Infracțiuni la alte legi speciale. Decizia 492/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
|
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 492/
Ședința publică din 08 mai 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Laura Bogdan
JUDECĂTOR 2: Milan Danilov
JUDECĂTOR 3: Anca Nacu
GREFIER: - -
Pe rol se află spre soluționare contestația în anulare formulată de contestatorul împotriva deciziei penale nr. 275/R din data de 10.03.2008 pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, pentru contestatorul lipsă, se prezintă avocat din oficiu din cadrul Baroului
Ministerul public este reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, se constată atașat dosarul de fond nr- al Curții de APEL TIMIȘOARA.
Instanța acordă cuvântul asupra admisibilității în principiu a contestației în anulare.
Apărătorul din oficiu al contestatorului, avocat, solicită admiterea contestației în anulare.
Procurorul solicită respingerea contestației formulată de contestator ca inadmisibilă.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 227 din 10.05.2007 pronunțată de Judecătoria Reșița în dosar nr-, în baza art. 79 al. 1 din nr.OUG 195/2002, cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. c, art. 76 al. 1 lit. d Cod Penal, a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 2 luni închisoare.
În baza art. 78 al. 2 din nr.OUG 195/2002 cu aplic. art. 74 alin. 1 lit. c, art. 76 alin. 1 lit. d Cod Penal, a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 2 luni închisoare.
În baza art. 33 lit. b, art. 34 lit. b Cod Penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa rezultantă de 2 luni închisoare.
În baza art. 83. a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 5 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 595/16.12.2003 a Judecătoriei Reșița, pronunțată în dosarul nr. 6146/2003 și a dispus executarea în întregime a pedepsei alături de pedeapsa aplicată prin prezenta sentință, inculpatul urmând să execute în final pedeapsa de 7 luni închisoare.
În baza art. 71 Cod penal s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a- c pe Cod Penal durata executării pedepsei principale.
Pentru a pronunța această sentință penală, prima instanță a reținut următoarele:
În data de 11.10.2005, în jurul orelor 00,15 organele de poliție din C-S, în timp ce executau serviciul de patrulare cu autoturismul din dotare, pe str. - din municipiul Reșița, au observat la intersecția str. - cu str. -, un autoturism marca cu nr. de înmatriculare W 37145U care a plecat brusc de pe loc, moment în care au procedat la urmărirea acestui autoturism pe str. -, efectuând semnalul de oprire prin punerea în funcțiune a semnalelor acustice și luminoase.
Conducătorul autoturismului a oprit autoturismul în parcarea complexului comercial din Reșița, stabilindu-se ulterior că se numește cu toate datele de stare civilă confirmate în urma verificării în baza de date.
Inculpatul a fost testat la sediul poliției cu aparatul alcooltest marca Printer, care a indicat pe ecran o valoare de 0,71 mg/l alcool pur în aerul expirat. A fost condus apoi la Spitalul Județean Reșița, unde i s-a recoltat o singură probă biologică în vederea stabilirii alcoolemiei, la ora 01,45, pe cea ce-a doua refuzând-
Conform buletinului de analiză toxicologică nr. 571/A/17.10.2005 emis de SJML C-S, inculpatul avea în momentul recoltării o alcoolemie în sânge de 0,95 gr la 1000 ml.
Inculpatul a condus autovehiculul pe drumul public, deși avea permisul de conducere auto anulat în baza art. 114 din OUG 195/2002, republicată, întrucât prin sentința penală nr. 959/16.12.2003 a Judecătoriei Reșița, a fost condamnat la pedeapsa de 5 luni închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 79 al. 1 din OUG 195/2002, fapt ce a rezultat din adresa nr. 29011/02.12.2005, emisă de Serviciul Public comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Autovehiculelor din cadrul Prefecturii C-
Inculpatul a recunoscut, în faza de urmărire penală, cât și în fața instanței de fond (cu o serie de precizări legate de împrejurările concrete în care au fost comise faptele) că în data de 11.10+.2005 condus personal autoturismul după ce a consumat circa 3 beri cu alcool de 0,500 ml, precum și că avea cunoștință de anularea permisului de conducere, arătând că a luat hotărârea de a-și conduce singur mașina din dorința de a evita producerea unui accident rutier (prietena sa care se afla în autoturism, conducând foarte prost).
Declarația de recunoaștere a comiterii faptelor, coroborându-se cu celelalte probe administrate în procesul penal, respectiv declarațiile martorilor, Buletinul de Analiză nr. 571/A/17.10.2005 emis de SJML C-S, adresa nr. 29011/02.12.2005 emisă de Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatricularea Autovehiculelor din Cadrul Prefecturii C-S, au condus la stabilirea cu certitudine a vinovăției inculpatului.
