Infracțiuni la alte legi speciale. Decizia 136/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
|
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 136/
Ședința publică din 07 februarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Laura Bogdan
JUDECĂTOR 2: Ion Dincă
JUDECĂTOR 3: Anca Nacu
GREFIER: - -
Pe rol fiind soluționarea contestației în anulare formulată de contestatorul, împotriva deciziei penale nr. 1233/R/26.11.2007, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă contestatorul, în stare de arest, asistat de avocat ales.
Ministerul Public este reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, instanța pune în discuție, în temeiul art. 391 Cpp, admisibilitatea în principiu a contestației în anulare.
Avocat ales, pentru contestator, arată că a așteptat termenul de judecată și întrucât citația nu a sosit s-a informat personal de data recursului. Solicită rejudecarea recursului.
Procurorul solicită a nu se admite în principiu contestația, contestatorul fiind citat la adresa indicată.
Constatatorul solicită admiterea contestației și arată că este nevinovat.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin contestația în anulare formulată de contestatorul, înregistrată la Curtea de Apel Timișoara sub numărul - din data de 30.11.2007, împotriva deciziei penale nr. 1233 din data de 26.11.2007 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr-, acesta a solicitat rejudecarea recursului și suspendarea mandatului de executare.
În motivarea contestației, contestatorul arată că a fost arestat în baza sentinței penale nr.1082/2007 a Judecătoriei Timișoara, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 1233/2007 a Curții de Apel Timișoara, declarând recurs după judecarea dosarului la Tribunalul Timiș și deși nu a fost citat, în data de 26.11.2007 s-a judecat recursul la Curtea de Apel Timișoara. Mai arată că despre acest lucru contestatorul a aflat doar în momentul în care au sosit organele de poliție să îl ridice.
Prin decizia penală nr. 1233/R 26 noiembrie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosar nr-, în baza art. 38515pct. 1 lit. b Cpp, a fost respins recursul declarat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr. 316/A din 19.10.2007 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr- ca nefondat.
S-a dispus plata sumei de 100 lei din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Timiș, reprezentând onorariu avocat din oficiu și a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 250 lei.
Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel a reținut următoarele:
Prin sentința penală nr. 1082/21.05.2007, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarulnr-, în baza art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b Cod Penal, a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 5 ani închisoare.
Au fost interzice inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b, c Cod Penal, în condițiile și pe durata prev. de art. 71.
Cod PenalS-a luat act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă.
În baza art. 191 alin. 1.C.P.P. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 400 RON, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această sentință penală, prima instanță a constatat că în noaptea de 21/22 ianuarie 2006, în jurul orelor 0,00, inculpatul s-a deplasat pe str. - - din T, la sediul "Complex ", în incinta căruia funcționează o frizerie și un magazin ce comercializează articole de îmbrăcăminte și, folosind două șurubelnițe pe care le avea asupra sa, a forțat ușa de acces în magazin și a pătruns în interior.
Pentru a nu lăsa urme, inculpatul și-a aplicat pe mâini o pereche de mănuși luată din magazin și a adunat mai multe bunuri, respectiv un player, o boxă audio, două mașini electrice de tuns și mai multe articole de îmbrăcăminte și, de asemenea, a luat o haină de piele pe care a îmbrăcat-o și în buzunarul căreia a mai pus un deodorant.
În timp ce se pregătea să plece, în magazin au intrat martorii, fiul administratorului societății și care, observând lipsa aparatului și a articolelor de îmbrăcăminte de pe umerașe, au realizat că au fost sustrase bunuri. Cei doi au verificat întregul magazin, ocazie cu care, în încăperea destinată articolelor pentru bărbați, martorul l-a găsit pe inculpat în cabina de probă.
Pentru a-și asigura scăparea, inculpatul a luat o țeavă de aluminiu utilizată la manevrarea umerașelor la înălțime, cu care a mimat lovirea martorului, ceea ce l-a determinat pe acesta să se ferească și să elibereze ieșirea inculpatului din încăpere.
