Gestiunea frauduloasă (art.214 cod penal). Decizia 486/2008. Curtea de Apel Oradea

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

Secția penală și pentru cauze cu minori

Dosar nr. -

DECIZIA PENALĂ nr.486/R/2008

Ședința publică din 18 septembrie 2008

PREȘEDINTE: Soane Laura

JUDECĂTOR 2: Pătrăuș Mihaela

JUDECĂTOR 3: Groza Gheorghe G - președintele instanței

Grefier:

Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio, potrivit prevederilor art.304 alin.1 Cod procedură penală.

S-au luat în examinare recursurile penale declarate de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BIHOR și de inculpata, domiciliată în O,-, --30,.4, județul B, împotriva deciziei penale nr. 53/A din 20 februarie 2008 Tribunalului Bihor, inculpata fiind trimisă în judecată sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de gestiune frauduloasă, faptă prevăzută și pedepsită de art.214 Codul penal, fals în înscrisuri sub semnătură privată, faptă prevăzută și pedepsită de art.290 Codul penal, cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal și uz de fals, faptă prevăzută și pedepsită de art.291 Codul penal, cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpata recurentă, asistată de apărătorul ales av., în baza împuternicirii avocațiale nr.21 din data de 17.06.2008, emisă de Baroul Bihor - Cabinet Individual.

Ministerul Publiceste reprezentat de domnul procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ORADEA.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, în sensul celor de mai sus, după care:

Conform hotărârii /, prin care Curtea De la Strasbourg a relevat necesitatea ascultării inculpatului în căile de atac, instanța de control judiciar a procedat la audierea inculpatei, declarația acesteia fiind consemnată în proces verbal separat atașat la dosar.

Nefiind excepții sau alte cereri prealabile de formulat, instanța acordă părților cuvântul asupra recursului.

Reprezentantul parchetuluisusține recursul, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei pronunțată de TRIBUNALUL BIHOR ca fiind netemeinică și nelegală sub aspectul greșitei soluții de achitare a inculpatei și menținerea hotărârii pronunțată de Judecătoria Oradea de condamnare a inculpatei pentru săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina acesteia. Apreciază că, în mod greșit, TRIBUNALUL BIHOR a reținut că, raportat la pericolul social concret al infracțiunilor săvârșite, modul și împrejurările comiterii faptelor, persoane inculpatei - fără antecedente penale, faptul că aceasta a recunoscut săvârșirea faptelor, valoarea relativ mică a prejudiciului - achitat integral de inculpată, faptele acesteia nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, neimpunându-se aplicarea unei pedepse prevăzute de legea penală, fiind suficientă pentru reeducarea inculpatei aplicarea unei sancțiuni administrative. Ori, valoarea prejudiciului cauzat de către inculpată Asociației de proprietari este relativ mare, faptele au fost săvârșite pe o perioadă îndelungată de timp - circa 6 ani, aceasta stăruind în săvârșirea activităților infracționale, falsificarea registrelor de încasări și înregistrarea în fals a mai multor chitanțe cu care au plătit cheltuielile proprietarii de apartamente din cadrul asociației, nerecunoașterea faptei de către inculpată susținând că ar fi avut o înțelegere verbală la nivelul Asociației de proprietari de a nu plăti întreținere, fapt ce nu a fost dovedit, astfel că nu se poate susține că faptele săvârșite de inculpată nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni și se impune menținea hotărârii instanței de fond ca fiind legală și temeinică. În ce privește recursul declarat de către inculpata recurentă solicită a fi respins ca nefondat pentru considerentele arătate mai sus.

Apărătorul inculpatei recurente - avocat depune la dosar adeverințe de la locul de muncă al inculpatei, emise de Universitate din O, după care susține recursul solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârilor recurate și rejudecând cauza a se dispune achitarea inculpatei de sub învinuirea săvârșirii infracțiunilor reținute în sarcina acesteia. Apreciază că în mod greșit s-a dispus schimbarea încadrării juridice din infracțiunile de fals în înscrisuri și uz de fals în infracțiunea de fals în înscrisuri prevăzută de art.290 Cod penal, întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de uz de fals, astfel că se impune achitarea pentru această infracțiune. Sub aspectul celorlalte infracțiuni, respectiv de gestiune frauduloasă și falsul în înscrisuri, în opinia sa, soluția corectă era cea de achitare în temeiul art.10 lit. "d" Cod de procedură penală, deoarece lipsește latura subiectivă a infracțiunii sau în temeiul art. 10 lit. "e" Cod de procedură penală în măsura în care s-ar aprecia că inculpata a fost în prezența erorii de fapt ca și cauză, care înlătură caracterul penal al faptei. Din material probator administrat în cauză rezultă că a existat o înțelegere la nivelul Asociației de proprietari, în virtutea căreia, ca un beneficiu pentru munca prestată, atât de inculpată cât și de președintele asociației erau scutiți de plata cheltuielilor comune, inculpata având convingerea că nu încalcă nici o normă legală, fiind în prezența erorii de fapt. Referitor la recursul declarat de parchet solicită respingerea acestuia ca nefondat.

