Furtul (art.208 cod penal). Decizia 942/2009. Curtea de Apel Timisoara

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711

SECȚIA PENALĂ

DOSAR NR-

DECIZIA PENALĂ NR. 942/

Ședința publică din 5 octombrie 2009

PREȘEDINTE: G -

JUDECĂTOR 1: Gheorghe Bugarsky

JUDECĂTOR 2: Constantin Costea

GREFIER: - -

Ministerul Public este reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 83 din 13.08.2009 a Tribunalului C-S, pronunțată în dosar nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică, lipsește inculpatul recurent, pentru care se prezintă avocat din oficiu din cadrul Baroului T, cu delegație la dosar, lipsind și părțile vătămate intimate A, și partea civilă intimată.

Procedura legal îndeplinită.

După deschiderea dezbaterilor, s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care nemaifiind formulate cereri și invocate excepții, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.

Procurorul invocă excepția tardivității recursului formulat de inculpat, ultima zi de depunere a acestuia fiind în 24 august 2009, iar recursul a fost depus la Tribunalul C-S la data de 25 august 2009.

Apărătorul din oficiu al inculpatului recurent lasă la aprecierea instanței soluționarea excepției de tardivitate a recursului invocată de procuror. Pe fondul cauzei, solicită admiterea recursului conform motivelor invocate de inculpat, reindividualizarea pedepsei aplicate acestuia, cu reținerea circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 lit. b și c Cod Penal, respectiv să se aibă în vedere atitudinea sinceră a inculpatului, recuperarea parțială a prejudiciului, urmând a se dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei.

Procurorul solicită respingerea ca tardiv a recursului formulat de inculpat. Pe fondul cauzei, pune concluzii de respingere, ca nefondat, a recursului, soluția atacată fiind legală și temeinică, iar pedeapsa corect individualizată.

Deliberând, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 104 din 26.03.2009, pronunțată de Judecătoria Caransebeș în dosarul nr-, în baza art. 26 Cod penal rap. la art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a, e, g, i Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2, 75 lit. c Cod penal, art. 74, 76, 80 Cod penal, a fost condamnat inculpatul la 8 luni închisoare; în baza art. 81, 82 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului și s-a stabilit un termen de încercare de 2 ani și 8 luni; s-a atras atenția inculpatului cu privire la disp. art. 83 Cod penal.

În baza art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a, e, g, i Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2, 37 lit. b, 75 lit. c Cod penal, art. 74, 76, 80 Cod penal, a fost condamnat inculpatul la 1 an închisoare; în baza art. 71 Cod penal, s-au interzis inculpatului, pe durata executării pedepsei, drepturile prev. de art. 64 lit. a, b Cod penal cu excepția dreptului de a alege.

În baza art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a, e, g, i Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2, art. 99 și următoarele Cod penal, art. 74, 76, 80 Cod penal, a fost condamnat inculpatul la 6 luni închisoare; în baza art. 81, 110 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului și s-a stabilit un termen de încercare de 1 an și 4 luni; s-a atras atenția inculpatului cu privire la disp. art. 83 Cod penal.

În baza art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a, e, g, i Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2, art. 99 și următoarele Cod penal, art. 74, 76, 80 Cod penal, a fost condamnat inculpatul la 8 luni închisoare; în baza art. 86⁴, 110¹Cod penal, s-a dispus revocarea suspendării sub supraveghere a pedepsei de 2 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 3/2008 a Judecătoriei Reșița, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 2 ani și 8 luni închisoare; în baza art. 71 Cod penal, s-au interzis inculpatului, pe durata executării pedepsei, drepturile prev. de art. 64 lit. a, b Cod penal cu excepția dreptului de a alege.

În baza art. 346 rap. la art. 14 Cod procedură penală au fost obligați inculpații, (în solidar cu părțile responsabile civilmente și ) și (în solidar cu părțile responsabile civilmente și ) să plătească părții civile, suma de 600 lei.