În drept, fapta inculpatului de a conduce pe drumurile publice un autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică de 0,95 gr,la mie alcool pur, s-a considerat că întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 79 alin. 1 din OUG 195/2002, iar fapta aceluiași inculpat de a conduce pe drumurile publice un autovehicul având permisul de conducere auto anulat, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 78 alin. 2 din OUG 195/2002.
Pe latură subiectivă, instanța de fond a reținut intenția ca formă a vinovăției în cazul ambelor fapte.
S-a apreciat că urmarea imediată a faptei săvârșite de către inculpat a constat în crearea unei stări de pericol pentru siguranța participanților la traficul rutier.
Reținând vinovăția inculpatului și apreciind că faptele săvârșite, prin modul și împrejurările în care au fost comise, prin urmarea produsă și ținând seama de persoana inculpatului care are antecedente penale, fiind anterior condamnat definitiv pentru comiterea unei fapte similare, prezintă pericolul social al infracțiunilor ce fac obiectul cauzei, prima instanță i-a aplicat acestuia o pedeapsă.
La individualizarea judiciară a pedepsei, instanța de fond a ținut seama de criteriile generale de individualizare a pedepsei prev. de art. 72.Cod Penal, care au arătat că la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Astfel, având în vedere că inculpatul a avut o atitudine sinceră atât în cursul urmăririi penale, cât și în fața instanței, recunoscând și regretând fapta, împrejurarea fost reținută ca circumstanță atenuantă.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat apel inculpatul.
În motivarea apelului său, inculpatul a arătat că, într-adevăr a săvârșit infracțiunile pentru care a fost condamnat, însă nivelul alcoolemiei s-a situat cu puțin peste limita legală de 0,8%o, și în buletinul de examinare clinică s-a arătat că nu au fost afectate manifestațiile neurologice, astfel încât, atingerea minimă adusă valorilor apărate de legea penală este minimă. S-a mai arătat de către inculpat că, deși i s-a aplicat o pedeapsă de numai două luni pentru infracțiunea săvârșită, totuși aplicarea acestei pedepse atrage după sine revocarea suspendării executării pedepsei de 5 luni închisoare. În concluzie, apelantul inculpat a solicitat aplicarea disp. art. 181și art. 91 din Codul penal și achitarea sa în temeiul art. 10 lit.1
C.P.P.Prin decizia penală nr. 148 din 30 octombrie 2007, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul C-S, în baza art. 379 pct. 1 lit. b C.P.P. a respins ca nefundat apelul declarat de apelantul inculpat, împotriva sentinței penale nr. 227/10 mai 2007, pronunțată de Judecătoria Reșița în dosar nr. 3221/2006.
În baza art. 192 alin. 2.C.P.P. a obligat apelantul inculpat la 150 RON cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autoturism având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală este o infracțiune de pericol, iar legiuitorul a prevăzut că limita dintre contravenție și infracțiune este dată de pragul de 0,8%o alcool în sânge.
Prin urmare, s-a considerat că orice situare a nivelului alcoolemiei peste acest prag relevă un pericol special specific infracțiunii și dă faptei persoanei, care conduce un autoturism pe drumurile publice având în sânge o îmbibație alcoolică situată peste limita legală, caracter penal.
Mai mult, s-a reținut că inculpatul, pe lângă că a condus un autoturism pe drumurile publice având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, avea și permisul de conducere anulat, săvârșind astfel două infracțiuni aflate în concurs real.
Nu în ultimul rând s-a reținut că inculpatul a mai suferit o condamnare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui autoturism pe drumurile publice având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, fapt ce a dovedit perseverența acestuia în săvârșirea aceluiași gen de infracțiuni și faptul că prima pedeapsă aplicată nu și-a atins scopul preventiv educativ.
Toate aspectele relevate anterior au dus la concluzia instanței de apel că faptele săvârșite de inculpat au relevat un pericol social concret destul de ridicat, astfel încât a fost înlăturată apărarea inculpatului potrivit căreia atingerea adusă valorilor ocrotite de lege pentru infracțiunile săvârșite, este minimă.
Astfel, s-a reținut că prima instanță a pronunțat o soluție temeinică și legală, neexistând temeiuri pentru a se dispune achitarea inculpatului.
Împotriva acestei decizii penale a declarat recurs inculpatul solicitând achitarea sa, în motivarea scrisă a recursului, în temeiul art. 10 lit.1C.P.P. arătând că fapta săvârșită de el nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, fiind în mod vădit lipsită de importanță.