Inculpata recurentă solicită admiterea recursului pentru motivele arătate de apărătorul său.

.

CURTEA DE APEL

DELIBERÂND:

Asupra recursului penal de față constată următoarele:

Prin sentința penală nr.619 din 16.04.2007, pronunțată de Judecătoria Oradea, s-au hotărât următoarele:

În baza art. 214 alin. 1 Cod penal a fost condamnată inculpata la o pedeapsă de 6 luni închisoare;

În baza art. 334 Cod procedură penală, a fost schimbată încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina aceleiași inculpate din infracțiunile de fals în înscrisuri sub semnătură privată și uz de fals, prevăzută și pedepsită de art. 290 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 291 Cod penal cu aplic. art. 41 alin 2 Cod penal în infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută și pedepsită de art. 290 Cod penal cu aplic. art. 41 alin 2 Cod penal, text de lege în baza căruia a fost condamnată la o pedeapsă de 3 luni închisoare;

În baza art. 33 lit "a" și art. 34 Cod penal, au fost contopite pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea, de 6 luni închisoare, ce se va executa de inculpată.

În baza art.71 alin.2, a fost interzisă inculpatei exercitarea drepturilor prevăzute de art.64 lit."a- c" cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 81 și art. 71 alin. 5 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei de 6 luni închisoare și a pedepselor accesorii pe durata unui termen de încercare stabilit conform art. 82 Cod penal.

În baza art. 359 Cod procedură penală, s-a atras atenția inculpatei asupra prevederilor art. 83 Cod penal.

II. În baza art.26 rap. la art. 214 alin. 1 Cod penal, a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 6 luni închisoare;

În baza art. 26 rap. la art. 290 Cod penal cu aplic. art. 41 alin 2 Cod penal, a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 3 luni închisoare;

În baza art. 33 lit "a" și art. 34 Cod penal, au fost contopite pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea de 6 luni închisoare, ce se va executa de inculpat.

În baza art.71 alin.2, a fost interzisă inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art.64 lit."a - c", cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 81 și art. 71 alin. 5 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei de 6 luni închisoare și a pedepselor accesorii pe durata unui termen de încercare stabilit conform art. 82 Cod penal.

În baza art. 359 Cod procedură penală, a fost atrasă atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 Cod penal.

S-a constatat că prejudiciul cauzat părții civile Asociația de Proprietari 6 O" a fost recuperat și au fost respinse restul pretențiilor civile formulate.

În baza art. 445, art. 348 Cod procedură penală, au fost anulate ca false mențiunile din registrul de încasări unde la pozițiile corespunzătoare apartamentelor inculpaților s-au înscris chitanțe ce atestau plata de către aceștia a cheltuielilor comune de întreținere, chitanțe a căror numere aparțineau unor chitanțe eliberate către alți membri ai Asociației care achitaseră cheltuielile de întreținere.

În baza art. 189 cod procedură penală, s-a dispus ca suma de 200 lei, reprezentând onorar pentru avocații din oficiu și, conform delegațiilor nr. 5202 din 22.09.2005 și nr. 5269 din 23.09.2005, să fie avansată Baroului B din Fondurile Ministerului Justiției.

În baza art. 191 alin. 1 și 2 Cod procedură penală, au fost obligați inculpații la câte 300 lei fiecare, cheltuieli judiciare în favoarea statului.

În baza art. 193 alin. 1 și 4 Cod procedură penală, au fost obligați inculpații la câte 250 Ron, cheltuieli judiciare în favoarea părții vătămate Asociația de Proprietari " 6 O"

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:

Asociația de proprietari nr. 6 din Oaf ost legal înființată în baza sentinței civile nr. 338 din 17.11.1998, rămasă definitivă și irevocabilă prin neapelare.

Inculpatul a deținut funcția de președinte al Asociației de proprietari nr. 6 din O de la data constituirii acesteia în 14.09.1998 și până la data de 27.11.2003, iar inculpata - a deținut funcțiile de administrator, contabil și casier la aceeași asociație în același interval de timp.

