Infracțiuni la legea societăților comerciale (legea nr. 31/1990). Decizia 416/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.416
Ședința publică din 19 iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Valerica Niculina Grosu
JUDECĂTOR 2: Bogdan Adrian
JUDECĂTOR 3: Ștefan
*
GREFIER - -A
*
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂU -
legal reprezentat de PROCUROR -
La ordine a venit soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.144/A din 20.03.2008, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile, respectiv recurentul-inculpat - pentru care a răspuns av.oficiu, precum și intimații B, Ministerul Economiei și Finanțelor și
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefier, după care:
Nefiind alte cereri de formulat, s-a constatat recursul în stare de judecată și s-a dat cuvântul pe fond.
Av., având cuvântul pentru recurentul-inculpat, a solicitat reindividualizarea pedepsei aplicate prin sentința 902/2007, modificată prin decizia penală recurată, respectiv micșorarea acesteia, având în vedere modalitatea de săvârșire a faptelor, circumstanțele atenuante; a precizat că recurentul a fost plecat din țară și că acesta a avut încredere deplină în contabilul său. A solicitat de asemenea plata onorariului de avocat oficiu din fondul MJ.
Procurorul, având cuvântul, a solicitat respingerea recursului ca nefondat, pedeapsa fiind corect individualizată de instanță, precum și obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
S-au constatat dezbaterile terminate și s-a trecut la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului penal de față constată următoarele:
Prin sentința penală nr.902 din 22.10.2007 pronunțată de Judecătoria Onești în dosarul nr. 5312/2006 s-a dispus:
În baza art.9 al.1 lit.c din Legea 241/2005, cu aplicarea art.41 al.2 Cod Penal, art.13 pentru Cod Penal săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de evaziune fiscală, prev. de art.9 al.l lit.c Cod penal cu aplicarea art. 13 Cod penal, a condamnat pe inculpatul, fiul lui și, născut la 31.01.1980 în O, cu domiciliul în Sl.M-, jud. B, studii - liceul, fără antecedente penale, -, la 2(doi) ani închisoare.
În baza art. 272 pct.2 din Legea 31/1990 pentru săvârșirea infracțiunii de retragere din societate și folosirea cu rea credință a unor venituri, modificată și completată u aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal și art. 13 Cod penal, prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 272, pct. 2 din Legea.31/1990 republicată, cu aplicarea art. 13 Cod penal, a condamnat pe același inculpat la l(un) an închisoare.
În baza art. 43 din Legea.82/1991 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal și art. 13 Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii de efectuare cu știință de înregistrări exacte în contabilitate, având drept consecință denaturarea veniturilor, cheltuielilor, rezultatelor financiare, prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 37 din Legea 82/1991 cu aplicarea art. 13 Cod penal, a condamnat pe același inculpat la 6(șase) luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a - 34 lit. Cod penal aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea: 2(doi) ani închisoare.
În baza art. 81 Cod penal, cu aplicarea art. 13 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare: 4 ani.
A atras atenția inculpatului asupra art.83 Cod penal.
A interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 al.l lit.c Cod penal pe perioadă de 3 ani.
În baza art. 14, 346 Cod procedură penală și art.998 cod civil a obligat inculpatul să-i plătească părții civile Ministerul Finanțelor Publice 592.110 lei și părții civile " - " prin lichidator "Cont Expert" B 53200 lei. A constatat imposibilitatea aplicării unui sechestru asupra bunurilor proprietatea inculpatului.
În baza art. 14 al.3 lit.a Cod procedură penală, 348 și 445 Cod procedură penală s-a dispus anularea facturilor fiscale nr. -/13.12.2002 și -/24.12.2002 emise de " -" B, către "-" O (aflate la filele 66-67 dosar urmărire penală) și avizele de însoțirea mărfii -/2002, -/2002, -/2002, -/2002, -/2002,-/2002, -/2002 (filele 68-74 dosar urmărire penală).
În baza art.13 din Legea.241/2005 s-a dispus comunicarea la Oficiul Național al Registrului Comerțului o copie a dispozitivului prezentei hotărâri, la rămânerea definitivă a prezentei.
