prin decizia penală nr. 657/11.05.2006 a Curții de Apel București, la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. a, g, i pen. cu aplic. art. 41 alin. 2.pen. și art. 99 și urm. pen. și prin sentința penală nr. 1626/17.09.2008 a Judecătoriei Giurgiu, definitivă prin neapelare, la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. a, g, i pen. cu aplic. art. 99 și urm. pen.; iar fapta dedusă judecății a fost comisă la data de 17.02.2006, anterior rămânerii definitive a sentințelor menționate, s-a constatat că există concurs de infracțiuni, conform art. 33 lit. a pen. astfel că, instanța a descontopit pedeapsa rezultantă de 2 ani și 6 luni închisoare, stabilită prin sentința penală nr. 1626/17.09.2008 a Judecătoriei Giurgiu, definitivă prin neapelare, apoi, în baza art. 36 alin. 1.pen. rap. la art. 34 lit. b pen. și art. 33 lit. a pen. va contopi aceste pedepse, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, pe care a apreciat că se impune a fi sporită, în raport de numărul și natura infracțiunilor săvârșite de inculpat.

Conform art. 71.pen. prima instanță a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a, b pen. în raport de comportamentul infracțional al acestuia.

În baza art. 36 alin. 3.pen. s-a deduce din pedeapsa aplicată prin prezenta hotărâre perioada executată de la 30.05.2006 la 17.04.2008 și de la 21.10.2008 la zi, și a anulat mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 1846 emis în data de 20.10.2008 de Judecătoria Giurgiu și a dispus emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei s-a reținut că deși partea vătămată - Filiala Județeană G s-a constituit parte civilă în proces, solicitând obligarea inculpaților, în solidar, la plata sumei de 15.000, reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase de către aceștia, care nu au fost recuperate, din materialul probator administrat, respectiv declarațiile inculpaților și declarațiile martorilor, reiese că inculpații au fost surprinși, în timp ce aceștia aruncau bunurile peste gardul depozitului părții vătămate, parte din bunuri fiind de inculpați lângă acel gard, iar, pentru a nu fi descoperiți și identificați, aceștia au fugit, fără a transporta bunurile. De asemenea, din declarațiile martorilor și descrierea bunurilor despre care partea civilă arată că nu le-a recuperat, respectiv cutii de viteză, pompe injecție, rezultă că erau imposibil de transportat de inculpați, care mai și fugeau pentru a nu fi descoperiți, ceea ce probează susținerea inculpaților în sensul că nu au luat nici unul din bunurile aparținând părții civile.

Astfel, instanța a constatat că nu s-a dovedit de către partea civilă că i s-a produs un prejudiciu material prin infracțiunile comise de inculpați și s-a apreciat că nu sunt întrunite condițiile angajării răspunderii civile delictuale, prevăzute de art. 998-999.civ.

Împotriva sentinței de mai sus au declarat apel inculpații și.

În apelul declarat de inculpatul este criticată sentința instanței de fond pentru nelegalitate și netemeinicie, acesta susținând că pedeapsa ce i-a fost aplicată este prea mare și în mod greșit a fost respinsă cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor din infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. a, g pen. în infracțiunea de tentativă la furt calificat, prev. de art. 20.pen. rap. la art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. a, i pen. motivat de faptul că nu a fost sustras nici un bun, deoarece au fost surprinși de martori și au fugit. Acesta a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței apelate, schimbarea încadrării juridice a faptei în sensul arătat și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ.

Oral, apărătorul inculpatului a mai susținut că în mod greșit s- reținut că inculpatul a săvârșit fapta în stare de recidivă și, în baza art. 83. pen. s-a dispus revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei rezultante de 1 an închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 2064/30.06.2005 a Judecătoriei Giurgiu, și executarea acestei pedepse alături de pedeapsa aplicată prin sentința apelată, întrucât sentința penală nr. 2064/30.06.2005 a Judecătoriei Giurgiu nu era definitivă, inculpatul declarând apel peste termen împotriva acestei sentințe, apel care face obiectul dosarului nr- și se află pe lista de ședințe de astăzi la poziția 4.

Apelul declarat de inculpatul nu a fost motivat în scris. Oral apărătorul inculpatului susținut că în mod greșit a fost respinsă cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor din infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. a, g pen. în infracțiunea de tentativă la furt calificat, prev. de art. 20. pen. rap. la art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. a, i pen. motivat de faptul că inculpații nu au sustras nici un bun, deoarece fiind surprinși de martori au fugit.