În data de 30. 08.2004, noua comisie de cenzori a asociației a întocmit un proces-verbal de constatare ca urmare a verificării Registrului de casă pe perioada 2001-2004, constatându-se că pentru apartamentul proprietatea inculpatului nu s-au plătit obligațiile de întreținere pe perioada 1998-2003 în sumă totală de 72.244.898 lei și că nici inculpata - nu a achitat în aceeași perioadă obligații de întreținere în sumă de 44.868.510 lei, fără penalitățile de întârziere.

La cererea reprezentanților legali ai părții vătămate, în cauză a fost dispusă și efectuată o expertiză financiar-contabilă privind situația financiară a asociației în perioada ianuarie - noiembrie 2003, din concluziile raportului de expertiză nerezultând elemente de natură penală care să fie reținute în sarcina învinuiților

Din mijloacele de probă administrate în cauză, respectiv procesul-verbal de constatare din 30.08.2004 întocmit de comisia de cenzori, înscrisuri (registre de casă, registre de încasări și plăți, chitanțe) și declarațiile învinuiților rezultă, însă, că în perioada 1998 - 2003 aceștia nu și-au achitat cheltuielile comune de întreținere, cauzând astfel cu rea-credință un prejudiciu asociației de proprietari.

Astfel, s-a constatat că în perioada menționată inculpatul nu și-a achitat cheltuieli comune de întreținere în sumă de 74.235.89 lei, la care au fost calculate penalități în sumă de 90.260.940 lei.

De asemenea, s-a constat că nici inculpata - nu și-a achitat pentru perioada menționată cheltuielile comune de întreținere în sumă de 44.771.510 lei, la care se adaugă penalități de întârziere în sumă de 48.801.180 lei.

Pentru a crea, totuși, aparența plății acestor obligații către asociația de proprietari, în perioada 1998 - 2003, cu acordul inculpatului și în interesul ambilor inculpați, inculpata - a falsificat registrele de încasări în sensul că la poziția corespunzătoare apartamentelor lor a înscris numerele unor chitanțe din care să rezulte că au achitat cheltuielile comune de întreținere. Ori, aceste numere de chitanțe aparțineau unor chitanțe deja eliberate către alți membri ai asociației care achitaseră deja cheltuielile de întreținere, fiind astfel practic o înregistrate dubă a aceluiași număr de chitanță, modalitate prin care învinuiții au reușit să se sustragă plății cheltuielilor de întreținere timp de cca. 6 ani și să acopere posibilitatea de detectare a acestor neplăți.

Având în vedere că pentru a fi întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată este necesar ca înscrisul falsificat să fie folosit în scopul producerii de consecințe juridice, fiind astfel absorbită infracțiunea de uz de fals, prima instanță a schimbat încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatei din infracțiunile de fals în înscrisuri sub semnătură privată și uz de fals, prevăzută și pedepsită de art. 290 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 291 Cod penal cu aplic. art. 41 alin 2 Cod penal în infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută și pedepsită de art. 290 Cod penal cu aplic. art. 41 alin 2 Cod penal.

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat apel inculpata, solicitând, prin intermediul apărătorului său, admiterea apelului, desființarea sentinței penale apelate și rejudecând cauza, să se pronunțe în principal o soluție de achitare a inculpatei potrivit art.11 pct.2 lit. a raportat la art.10 lit. e Cod de procedură penală, având în vedere că din materialul probator rezultă că a existat o înțelegere verbală la nivelul Asociației de Proprietari, ca aceasta să nu plătească întreținerea, astfel încât inculpata a avut o percepție greșită în sensul că a crezut că este scutită de plata întreținerii, iar în subsidiar, solicită achitarea inculpatei potrivit art. 11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.b/1 Cod de procedură penală cu referire a art.18/1 Cod penal, avându-se în vedere faptul că inculpata este angajată, că s-a prezentat în instanță și nu are antecedente penale, iar pe de altă parte, prejudiciul nu este mare și a fost achitat integral.

Prin decizia penală nr.53/A/2008 TRIBUNALUL BIHORa admis apelul penal declarat de către inculpata împotriva sentinței penale nr. 619 din 16 aprilie 2007, pronunțată de Judecătoria Oradea, pe care a desființat-o în sensul că: a înlăturat dispoziția de schimbare a încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatei din infracțiunea prevăzută de art. 290 cod penal cu aplic. art. 41 al.2 cod penal și art. 291 cod penal cu aplic. art. 41 al.2 cod penal în infracțiunea prevăzută de art. 290 cod penal cu aplic. art. 41 al.2 cod penal și a descontopit pedeapsa rezultantă de 6 luni închisoare în pedepse individuale.