S-a constatat că partea vătămată A nu s-a constituit parte civilă în cauză; s-au constatat integral recuperate prejudiciile cauzate părților vătămate, și; au fost obligați inculpații, (în solidar cu părțile responsabile civilmente și ) și (în solidar cu părțile responsabile civilmente și ) la câte 400 lei fiecare cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300 lei pentru fiecare inculpat reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, s-a avansat din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut în fapt următoarele:

Prin rechizitoriul întocmit de Parchetul de pe lângă Judecătoria Caransebeș în dosarul nr. 1103/P/2008, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpaților, pentru infracțiunea de complicitate la furt calificat în formă continuată, faptă prev. și ped. de art. 26 Cod penal rap. la art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a, e, g, i Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 75 lit. c Cod penal; pentru infracțiunea furt calificat în formă continuată, faptă prev. și ped. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a, e, g, i Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 75 lit. c Cod penal și art. 37 lit. b Cod penal; și pentru infracțiunea de furt calificat în formă continuată, faptă prev. și ped. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a, e, g, i Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 99 Cod penal și urm. Cod penal, în sarcina acestora reținându-se că în perioada 22-23.05.2008 au sustras bunuri din mai multe autoturisme aflate pe raza municipiului

Partea vătămată s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 600 lei reprezentând contravaloarea gemurilor sparte ale autoturismului, celelalte părți vătămate nu s-au constituit părți civile în cauză.

Din analiza actelor și lucrărilor de la dosar, instanța de fond a reținut următoarele:

În noaptea de 22/23.05.2008 inculpații, și s-au înțeles să se deplaseze din Reșița la C cu autoturismul condus de numitul pentru a sustrage CD-playere din autoturisme.

Astfel, în acea noapte, inculpatul a oprit mașina pe str. - - din C, iar ceilalți inculpați s-au deplasat pe str. - și au sustras, spărgând geamul lateral stânga față, din autoturismul Mercedes nr. KF-180-AV, proprietatea numitului A și folosit de tatăl acestuia, un CD-player marca de culoare gri în valoare de 720 lei.

s-au deplasat apoi în aceeași zonă, în fața casei cu nr. 31 unde au spart geamurile laterale stânga ale autoturismului Renault Laguna cu nr. - aparținând părții vătămate, sustrăgând un CD-player în valoare de 700 lei și producând, prin spargerea geamurilor un prejudiciu de 600 lei, prejudiciu pentru care partea vătămată s-a constituit parte civilă. Cu bunul sustras au revenit la mașina unde erau așteptați de inculpatul, căruia i-au dat bunul.

În aceeași noapte, pe str. - din C, inculpații și au deschis cu o cheie potrivită autoturismul nr. - proprietatea numitei și au sustras un CD-player marca, un aparat detecție marca și un card de memorie în valoare totală de 1.000 lei. În același mod au deschis autoturismul nr. - proprietatea părții vătămate de unde au sustras CD-palyerul în valoare de 200 euro.

Apoi, inculpatul a spart cu ajutorul unei bujii geamul lateral dreapta al autoturismului Opel cu nr. - proprietatea părții vătămate și a sustras CD-playerul în valoare de 600 lei, la acest prejudiciu adăugându-se și 140 lei reprezentând contravaloarea geamului spart. În tot acest timp, inculpatul a stat în mașină, unde ceilalți inculpați au depozitat bunurile sustrase.

În aceeași noapte un echipaj de poliție a oprit în trafic autoturismul BMW - CN - condus de inculpatul și verificând autoturismul, cu acordul acestuia, au găsit ascunse în interiorul acestuia 5 CD-playere, un detector cu încărcător și suport de mașină, inculpatul neputând justifica proveniența acestora.

Cu ocazia reconstituirii efectuată în faza de urmărire penală, în prezența martorilor asistenți și, inculpații au arătat cu ușurință modul de comitere a faptelor, recunoscându-le și regretând comiterea lor.

Instanța de fond a apreciat că faptele inculpatului, săvârșite în condițiile prezentate mai sus întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la furt calificat în formă continuată, prev. și ped. de art. 26 Cod penal rap. la art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a, e, g, i Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și sunt dovedite prin probele administrate în cauză.

