Furtul (art.208 cod penal). Decizia 653/2008. Curtea de Apel Timisoara
Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 653/
Ședința publică din 23 iunie 2008
PREȘEDINTE: Gheorghe Bugarsky G -
JUDECĂTOR 2: Constantin Costea
JUDECĂTOR 3: Victor Ionescu
Grefier: - -
Ministerul Public -Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara - este reprezentat de procuror.
Pe rol, se află soluționarea recursului formulat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 139/A din 9.04.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică lipsesc inculpatul recurent, pentru care se prezintă avocat, cu împuternicire avocațială la dosar, partea vătămată intimată - SRL Sânnicolau
Procedura legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință, constatându-se că s-au depus la dosarul cauzei, prin compartimentul registratură, motivele de recurs ale inculpatului recurent, după care, nefiind formulate cereri și invocate excepții, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul ales al inculpatului recurent solicită admiterea recursului și, în principal, casarea celor două hotărâri atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, apreciind că s-a dat o greșită încadrare juridică a faptei reținute în sarcina inculpatului, acesta conducând pe drumurile publice un autoturism fără a avea permis de conducere, faptă prev. de art. 86 alin.1 din OUG 195/2002 și nu de art. 78 alin.1 din aceeași ordonanță de urgență. În subsidiar, solicită admiterea recursului și reducerea pedepsei.
Procurorul pune concluzii de admitere a recursului, casarea hotărârilor atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Sânnicolau
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 329 din 30.11.2007 pronunțată de Judecătoria Sânnicolau M în dosar nr-, în temeiul art.208 alin.4, 209 alin.1 litera republicată a fost condamnat inculpatul, la o pedeapsă de trei ani închisoare.
În temeiul art. 78 alin.1 din OUG 195/2002 cu aplicarea art.13 Cp fost condamnat același inculpat la 6 luni închisoare.
În temeiul art. 33 litera a, art. 34 litera b Cp au fost contopite pedepsele, inculpatul urmând a executa pedeapsa cea mai M de 3 ani închisoare.
În temeiul art. 83 Cp a fost revocat beneficiul suspendării condiționate pentru pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată aceluiași inculpat prin sentința penală nr.81/26.03.2004 a Judecătoriei Sânnicolau M pe care o execută alături de pedeapsa aplicată, în total 5 ani închisoare în regim de detenție.
În temeiul art. 71 alin.1 Cp s-a dispus interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 literele a, b Cod penal.
În temeiul art. 88 Cp a fost dedusă din pedeapsa aplicată durata reținerii și a arestului preventiv de la data de 19.11.2006 și până la data de 09.02.2007. S-a constatat prejudiciul recuperat iar în temeiul art.191 alin.1 Cpp a fost obligat inculpatul la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare statului.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut în fapt că în seara zilei de 18.11.2006, în jurul orelor 17,00, inculpatul s-a deplasat de la domiciliul său la un bar din centrul orașului Sânnicolau M, unde s-a întâlnit cu mai mulți prieteni, consumând o cafea și o sticlă cu bere. A plătit consumația, apoi a părăsit barul, deplasându-se la aparținând - SRL, situat în Sânnicolau M, str. G -, unde s-a întâlnit cu numitul G, angajatul firmei, pe care l-a cunoscut în perioada în care lucra la aceasta societate.
La autoservice, inculpatul a stat de vorbă cu numitul G timp de o oră, după care cei doi au părăsit atelierul mecanic, urmând același drum, inculpatul spre domiciliul său, iar martorul se deplasa în aceeași direcție, spre locuința unui prieten al său. La un moment dat cei doi s-au despărțit, inculpatul hotărându-se să sustragă autoturismul aflat în autoservice, pentru a se deplasa la discoteca din localitatea.
Ajungând la locul faptei, în jurul orelor 20,00 și, asigurându-se că nu este văzut de nimeni, luminile în interiorul autoservice fiind stinse, inculpatul, prin forțarea lacătului cu care era încuiat atelierul mecanic și înlăturarea acestuia și a lanțului cu care era prevăzut lacătul, a pătruns în interior, unde a găsit cheia autoturismului în contact.
Folosindu-se de chei adevărate, a deschis porțile autoservice-ului, s-a așezat la volanul autoturismului pe care l-a pornit, deplasându-se la locul unde a fost așteptat de prietenii săi G și.
Împreună, cei trei s-au deplasat la locuința numitului și în continuare s-au deplasat în localitatea, la discotecă.
Aici, respectivii au rămas aproximativ o oră și au consumat bere, apoi s-au întors spre Sânnicolau M, la volanul autoturismului aflându-se inculpatul.
Ajungând în Sânnicolau M, în jurul orelor 23,50 aceștia au luat un tânăr la ocazie, iar la intrarea în Sânnicolau M au fost avertizați prin semnale luminoase și acustice de un echipaj de poliție pentru a opri. Inculpatul a ignorat semnalele echipajului de politie, a încercat să fugă cu autoturismul pe un drum lateral, fiind blocat de un alt autoturism condus de organele de politie.
Coroborând probele administrate în cauză, respectiv declarațiile martorilor cu declarația inculpatului, instanța a constatat că vinovăția inculpatului este dovedită, faptele acestuia întrunind elementele constitutive ale infracțiunilor de furt calificat și conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere.
La individualizarea pedepsei, instanța a avut în vedere pericolul social al faptelor comise, valoarea prejudiciului, faptul că acesta a fost recuperat, că inculpatul prezintă antecedente penale, aflându-se în perioada termenului de încercare pentru pedeapsa aplicată anterior, însa a recunoscut faptele comise, apreciindu-se că aplicarea unei pedepse privative de libertate situată la minimul prevăzut de lege, este de natură să atingă scopul pedepsei.