A înlăturat dispoziția de condamnare a inculpatei în baza art. 214 al.1 cod penal și în baza art. 290 cod penal, ambele cu aplic. art. 41 al.2 cod penal și cu referire la art. 33 lit.a și 34 lit.b cod penal, precum și dispozițiile de aplicare a art. 81 și art. 71 al.5 cod penal.

În baza art. 11 pct.2 lit. a rap. la art. 10 lit. b ind.1 Cod de procedură penală coroborat cu art. 18 ind.1 cod penal, a achitat inculpata pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 214 al.1 cod penal.

În baza art. 11 pct.2 lit.a rap. la art. 10 lit.b ind.1 cod penal coroborat cu art. 18 ind.1 cod penal, a achitat inculpata pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 290 cod penal cu aplicarea art. 41 al.2 cod penal.

În baza art. 18 ind.1 cod penal coroborat cu art. 91 cod penal, a aplicat inculpatei sancțiunea amenzii cu caracter administrativ în cuantum de 1000 RON și a menținut restul dispozițiilor sentinței apelante.

Pentru a pronunța această decizie instanța de apel a reținut că starea de fapt a fost corect reținută de prima instanță, just argumentată, conformă cu probele administrate în cauză, încadrarea juridică a faptelor comise de inculpată fiind legală (aspecte care de altfel nu au fost contestate de nimeni).

În mod corect și judicios, prima instanță a reținut vinovăția inculpatei, din probele administrate în cauză, coroborate cu declarațiile de recunoaștere ale inculpatei, rezultând fără dubii că aceasta, în perioada 1998-2003, în calitate de administrator - contabil - casier la partea vătămată Asociația de Proprietari nr.6, din O, a gestionat cu rea credință bunurile și valorile societății, în sensul că s-a sustras, prin manopere frauduloase, de la plata cheltuielilor de întreținere datorate asociației în sumă de 44.771.510 ROL (la care s-au adăugat penalități de întârziere în sumă de 48.801.180 ROL), falsificând în aceeași perioadă registrul de încasări prin atestarea necorespunzătoare a adevărului a plății acestor cheltuieli.

Pe de altă parte, însă, tribunalul a apreciat că, raportat la pericolul social concret al infracțiunilor săvârșite, modul și împrejurările comiterii faptelor, persoana inculpatei, fără antecedente penale, faptul că aceasta a recunoscut săvârșirea infracțiunilor și că s-a prezentat în fața instanței, valoarea relativ mică a prejudiciului (aproximativ 90 mil. ROL), care a fost achitat integral de către inculpată, faptele acesteia nu ating gradul de pericol social al unei infracțiuni, neimpunându-se astfel aplicarea unei pedepse prevăzute de legea penală, fiind suficientă pentru reeducarea inculpatei aplicarea unei sancțiuni administrative.

Împotriva acestei decizii, în termen legal, au declarat recurs Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BIHOR și inculpata, apreciind-o ca netemeinică și nelegală.

Prin recursul declarat, Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BIHORa solicitat admiterea recursului, casarea deciziei recurate și menținerea, ca temeinică și legală a sentinței instanței de fond.

În motivarea recursului s-a susținut că, în raport de valoarea prejudiciului cauzat de către inculpată Asociației de Proprietari, de 9000 lei RON, care este relativ mare, de împrejurarea că faptele au fost săvârșite pe o perioadă îndelungată de timp, respectiv aproximativ 6 ani, inculpata stăruind în săvârșirea activităților infracționale, precum și de atitudinea inculpatei, de nerecunoaștere a faptei, în mod greșit s-a apreciat de instanța de apel că faptele comise de inculpată nu ar prezenta gradul de pericol social al unei infracțiuni.

Inculpata, prin recursul declarata solicitat casarea și modificarea hotărârilor pronunțate în cauză în sensul achitării sale de sub învinuirea comiterii infracțiunilor pentru care a fost trimisă în judecată. S-a susținut totodată că, în mod greșit s-a dispus schimbarea încadrării juridice din infracțiunile de fals și uz de fals în cea de fals în înscrisuri, deoarece în cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de uz de fals, soluția corectă fiind cea de achitare pentru această infracțiune. S-a apreciat că este inadmisibil ca, în situația în care nu sunt întrunite elementele constitutive ale unei infracțiuni, să se procedeze la schimbarea încadrării juridice din două infracțiuni în una, iar această să fie chiar una dintre cele două inițiale.