La individualizarea pedepsei aplicată inculpatului instanța de fond a avut în vedere criteriile generale prev. art. 72, respectiv gradul de pericol social al faptei, precum și persoana inculpatului, dar a reținut în circumstanțiere că inculpatul a avut o atitudine sinceră pe tot parcursul procesului penal, a cooperat în vederea înlăturării rezultatului infracțiunii și a reparat parțial paguba pricinuită.

Față de aceleași considerente și apreciind că scopul pedepsei aplicate inculpatului poate fi atins și fără executarea efectivă a acesteia, în baza art. 26 Cod penal rap. la art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a, e, g, i Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2, 75 lit. c Cod penal, art. 74, 76, 80 Cod penal, a condamnat inculpatul la pedeapsa închisorii, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei.

Totodată, s-a apreciat că aptele inculpatului, săvârșite în condițiile prezentate mai sus întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat în formă continuată, prev. și ped. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a, e, g, i Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, și sunt dovedite prin probele administrate în cauză.

La individualizarea pedepsei aplicată inculpatului instanța de fond a avut în vedere criteriile generale prev. art. 72, respectiv gradul de pericol social al faptei, precum și persoana inculpatului, starea de recidivă postexecutorie, dar a reținut în circumstanțiere că inculpatul a avut o atitudine sinceră pe tot parcursul procesului penal, a cooperat în vederea înlăturării rezultatului infracțiunii și a reparat parțial paguba pricinuită.

Față de aceleași considerente, apreciind că se impune aplicarea unei pedepse cu executare, în baza art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a, e, g, i Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2, 37 lit. b, 75 lit. c Cod penal, art. 74, 76, 80 Cod penal, instanța de fond a condamnat inculpatul la pedeapsa închisorii, interzicându-i acestuia pe durata executării pedepsei, drepturile prev. de art. 64 lit. a, b Cod penal cu excepția dreptului de a alege, conform art. 71 Cod penal.

În ceea ce privește inculpatul minor, s-a apreciat că faptele săvârșite de acesta în condițiile prezentate mai sus întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat în formă continuată, prev. și ped. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a, e, g, i Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2, art. 99 și următoarele Cod penal și sunt dovedite prin probele administrate în cauză.

La individualizarea pedepsei aplicată inculpatului instanța de fond a avut în vedere criteriile generale prev. de art. 72.Cod Penal, respectiv gradul pe pericol social al faptei, precum și persoana inculpatului, referatul de evaluare întocmit în cauză, dar a reținut în circumstanțiere că inculpatul a avut o atitudine sinceră pe tot parcursul procesului penal, a cooperat în vederea înlăturării rezultatului infracțiunii și a reparat parțial paguba pricinuită.

În baza art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a, e, g, i Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2, art. 99 și următoarele Cod penal, art. 74, 76, 80 Cod penal, apreciind că dată fiind vârsta inculpatului nu se poate aplica una din măsurile educative prevăzute de art. 101 Cod penal și că scopul pedepsei aplicate inculpatului poate fi atins și fără executarea efectivă a acesteia, prima instanță a condamnat inculpatul la pedeapsa închisorii cu suspendarea condiționată a executării pedepsei.

De asemenea, prima instanță a apreciat că aptele inculpatului minor, săvârșite în condițiile prezentate mai sus întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat în formă continuată, prev. și ped. de art. art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a, e, g, i Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2, art. 99 și următoarele Cod penal și sunt dovedite prin probele administrate în cauză.

La individualizarea pedepsei aplicată inculpatului instanța de fond a avut în vedere criteriile generale prev. de art. 72.Cod Penal, respectiv gradul de pericol social al faptei, precum și persoana inculpatului, referatul de evaluare întocmit în cauză, faptul că a mai suferit condamnări minor fiind, dar a reținut în circumstanțiere că inculpatul a avut o atitudine sinceră pe tot parcursul procesului penal, a cooperat în vederea înlăturării rezultatului infracțiunii și a reparat parțial paguba pricinuită.