Împotriva sentinței menționate a declarat apel în termen inculpatul, criticând soluția ca netemeinică, solicitând în principal admiterea apelului, desființarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, motivat de neschimbarea încadrării juridice a infracțiunii din art. 86 alin. 1.Cod Penal în art. 78 alin. 1 din OUG 195/2002, iar în subsidiar a solicitat aplicarea unei pedepse mai mici.
Prin decizia penală nr. 139/A din 9 aprilie 2008, pronunțată în dosar nr-, Tribunalul Timiș, în baza art. 379 pct.1 lit.b Cpp a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul.
Examinând sentința penală apelată, prin prisma motivelor de apel invocate precum și în limitele art. 371.C.P.P. tribunalul a constatat că prima instanța, pe baza probelor testimoniale administrate în cursul urmăririi penale și a cercetării judecătorești, inclusiv declarația de recunoaștere a inculpatului în cursul urmăririi penale, în fața instanței de fond refuzând să dea declarație, a pronunțat o hotărâre temeinică și legală, pedeapsa aplicată fiind corect individualizată, conform criteriilor prev. de art. 72 Cp.
Inculpatul a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței apelate și trimiterea cauzei spre rejudecare, în condițiile în care în mod greșit a fost condamnat la o pedeapsă de 6 luni închisoare în baza art. 78 alin. 1 din OUG l95/2002 cu aplicarea art. 13.Cod Penal, fără a se pune în discuție schimbarea încadrării juridice a faptei conform art. 334.p Cod Penal în art. 86 alin. 1 din OUG 195/2002.
Acest motiv de apel a fost respins ca neîntemeiat, în raport cu data săvârșirii infracțiunii, prima instanță în mod temeinic a aplicat prev. art. 13.Cod Penal în favoarea inculpatului, în raport cu forma anterioară a OUG 195/2002, iar în raport cu conținutul aceleiași ordonanțe republicate, nu se poate discuta despre schimbarea încadrării juridice.
De asemenea, inculpatul a solicitat în subsidiar aplicarea unei pedepse mai mici decât cea de 5 ani, rezultantă a aplicării prevederilor legale și în raport cu antecedentele penale ale apelantului, solicitare care a fost respinsă, având în vedere antecedentele infracționale ale inculpatului, conduita acestuia în cursul soluționării fondului cauzei, elemente care nu justifică admiterea cererii subsidiare.
Instanța de apel a constatat că latura civilă a fost corect soluționată în condițiile în care prejudiciul produs părții vătămate - SRL Sânnicolau Maf ost recuperat.
Împotriva acestei decizii penale a declarat recurs inculpatul, solicitând în principal casarea hotărârilor pronunțate în cauză și trimiterea spre rejudecare la instanța de fond, deoarece a fost condamnat pentru o altă faptă decât cea pe care a săvârșit-o, respectiv cea prevăzută de art. 86 al. 1 din OUG 195/2002, și nu art. 78 al.1 din OUG 195/2002, instanța de fond nepunând în discuție schimbarea încadrării juridice a faptei, iar în subsidiar, reducerea pedepsei aplicate.
Examinând decizia penală recurată, prin prisma motivelor de recurs invocate, dar și din oficiu, instanța constată că recursul formulat de către inculpatul este nefondat, hotărârea Tribunalului Timiș fiind temeinică și legală.
În ceea ce privește motivul de casare cu trimitere spre rejudecare, invocat de către inculpat, este nefondat, deoarece de la comiterea faptei și până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești, a intervenit o schimbare legislativă, în sensul modificării OUG 195/2002, ale cărei articole au fost renumerotate, însă incriminarea faptei a rămas aceeași, iar în aceste condiții nu se poate pune problema unei schimbări a încadrării juridice a faptei sau condamnarea pentru altă infracțiune, așa cum a susținut inculpatul, hotărârile instanțelor judecătorești fiind corecte din acest punct de vedere, făcând în mod corect aplicarea art. 13 Cp.
Referitor la fondul cauzei, se observă că instanța de fond a stabilit în mod corect starea de fapt dedusă judecății, dar și vinovăția inculpatului în ceea ce privește infracțiunile reținute în sarcina sa, încadrările juridice fiind corecte, dozarea pedepsei făcându-se cu respectarea dispozițiilor art. 72 Cp, privind individualizarea judiciară a pedepselor.
Al doilea motiv de recurs formulat de către inculpat, a fost acela de a reduce pedeapsa aplicată acestuia, însă nici acest motiv nu este întemeiat, deoarece instanța de fond a aplicat o pedeapsă în raport cu gradul de pericol social al faptei, de circumstanțele reale și personale ale inculpatului, pedeapsa rezultantă obținându-se din cumularea pedepsei de 3 ani închisoare aplicată pentru infracțiunile comise, respectiv pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 81/2004 a Judecătoriei M, fiind revocat beneficiul suspendării condiționate al acestei pedepse, inculpatul urmând a executa pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare în regim de detenție.
Neexistând motive de casare a hotărârii penale recurate, instanța urmează să respingă ca nefondat recursul formulat de inculpatul.
Văzând și disp. art. 192 al.2 Cpp,
PENTRU ACEST MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 38515pct.1 lit.b Cpp respinge, ca nefondat, recursul formulat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 139/A/9.04.2008 a Tribunalului Timiș, pronunțată în dosar nr-.
În baza art. 192 al.2 Cpp obligă inculpatul la 100 lei cheltuieli judiciare față de stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 23.06.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR G - - - - -
GREFIER
- -
Red. Gh. /27.06.08
Tehnored. 2 ex./27.06.08
PI. - B - Jud. Sânnicolau
-; - Trib.
Președinte:Gheorghe BugarskyJudecători:Gheorghe Bugarsky, Constantin Costea, Victor Ionescu