Analizând sentința apelată în funcție de criticile formulate și din oficiu, conform art.371 alin.2 Cod procedură penală, Tribunalul a reținut următoarele:

Criticile formulate de apelanții-inculpați și, prin apărători, potrivit cărora în mod greșit a fost respinsă cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor din infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. a, g pen. în infracțiunea de tentativă la furt calificat, prev. de art. 20. pen. rap. la art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. a, i pen. sunt neîntemeiate pentru următoarele considerente:

În conformitate cu dispozițiile art.208 pen. infracțiunea de furt se consumă atunci când făptuitorul, luând bunul mobil îl scoate din posesia sau detenția altei persoane, fără consimțământul acesteia, în scopul de a și-l însuși pe nedrept.

Potrivit art.20 alin.1 din același cod, tentativa constă în punerea în executare a hotărârii de a săvârși infracțiunea, executare care a fost întreruptă sau nu și-a produs efectul.

În speță, inculpații, și, s-au deplasat, la depozitul aparținând părții vătămate - Filiala Județeană G, situat în G, str. -, au pătruns în curte, fără drept, prin escaladarea gardului, apoi, au intrat în magazii, de unde au luat mai multe piese și subansamble auto și două calorifere de fontă. Inculpații au transportat bunurile lângă gardul împrejmuitor al depozitului, cu intenția vădită de însușire iar, o parte din bunuri le-au aruncat peste gard. În momentul luării bunurilor din locurile în care se aflau depozitate și transportării lor lângă gard, ori aruncării lor peste gard, inculpații au scos din posesia părții civile bunurile respective. Ca atare, în momentul apariției martorilor și, angajați ai părții vătămate care i-au surprins pe inculpați și i-au determinat să fugă fără a mai lua bunurile, inculpații săvârșiseră infracțiunea de furt calificat, iar nu tentativa la această infracțiune. Nu interesează cât timp s-a aflat bunul în stăpânirea inculpaților și nici faptul că aceștia nu au reușit să păstreze bunurile.Ca atare, în mod legal și justificat instanța de fond nu a procedat la schimbarea încadrării juridice în infracțiunea de tentativă de furt calificat.

Nici critica apelantului-inculpat potrivit căreia fapta acestuia nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni nu este întemeiată.

La stabilirea în concret a gradului de pericol social al unei fapte prevăzute în legea penală, trebuie să se țină seama de toate criteriile de apreciere prevăzute în art. 181alin. (2) pen. în așa fel ca faptele prezentând un real pericol social să nu fie considerate vădit lipsite de importanță. Ca urmare, pătrunderea în timpul nopții, împreună cu mai multe persoane în depozitul părții vătămate în scopul însușirii unor bunuri nu poate fi considerată o faptă lipsită în mod vădit de importanță, chiar dacă valoarea acelor bunuri nu era foarte mare.

Este însă întemeiată critica formulată oral de apărătorul inculpatului prin care susținut că în mod greșit s- reținut că inculpatul a săvârșit fapta în stare de recidivă și, în baza art. 83. pen. s-a dispus revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei rezultante de 1 an închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 2064/30.06.2005 a Judecătoriei Giurgiu, și executarea acestei pedepse alături de pedeapsa aplicată prin sentința apelată.

Într-adevăr, potrivit certificatului aflat la fila 49 din dosar, eliberat de Tribunalul Giurgiu, împotriva sentinței penale nr. 2064/30.06.2005 a Judecătoriei Giurgiu, pronunțată de Judecătoria Giurgiu în dosarul nr.2907/2005 inculpatul a declarat apel care face obiectul dosarului nr- și are termen de judecată la data de 13.04.2009.

De asemenea, Tribunalul a constatat că instanța de fond a interzis inculpaților, și, în baza art. 71.pen. drepturile prevăzute de art. 64 lit. a, b pen.

Prin decizia nr. LXXIV (74)/2007, Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție admițând recursul în interesul legii, au stabilit că dispozițiile art. 71 din Codul penal referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că, interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza I - c din Codul penal nu se va face în mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanței, în funcție de criteriile stabilite în art. 71 alin. 3 din Codul Penal.