În cursul judecății, apărătorul inculpatului a pledat de asemenea pentru achitarea inculpatului, însă pe alt temei, respectiv art. 10 lit. e p Cod Penal, săvârșind fapta în stare de necesitate, având drept scop înlăturarea unui pericol iminent de a produce o pagubă și de a se întâmpla un eveniment rutier.
S-a mai arătat că pedeapsa aplicată este exagerat de mare.
Prin decizia penală nr. 275/R din 10 martie 2008 pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosarul nr-, în baza art. 3851pct. 1 lit. b C.P.P. a fost respins ca nefondat recursul formulat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 148/30.10.2007 a Tribunalului C-S pronunțată în dosar nr-.
În baza art. 192 alin. 2.C.P.P. a fost obligat inculpatul la 50 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această decizie penală, Curtea de APEL TIMIȘOARA, a constatat că recursul formulat de inculpatul este nefondat, hotărârea Tribunalului C-S fiind temeinică și legală.
Astfel, s-a reținut că instanța de fond în mod corect a stabilit starea de fapt dedusă judecății, dar și vinovăția inculpatului în ceea ce privește cele două infracțiuni referitoare la regimul circulației care au fost reținute în sarcina acestuia, încadrarea juridică fiind cea legală.
S-a apreciat că în speța de față nu poate fi acceptat nici unul din cele două temeiuri de achitare solicitate de către inculpat, deoarece nu se poate reține sub nici o formă că ar fi existat o cauză care să fi înlăturat caracterul penale al faptei, respectiv starea de necesitate prevăzută de art. 45.Cod Penal, așa cum a invocat inculpatul în calea de atac a recursului, dar nici temeiul de achitare prev. de art. 10 lit.1C.P.P. pentru ca faptele inculpatului să fi prezentat o atingere minimă valorilor apărate de legea penală și să nu fi prezentat gradul de pericol social al unei infracțiuni.
Cu privire la cuantumul pedepsei aplicate, instanța de recurs a apreciat că aceasta este bine dozată, fiind aplicată o pedeapsă de câte 2 luni pentru cele două infracțiuni comise cu vinovăție de către inculpat, iar pedeapsa rezultantă de 7 luni închisoare cu executare se datorează faptului că s-a dispus revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 5 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 595/2003 a Judecătoriei Reșița a cărei 3executare s-a dispus în întregime alături de pedeapsa de 2 luni închisoare, în regim de detenție.
De asemenea, instanța de recurs a apreciat că inculpatul a dovedit o perseverență în ceea ce privește săvârșirea infracțiunilor privind circulația pe drumurile publice, deoarece a mai fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui autoturism pe drumurile publice având o îmbibație alcoolică peste limita legală, arătând că scopul pedepsei nu a fost atins, fiind un motiv în plus pentru a se aprecia că faptele comise de către inculpat în concurs nu pot fi calificate ca fiind lipsite de importanță, neimpunându-se achitarea în baza art. 10 lit.1
C.P.P.Împotriva deciziei penale nr. 275/R din 10.03.2008 pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARAa formulat contestație în anulare contestatorul solicitând admiterea acesteia și achitarea sa în condițiile art. 10 lit. e C.P.P. susținând că în cauză există motive de înlăturare a caracterului penal al faptei, respectiv prevederile art. 45 Cod penal.
Contestația în anulare este nefondată.
Verificându-se susținerile inculpatului în cadrul contestației în anulare, se constată că prin decizia penală nr. 275/10.03.2008 pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosar nr-, împotriva căreia s-a formulat contestația în anulare, instanța de recurs a analizat cele invocate de inculpat în cadrul contestației, respectiv starea de necesitate prev. de art. 45.Cod Penal, constatând că în cauză nu sunt aplicabile aceste prevederi legale.
În cadrul contestației în anulare condamnatul reiterează aceleași motive, indamisibile, de altfel, motivul invocat nefiind prevăzut în cazurile limitativ enumerate în dispozițiile art. 386.C.P.P. care reglementează cazurile de contestație în anulare.
În aceste condiții, contestația în anulare este nefondată și față de dispozițiile art. 386 și urm. C.P.P. va fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În temeiul art. 386 și urm. pr.pen. respinge contestația în anulare formulată de contestatorul împotriva deciziei penale nr. 275 din 10.03.2008 pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosar -.
În temeiul art. 192 al. 2.pr.pen. obligă contestatorul la plata sumei de 60 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 08.-.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
Prima instanță -
Instanța de apel - a,
Instanța de recurs -, G,
Red.
Tehnored. 2 ex- 04.06.2008
Președinte:Laura BogdanJudecători:Laura Bogdan, Milan Danilov, Anca Nacu