Sub aspectul comiterii celorlalte infracțiuni, respectiv gestiune frauduloasă și fals în înscrisuri, s-a apreciat că soluția corectă ar fi cea de achitare, în temeiul dispozițiilor art. 10 lit. d Cod procedură penală, respectiv în temeiul dispozițiilor art. 10 lit. e Cod procedură penală, în măsura în care s-ar apreciat că ne găsim în prezența erorii de fapt ca și cauză care înlătură caracterul penal al faptei. Sub acest din urmă aspect s-a arătat că, din materialul probator administrat în cauză, a rezultat că exista o înțelegere, la nivelul asociației de proprietari, în virtutea căreia, ca un beneficiu pentru munca prestată, atât inculpata, cât și președintele asociației, erau scutiți de plata cheltuielilor comune.

Examinând decizia prin prisma recursurilor declarate, cât și din oficiu, potrivit dispozițiilor art. 385/6 și art. 385/14 Cod procedură penală, sub aspectul tuturor motivelor de casare prevăzute de art. 385/9 Cod procedură penală, curtea constată că aceasta este temeinică și legală, iar recursurile declarate în cauză de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BIHOR și de inculpată sunt nefondate și vor fi respinse ca atare, potrivit dispozitivului prezentei.

Astfel, în cauză se constată că instanțele au reținut în mod corect situația de fapt și au dat faptelor comise de inculpata recurentă încadrarea juridică corespunzătoare.

Tot în mod corect s-a apreciat instanța de apel că, raportat la pericolul social concret al infracțiunilor săvârșite, modul și împrejurările comiterii faptelor, persoana inculpatei, fără antecedente penale, valoarea relativ redusă a prejudiciului, atitudinea procesuală a inculpatei, faptele comise de aceasta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.

De altminteri, dispozițiile din art. 18 din Codul penal precizează că, pericolul social este generat de existența unei fapte - acțiuni sau inacțiuni, care determină un pericol de ordin social - de natură să aducă atingere valorilor sociale arătate în art. 1 (scopul legii penale) și pentru sancționarea căreia este necesar să se prevadă o pedeapsă.

Primul element se referă la caracterul material al faptei, al doilea vizează caracterul social, iar ultimul privește caracterul juridic.

Pericolul social este de două feluri: generic și concret.

Pericolul social generic este evaluat abstract de legiuitor ținând cont de o serie de factori: importanța valorii sociale vătămate sau pusă în pericol, forma de vinovăție, calitatea făptuitorului, mobilul, scopul sau frecvența faptei.

Pericolul social concret reprezintă aptitudinea unei fapte determinate, deja comisă, de a vătăma valorile sociale ocrotite de lege, fiind evaluată de organele judiciare, ținând seama, conform art. 18/1 Cod penal, de mijloacele de săvârșire, de scopul urmărit, împrejurările în care a fost făcută, urmare produsă efectiv sau care s-ar fi putut produce, precum și de persoana și conduita făptuitorului.

Or, în raport de datele de la dosar, este evident că faptele inculpatei nu prezintă un grad concret de pericol social, ținând seama de mijloacele de săvârșire ale faptelor, de împrejurarea că inculpata a avut convingerea că este îndreptățită să nu achite întreținerea, de urmările produse, precum și de persoana inculpatei, fără antecedente penale, integrată profesional și social, doctorandă.

Nu poate fi primită apărarea inculpatei în sensul că ne-am găsi în prezența unei erori de fapt continue, eroare netrebuind confundată cu îndoiala. Astfel, în cauză nu s-a făcut dovada existenței unei hotărâri a asociației de proprietari în sensul ca președintele și administratorul asociației să nu achite obligațiile de întreținere și nici măcar a faptului că s-a pus în discuție această posibilitate.

Față de cele ce preced, curtea constată că hotărârea instanței de apel este temeinică și legală, iar recursurile declarate de parchet și de inculpată sunt nefondate și vor fi respins ca atare, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, urmând ca, în baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, inculpata să fie obligată la plata sumei de 150 lei, cheltuieli judiciare în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art.385/15 pct.1 lit. "b" Cod procedură penală.

RESPINGEca nefondate recursurile penale declaratedePARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BIHORși inculpata recurentă, împotriva deciziei penale nr. 53/A din 20 februarie 2008, pronunțată de TRIBUNALUL BIHOR, pe care o menține în întregime.

Obligă pe recurenta să plătească statului suma de 150 lei, cheltuielile judiciare în recurs.

DEFINITIVĂ.

Pronunțată în ședința publică azi, 18 septembrie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,

Red. decizie /04.10.2008

Judecător apel -

Judecător fond

Tehnored. /04.10.2008

2 ex.

Președinte:Soane Laura
Judecători:Soane Laura, Pătrăuș Mihaela, Groza Gheorghe

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Gestiunea frauduloasă (art.214 cod penal). Decizia 486/2008. Curtea de Apel Oradea