Față de hotărârea Hirst contra Marii Britanii din 30 martie 2004 prin care CEDO a statuat că o interdicție absolută de a vota impusă tuturor deținuților nu intră în marja de apreciere a statului, fiind violat art. 3 din Protocolul nr. 1 al Convenției, întrucât nu există o legătură între interdicția votului și prevenirea infracțiunilor sau scopul reinserției sociale a infractorilor și față de decizia nr. LXXIV (74)/2007 Secțiilor Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție se impune înlăturarea din conținutul pedepsei accesorii aplicate inculpaților interzicerea dreptului de a vota prevăzut în art. 64 alin. (1) lit. a) teza I pen.

Prin decizia penală nr.28 din 22.04.2009, pronunțată de Tribunalul Giurgiu, în baza art.379 pct.2 lit. b din pr. pen. au fost admise apelurile declarate de inculpații și împotriva sentinței penale nr. 1906 din 03.11.2008 pronunțată de Judecătoria Giurgiu.

Au fost extinse efectele apelurilor și cu privire la inculpații și.

S-a desființat, în parte sentința apelată, numai cu privire la latura penală, în sensul că:

În baza art.334 pr. pen. s-a schimbat încadrarea juridică a faptei săvârșite de inculpatul din infracțiunea prevăzută de art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. a, i pen. cu aplic. art. 37 lit. a pen. art. 75 lit. c pen. și art. 83. pen. în infracțiunea prev. de art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. a, i pen. cu aplic. art. 75 lit. c pen.;

A înlăturat revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei rezultante de 1 an închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 2064/30.06.2005 a Judecătoriei Giurgiu, precum și mențiunea potrivit căreia inculpatul execută pedeapsa de 4 ani închisoare.

În baza art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. a, i pen. cu aplic. art. 74 lit. c pen. art. 75 lit. c pen. și art. 80. pen. a fost condamnat inculpatul, fiul lui G și, născut la data de 09.09.1984, în municipiul Câmpulung, jud. A, CNP -, domiciliat în municipiul G, str. T,. 2.. 25, jud. G, fără forme legale în com., jud. G, la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

În baza art.71 pen. pe perioada executării pedepsei s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute la art.64 lit. a teza a II-a și lit. b pen.

În baza art.71 pen. pe perioada executării pedepsei li s-a interzis inculpaților, și drepturile prevăzute la art.64 lit. a teza a II-a și lit. b pen. (prin înlăturarea interzicerii drepturilor prevăzute la 64 lit. a teza a I-a).

Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței.

În baza art.192 alin.3 pr. pen. cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

În baza art.189 din pr. pen. onorariul apărătorului din oficiu al inculpatului, în cuantum de 300 lei a fost avansat din fondurile alocate de Ministerul Justiției.

Împotriva acestor hotărâri a declarat recurs inculpatul pe motiv că deși se impunea suspendarea sub supraveghere a pedepsei aplicate, instanțele nu s-au pronunțat asupra cererii inculpatului privitoare la modalitatea de executare.

În susținerea cererii sale de suspendare sub supraveghere a executării pedepsei, inculpatul a arătat că sunt utile cauzei concluziile raportului de evaluare și caracterizarea depusă în faza de recurs.

Curtea, analizând hotărârile din perspectiva motivului invocat și a cazului de casare prevăzut de art.3859pct.14 Cod procedură penală, apreciază calea de atac ca fiind nefondată pentru următoarele considerente:

În cursul judecării recursului s-a depus la dosar fișa de cazier judiciar a inculpatului și referatul de evaluare.

Analizând ansamblul probatoriu administrat, Curtea apreciază că instanțele de fond și de apel au realizat o riguroasă analiză a acestuia, reținând corect situația de fapt.

Coinculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor cercetate, arătând care a fost contribuția fiecăruia la săvârșirea acestora, dar și modalitatea de operare (fila 166).

Martorii și (filele 167, 168) au arătat că au auzit zgomot în zona magaziei, s-au deplasat spre acel loc observând două-trei persoane ce au sărit gardul. Ultimul martor menționat a mai precizat că în acest context deplasându-se cu mașina după făptuitori a observat probabil patru tineri care fugeau. A mai observat acesta o serie de piese scoase din magazie și puse în curte, lângă gard.

Aceste probatorii se coroborează și cu cele administrate în faza urmăririi penale, respectiv cu proces-verbal de cercetare la fața locului (fila 9 și urm. dosar urmărire penală).