Astfel fiind, și având în vedere cele de mai sus, apreciind că inculpatului nu i se poate aplica una din măsurile educative prevăzute de art. 101 Cod penal, dată fiind persistența infracțională, în baza art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a, e, g, i Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2, art. 99 și următoarele Cod penal, art. 74, 76, 80 Cod penal, instanța de fond a condamnat inculpatul, la pedeapsa de 8 luni închisoare, a revocat suspendarea sub supraveghere a pedepsei de 2 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 3/2008 a Judecătoriei Reșița, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 2 ani și 8 luni închisoare.

În ce privește latura civilă a cauzei, în baza art. 346 rap. la art. 14 Cod procedură penală cu aplic. art. 998, 999, 1000 alin. 2 cod civil instanța a obligat inculpații, (în solidar cu părțile responsabile civilmente și ) și (în solidar cu părțile responsabile civilmente și ) să plătească părții civile suma de 600 lei reprezentând prejudiciu nerecuperat.

Totodată a constatat că partea vătămată A nu s-a constituit parte civilă în cauză, în faza de urmărire penală existând doar declarații ale tatălui acestuia.Ca urmare a restituirii bunurilor sustrase, instanța de fond a constatat integral recuperate prejudiciile cauzate părților vătămate, și.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel, în termen legal, conform disp.art.362-363 Cod procedură penală, inculpații, și, apelurile nefiind motivate în scris.

În susținerea orală a motivelor de apel, apărătorii din oficiu ai apelanților-inculpați, au arătat, în esență, că instanța de fond a aplicat sancțiuni mult prea grave inculpaților, în raport cu circumstanțele în care s-au săvârșit faptele, solicitând admiterea apelurilor formulate de inculpați, casarea hotărârii primei instanțe și redozarea pedepselor, în sensul micșorării acestora.

Prin decizia penală nr. 83 din 13.08.2009 a Tribunalului C-S, pronunțată în dosar nr-, au fost respinse apelurile formulate de inculpații, și, împotriva sentinței penale nr. 104 din 26 martie 2009, pronunțată de Judecătoria Caransebeș în dosar nr-.

Fiecare dintre apelanții-inculpați a fost obligat la plata sumei de câte 400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului în apel și s-a dispus virarea din fondul Ministerului Justiției în contul Baroului C-S suma de 1.200 lei, reprezentând echivalentul a patru onorarii de avocați din oficiu.

Pentru a hotărî astfel, Tribunalul C-S a reținut următoarele:

Instanța de fond a pronunțat o soluție temeinică și legală, conform probelor dosarului și dispozițiilor legale în materie, stabilind o stare de fapt și drept conformă acestora. În vederea aflării adevărului, Judecătoria Caransebeșa lămurit cauza sub toate aspectele, pe bază de probe, așa cum impun dispozițiile art. 62 Cod procedură penală.

La individualizarea pedepselor respective, instanța de fond a aplicat pentru fiecare apelant-inculpat în parte criteriile reglementate de art. 72 Cod penal, printre considerentele reținute la proporționalizarea acestor pedepse fiind avute în vedere și cele care pledau în favoarea inculpaților, enumerându-se atitudinea sinceră de care aceștia au dat dovadă pe între parcursul procesului penal, repararea parțială a pagubelor pricinuite, cooperarea în vederea înlăturării rezultatului infracțiunii, motiv pentru care au beneficiat de circumstanțe atenuante, care în conformitate cu dispozițiile art. 74 Cod penal au atras coborârea pedepselor stabilite sub minimul special prevăzut de lege. În acest context, s-a apreciat că instanța de fond a manifestat toată clemența posibilă în raport cu faptele săvârșite de inculpații-apelanți, pedepsele aplicate având un cuantum deja diminuat tocmai în baza criteriilor enunțate de apărătorii din oficiu ai părților respective în susținerea orală a motivelor de apel.