Ulterior, inculpatul a fost imobilizat de cei doi martori și de organele de poliție.
La individualizarea judic iar a pedepsei ce a fost stabilită în sarcina inculpatului, pentru infracțiunea reținută în sarcina acestuia, Judecătoria Timișoaraa avut în vedere disp. art. 71 alin. 1.Cod Penal, reținând că, în ceea ce privește pericolul social, acesta este unul concret, specific infracțiunii, prin faptă aducându-se atingere relațiilor sociale referitoare la patrimoniul și integritatea corporală a persoanei, infracțiunea de tâlhărie fiind o infracțiune gravă împotriva patrimoniului.
Cu privire la persoana inculpatului, prima instanță a reținut că aceasta a avut un comportament sincer în faza de urmărire penală, dar și în faza de judecată.
Analizând toate circumstanțele reale, împrejurarea în care s-a comis fapta, motivația săvârșirii acesteia și circumstanțele personale ale inculpatului, Judecătoria Timișoaraa apreciat că minimul special al pedepsei pentru săvârșirea infracțiunii reținută în sarcina inculpatului, este suficient pentru atingerea scopului special prevăzut de art. 52.Cod Penal, astfel că a condamnat inculpatul la 5 ani închisoare.
Împotriva acestei hotărâri a declarat, în termen legal, apel inculpatul, solicitând admiterea apelului, desființarea hotărârii atacate și rejudecând, ținând cont de circumstanțele personale ale inculpatului, care se află la prima abatere, a dat dovadă de sinceritate pe parcursul procesului penal, dar și de starea de sănătate a acestuia, să se rețină în favoarea sa circumstanțe atenuante cu coborârea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege și suspendarea condiționată a executării acesteia.
Prin decizia penală nr. 316/A din 19 octombrie 2007, pronunțată în dosarulnr-, Tribunalul Timiș, în baza art. 379 pct. 1 lit. b C.P.P. a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul, împotriva sentinței penale nr. 1082/21 mai 2007, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr-.
În baza art. 192 alin. 2.C.P.P. a obligat inculpatul la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat în apel.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Timișa constatat următoarele:
Prima instanță, din probatoriul administrat în cauză a reținut în mod corect starea de fapt dedusă judecății, în sensul că inculpatul a săvârșit o infracțiune de tâlhărie, deoarece fiind prins în timp ce sustrăgea bunuri a încercat prin amenințare cu lovirea și chiar lovind ușor unul dintre martori, să-și asigure scăparea.
Prin urmare, fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie, pentru care a fost condamnat în primă instanță.
În ceea ce privește individualizarea pedepsei și a modalității de executare a acesteia, care de fapt constituie motivul de apel formulat de inculpat, a constatat că acesta s-a făcut de prima instanță în mod legal, cu aplicarea disp. art. 72.
Cod PenalAceasta a reținut că inculpatul a avut un comportament sincer pe parcursul procesului penal și că se află la primul contact cu justiția penală și de aceea a aplicat o pedeapsă cu închisoarea orientată la minimul său special, pe timp de noapte, prin efracție, acționând cu dispreț față de valoarea socială a proprietății și tribunalul a considerat că nu se impune reducerea pedepsei aplicată inculpatului apelant.
Împotriva deciziei Tribunalului Timișa declarat recurs inculpatul care nu s-a prezentat în instanță și nici nu l-a motivat în scris, dar a fost susținut oral de apărătorul din oficiu care a solicitat admiterea recursului în sensul individualizării pedepsei.
Examinând recursul inculpatului din oficiu, conform prevederilor art. 38515al. 21.C.P.P. Curtea de Apel Timișoaraa constatat că decizia instanței de apel și sentința instanței de fond sunt temeinice și legale și nu există nici un motiv de casare a lor.