Este de subliniat faptul că audiat în cursul urmăririi penale, inculpatul (fila 29) a arătat că recunoaște și regretă săvârșirea faptei cercetate, descriind modalitatea comiterii acesteia și contribuția fiecărui participant.

Este de subliniat, de asemenea, că în cadrul conducerii în teren inculpații au indicat atelierul service al G, locul pe unde au escaladat gardul și pe unde au pătruns în curtea atelierului, precum și magazia de unde au sustras diferite bunuri.

Ca urmare, la fel ca și instanțele de fond și de apel și Curtea apreciază că ansamblul probatoriului administrat este suficient pentru a răsturna prezumția de nevinovăție, furnizând probe concludente care dovedesc participația și contribuția inculpatului la săvârșirea faptei cercetate.

La individualizarea judiciară a pedepsei, Curtea apreciază că au fost avute în vedere criteriile enumerate de art.72 Cod penal, realizându-se o judicioasă analiză a acestora ce au condus la aplicarea unei pedepse și determinarea unei modalități de executare apte să atingă scopul preventiv și educativ al sancțiunii.

Trebuie subliniat faptul că inculpatul a săvârșit fapta ce face obiectul prezentei cauze în stare de recidivă postcondamnatorie, aspect din care se deduce perseverența sa infracțională.

Din analiza fișei de cazier a inculpatului ( 21 verso, dosar recurs) se constată că acesta a săvârșit prezenta infracțiune în termenul de încercare stabilit prin sentința penală nr.2064/30.06.2005 a Judecătoriei Giurgiu, definitivă prin decizia penală nr.320/12.12.2005 a Tribunalului Giurgiu, prin care fusese condamnat la o pedeapsă rezultantă de 1 an închisoare cu suspendarea condiționată a executării pe un termen de încercare de 3 ani, pentru săvârșirea unor infracțiuni prevăzute de art.239 Cod penal, respectiv ultraj. Termenul de încercare se împlinea la 12 12 2008, iar fapta ce face obiectul prezentei cauze a fost săvârșită la 17 02 2006 și ca urmare erau pe deplin aplicabile dispozițiile art 83 și 37 lit a Cod Penal, astfel cum a reținut prima instanță, fapta fiind săvârșită în stare de recidivă postcondamnatorie, respectiv în termenul de încercare precizat.

În ceea ce privește mențiunea instanței de apel în sensul că nu sunt incidente dispozițiile art.83 Cod penal întrucât împotriva sentinței penale nr.2064/30.06.2005 a Judecătoriei Giurgiu, inculpatul a declarat apel ce face obiectul dosarului nr- cu termen la data de 13.04.2009, Curtea reține mențiunile din fișa de cazier datată 4 2009, potrivi căreia sentința menționată a rămas definitivă anterior săvârșirii faptei ce face obiectul prezentei cauze, faptă ce atrage incidența art.83 Cod penal.

Recursul declarat numai de către inculpat în prezenta cauză face ca acest aspect să nu mai poată fi valorificat datorită aplicării principiuluiin dubio pro reo.

Din concluziile referatului de evaluare se reține că perspectivele de reintegrare socială ale inculpatului sunt condiționate de deschiderea acestuia către continuarea cursurilor școlare și obținerea unei calificări profesionale, în contextul menținerii suportului moral și material oferit de către familia sa, dar și în contextul îmbunătățirii abilităților de a rezista presiunilor de grup sau de a evita interacțiunile cu anturajul negativ, precum și dezvoltarea capacității de identificare a unor strategii alternative la situațiile de risc.

Ca urmare, în baza art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpat.

Văzând și dispozițiile art.192 alin.2 Cod procedură penală,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr.1906 din 3.11.2008, pronunțată de Judecătoria Giurgiu și a deciziei penale nr.28 din 22.04.2009, pronunțată de Tribunalul Giurgiu - Secția penală.

Obligă pe recurent la plata sumei de 100 lei, cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 24 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

GREFIER,

Red.

Dact. 2 ex.5.01.2010

- jud.:OG;

Președinte:Daniel Grădinaru
Judecători:Daniel Grădinaru, Niculina Alexandru, Francisca Vasile

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Furtul (art.208 cod penal). Decizia 1725/2009. Curtea de Apel Bucuresti