În baza art. 191 Cod procedură penală a obligat inculpatul să plătească 500 lei cheltuieli judiciare către stat din care 100 lei reprezentând onorariu apărător din oficiu.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Onești, a fost trimis în stare de libertate inculpatul - pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 9 al.l lit.c din Legea 241/2005, infracțiune prev. de art 272 pct.2 din 31/1990, art. 37 din 82/1991, toate cu aplicarea art.33 lit.a și art.13 Cod penal.
Prin sentința penală nr.10 din 06.01.2006, pronunțată de Judecătoria Onești, jud. B, în dosarul nr. 6794/2005, s-a dispus condamnarea inculpatului -, fiul lui și al, născut la data de 31.01.1080, în municipiul O, județul B, CNP. -, studii liceul, cu domiciliul în Sl.M,- Județul B, administrator al " " SRL O, necunoscut cu antecedente penale, pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni:
a)- evaziune fiscală, prevăzută de art.9 al.l lit.c din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 13 Cod penal la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare
b)- retragerea din societate și folosirea cu rea credință a unor venituri, prevăzute de art.272 pct.2 din Legea 31/1990 la pedeapsa de l(un) an închisoare;
c)- efectuarea cu știință de înregistrări inexacte în contabilitate, având drept consecință denaturarea veniturilor, cheltuielilor și rezultatelor financiare, prevăzută de art.37 din Legea nr.82/1991 la pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare.
În baza art.33 lit.a și art.34 lit.- Cod penal s-a dispus contopirea pedepselor aplicate în pedeapsa cea mai grea de 2(doi) ani închisoare.
În temeiul art. 81 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei rezultante, iar în baza art. 82 Cod penal, s-a fixat un termen de încercare de 4(patru) ani închisoare.
S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.83 Cod penal.
În baza art. 52 pct.2 lit. a Cod penal s-a interzis inculpatului exercițiul prevăzut) de art.64 alin.l lit.c Cod penal pentru o durată de l(un) an.
În baza art. 14, 346 Cod procedură penală și art.998 Cod civil a fost obligat inculpatul să plătească părții Ministerului Finanțelor Publice-Agenția Națională de Administrare Fiscală suma de 592.110 RON cu titlu despăgubiri civile, iar părții civile " Cont- Expert" B suma de 53.200 RON.
În temeiul art. 14 alin.3 lit.c, art.348 și art.445 Cod procedură penala s-a dispus anularea totală a facturilor fiscale cu nr. - din 13.12.1992 și - din 24.12.2002 emise de "-" SRL B către "-" O, aflate la filele 66 și 67 dosar urmărire penală.
În temeiul art. 13 din Legea 241/2005 s-a dispus comunicarea copiei dispozitivului sentinței penale rămasă definitivă către Oficiul Național al Registrului Comerțului.
În baza art. 189 Cod procedură penală, s-a dispus plata din fondurile Ministerului Justiției a onorariului avocat oficiu în sumă de 100 RON.
În conformitate cu dispozițiile art. 191 alin.l Cod procedură penală a fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 320 lei RON cu titlu de cheltuieli judiciare.
Împotriva acestei hotărâri inculpatul a formulat apel.
Prin decizia penală nr.367/A/2006, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosar nr. 879/2006 a fost admis apelul inculpatului, a dispus desființarea în totalitate a sentinței penale nr. 10/2006 a Judecătoriei Onești și a trimis cauza spre rejudecare la aceiași instanță pentru următoarele considerente: nelegala citare a inculpatului, lipsa de rol activ primei instanțe, încălcarea unor principii fundamentale ale procesului penal, printre care și cel al garantării dreptului la apărare, nemotivarea hotărârii.
În rejudecare, din analiza actelor și lucrărilor dosarului instanța a reținut următoarea situație de fapt:
La data de 03.01.2005, organele de poliție ale municipiului O au efectuat un control economic la " - " O ocazie cu care s-a stabilit că în perioada 2002-2003 administratorul societății, respectiv, a scos mai multe sume de bani, în numerar, din contul societății, bani ce au fost folosiți cu rea credință, în folosul lui propriu.