Din probele administrate cu ocazia judecării cauzei în fond, s-a reținut în mod întemeiat, că inculpatul este vinovat pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, inculpatul fiind surprins în momentul în care a comis fapta pe care el a și recunoscut-
În ceea ce privește individualizarea pedepsei, Curtea de Apel Timișoara, prin decizia penală nr. 1233 din 26.11.2007, a constatat că s-au respectat prevederile art. 72.Cod Penal la aplicarea pedepsei, ținându-se seama de natura, pericolul social și împrejurările în care infracțiunea a fost comisă, de circumstanțele reale și personale ale inculpatului, fiind astfel condamnat la pedeapsa minimă prevăzută de lege.
Împotriva deciziei penale nr.1233 din 26.11.2007 pronunțată de Curtea de Apel Timișoaraa formulat contestatorul, contestație în anulare solicitând, în esență rejudecarea recursului declarat împotriva deciziei penale pronunțate de Tribunalul Timiș deoarece a declarat recurs împotriva deciziei așteptând comunicarea citației care nu a sosit la domiciliul său, astfel că la termenul de judecată acordat, respectiv 26.11.2007 nu a fost prezent.
Analizând legalitatea și temeinicia contestației în anulare formulată din prisma motivelor invocate precum și în conformitate cu dispozițiile legale în materie reglementate de art.386 și urm. pr.pen. instanța de recurs apreciază că demersul judiciar al contestatorului este inadmisibil, urmând a se respinge în principiu contestația în anulare, pentru considerentele ce vor fi prezentate.
Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac prin care se înlătură erorile comise de instanța de recurs care poate greși, fie prin nerespectarea unor dispoziții legale după care se desfășoară procesul penal, fie prin nerezolvarea cauzei în deplină concordanță cu materialele aflate la dosar. Deci, contestația în anulare este calea de atac prin care cei ce au pierdut anumite drepturi sau prerogative din cauza unui act procesual nul sunt repuși în aceste drepturi.
Pentru a asigura respectarea principiului stabilității hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile, legea a prevăzut anumite cazuri expres prevăzute în care calea de atac poate fi primită și anumite particularități în privința soluționării cererii. Astfel, în vederea verificării prealabile a contestației în anulare întemeiate pe dispozițiile art.386 lit.a-c pr.pen. legiuitorul a fixat o etapă procesuală în care instanța examinează dacă cererea introdusă privește o hotărâre definitivă, dacă cererea este făcută de o persoană care are calitatea procesuală cerută de lege, dacă cererea este motivată și dacă cererea a fost introdusă în termenul prevăzut de lege.
Contestația în anulare privește o decizie pronunțată de Curtea de Apel Timișoara prin care s-a respins ca nefondat recursul declarat de contestator împotriva unei decizii a Tribunalului Timiș prin care s-a respins ca nefundat apelul declarat de același contestator împotriva sentinței prin care a fost condamnat inculpatul la 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.
Față de cele mai sus prezentate, având în vedere dispozițiile legale mai sus interpretate și motivele invocate de contestator, în temeiul prevederilor art. 386 lit. b p Cod Penal, raportat la dispozițiile art. 391.C.P.P. va respinge contestația în anulare formulată de contestatorul, împotriva deciziei penale nr. 1233/R/26.XI.2007, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosar nr-.
În temeiul prevederilor art. 192 alin. 2 Cpp, va obliga contestatorul la plata sumei de 60 lei, cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În temeiul prevederilor art. 386 lit. b p Cod Penal, raportat la dispozițiile art. 391.C.P.P. respinge contestația în anulare formulată de contestatorul, împotriva deciziei penale nr. 1233/R/26.XI.2007, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosar nr-.
În temeiul prevederilor art. 192 alin. 2 Cpp, obligă contestatorul la plata sumei de 60 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 07.02.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
Prima instanță -
Instanța de apel-
Instanța de recurs-
Red.- Tehnored.CU -15.02.2008
Președinte:Laura BogdanJudecători:Laura Bogdan, Ion Dincă, Anca Nacu