În consecință, instanța de apel a constatat că cele invocate în faza de dezbateri de către apelanții-inculpați și apărătorii din oficiu ai acestora sunt nefondate, întrucât cererile formulate fuseseră deja îndeplinite de Judecătoria Caransebeș, proporționalizarea pedepselor aplicate inculpaților efectuându-se funcție de toate criteriile stabilite de art. 72 Cod penal, cuantumul final al acestora fiind suficient de indulgent în raport cu activitatea infracțională a apelanților.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul, care a solicitat casarea hotărârii recurate, pe care o consideră nelegală și netemeinică, iar cu ocazia dezbaterii pe fond a recursului, apărătorul din oficiu al inculpatului a solicitat reindividualizarea pedepsei aplicate inculpatului ca urmare a aplicării circumstanțelor atenuante, urmând a fi luate în considerare comportamentul sincer al inculpatului, dar și recuperarea parțială a prejudiciului, respectiv aplicarea dispozițiilor prev. de art. 81.

Cod Penal

Examinând decizia penală recurată prin prisma motivelor de recurs invocate dar și din oficiu, instanța constată că recursul formulat de inculpatul este nefondat, hotărârea Tribunalului C-S fiind temeinică și legală.

Astfel, Judecătoria Caransebeșa stabilit în mod corect starea de fapt dedusă judecății dar și vinovăția inculpatului în ceea ce privește săvârșirea infracțiunii de furt calificat în forma prev. de art. 208 alin.1, art. 209 alin. 1 lit. a,e,g,i Cod penal, făcându-se în cauză o corectă individualizare a pedepsei conform criteriilor prev. de art. 72.Cod Penal, respectiv gradul de pericol social al faptei, împrejurările comiterii infracțiunii, natura infracțiunii, făcându-se aplicarea art. 41 alin. 2.Cod Penal și reținerea agravantei prev. de art. 75 lit. c Cod Penal, dar și circumstanțele personale ale inculpatului care se află în recidivă postexecutorie, comportamentul sincer al inculpatului pe parcursul procesului penal, respectiv repararea parțială a pagubei produse.

Instanța apreciază că în mod just s-au reținut și circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului, însă acestea au intrat în concurs cu starea de agravare reținută în cauză (starea de recidivă postexecutorie).

În aceste condiții, cuantumul pedepsei aplicate inculpatului, de 1 an închisoare, este de natură a conduce la reeducarea acestuia, iar modul de executare a pedepsei a fost ales în mod judicios, deoarece regimul de detenție este de natură a conduce la realizarea scopului pedepsei așa cum este definit în art. 52.

Cod Penal

Instanța apreciază că și latura civilă a cauzei a fost corect soluționată prin obligarea inculpatului împreună cu coinculpații în cauză pentru a despăgubi pe partea civilă cu suma de 600 lei, reprezentând prejudiciul cauzat acestuia, fiind îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale.

În ceea ce privește excepția tardivității invocate de procuror în cauză, instanța constată că aceasta este nefondată, în condițiile în care decizia Tribunalului C-S putea fi atacată cu recurs în 10 zile de la pronunțare cu inculpatul, acesta fiind prezent, conform practicalei hotărârii, în ziua ședinței de judecată, 13 august 2009, iar cererea de recurs a fost înregistrată la registratura Tribunalului C-S la data de 25 august 2009, conform ștampilei aplicate, fiind ultima zi în care inculpatul putea să depună recursul, deoarece trebuie luat în calcul faptul că a 10-a zi se împlinea într-o zi de sâmbătă, însă aceasta s-a prorogat pe ziua de luni, iar având în vedere modalitatea de calcul a termenelor procedurale pe zile libere, ultima zi de depunere a recursului a fost 25 august 2009.

Pentru toate aceste considerente, văzând că hotărârea recurată este temeinică și legală, nefiind motive de casare a acesteia, instanța va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpat.

Văzând și disp. art. 192 alin. 2.C.P.P.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art. 385¹⁵pct. 1 lit. b respinge C.P.P. ca nefondat recursul formulat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 83 din 13.08.2009 a Tribunalului C-S, pronunțată în dosar nr-.

În baza art. 192 alin. 2.C.P.P. obligă inculpatul la 300 lei cheltuieli judiciare față de stat.

Dispune plata din fondul a sumei de 200 lei, reprezentând onorariu avocat oficiu către Baroul Timiș.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 5.10.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 3: Victor Ionescu

G - - - - -

GREFIER,

- -

Red. Gh./22.10.2009

Tehnored./2 ex./22.10.2009

Prima instanță:

Inst. de apel:,