În urma cercetărilor efectuate în cauză s-a stabilit că " - " O, a fost înmatriculată în Registrul Comerțului la data de 06.02.2001, având ca administrator pe numitul, iar începând cu data de 11.11.2002, acesta s-a retras din societate, rămânând ca administrator unic inculpatul.După preluare, societatea a continuat să desfășoare activități comerciale, în evidența contabilă fiind evidențiate facturi fiscale privind cumpărarea de produs petrolier de la " - "
La data de 15.10.2002, inculpatul a împuternicit pe și G -, să reprezinte " - " SRL, în relațiile cu oricare dintre organele statului, precum și cu băncile la care societatea avea cont bancar.
Inculpatul -, în perioada 02.12.- 24.12.2002 a ridicat din casieria societății, pe baza a 17 dispoziții de plată, suma totală de 532.000.000 lei, disponibilități bănești ce proveneau din încasările înregistrate în conturile de disponibil (fila 120 - 137 urm.penală).
Verificările efectuate de Agenția Națională de Administrare Fiscală au concluzionat că în luna decembrie 2002 " - " Oae fectuat plăți prin bancă, către următoarele societăți: ordinul de plată nr. 385 din 04.12.2002, în valoare de 40.570.000 lei - către SC SRL I, ordinul de plată nr. 391/09.12.2002, în valoare de 9.836.900 lei - către SC " Mari" G, ordinul de plată nr.392 din 10.12.2003, în valoare de 52.344.000 lei - către SC "" Bârlad și ordinul de plată nr.377 din 13.11.2002 în valoare de 7.640.000 lei - către SC " " SRL Conform ordinelor de plată menționate mai sus, aceste plăți figurează ca "plăți nedatorate către respectivele societăți".
La data de 31.12.2002 "-" SRL Oaî nregistrat în evidența contabilă facturile cu seria B - nr. - - emisă de " - " SRL B, în valoare de 8.364.681 lei, din care TVA în sumă de 1.314.447.189 lei reprezentând achiziționarea a 300 tone benzină "Premium" fără plumb, conform avizelor de expediție cu nr. - din 13.12.2002, - din 16.12.2002, - din 17.12.2002, - din 18.12.2002, - din 19.12.2002 și - din 20.12.2002, respectiv factura seria B - nr. - în valoare de 1.301.544.376 lei din care TVA în sumă de 204.527.983 lei, reprezentând achiziționarea a 46,68 tone benzină "Premium" fără plumb, conform avizului de expediție nr. - din 14.12.2002.
Prin adresa cu nr. - din 15.01.2005, poliția municipiului Oas olicitat informații de la " ", jud. N, referitoare la autovehiculul cu nr. de înmatriculare -, menționat în avizul de expediție din 19.12.2002 precum și informații despre conducătorul auto. La 15.01.2005 " " SRL comunică prin adresa cu nr. 18 faptul că autovehicolul aparține societății, însă acesta nu a fost închiriat niciodată " - " SRL O sau C " - " SRL De asemenea, s-au făcut verificări și la " " S și " " I privind autovehiculele cu nr. -, SV03501 și - rezultatul fiind că aceste autovehicule nu au fost închiriate societății inculpatului și nici către " " SRL
Conform procesului verbal din 10.01.2005, organele de cercetare din cadrul poliției municipiului O, s-au deplasat la sediul social al " SRL B,-,.25 se. 2.8.72, sector 44, dar la aceasta adresă locuiește numita, care a declarat că nu are nici o legătură cu această societate.
Potrivit cercetărilor organelor de poliție, a rezultat că aprovizionarea cu uleiuri minerale de la " - " SRL B este fictivă, deoarece această societate nu funcționează la sediul social declarat. Ca urmare a acestui aspect, organele de inspecție fiscală au stabilit că facturile fiscale cu nr. - din 13.12.2002 și - din 24. 12.2002, emise de, către această societate, către " - " SRL O, nu constituie documente justificative care să ateste proveniența mărfii.
Prin înregistrarea în evidența contabilă a unor operațiuni economico-financiare cu consecințe fiscale, respectiv majorarea nelegală a cheltuielilor de exploatare prin înregistrarea de documente nejustificative și implicit deducerea în mod nejustificat a TVA-ului, - " SRL Oap rejudiciat bugetul de stat cu suma totală de 5.921.097.749 lei (592.110 RON), din care TVA de plată - 1.518.975.172 lei (151.898 RON), impozit pe profit - 2.036.812.571 lei (203.681 RON) și accesorii - 2.365.310.006 lei (236.531 RON).
" - " SRL Oad epus bilanțul contabil și balanța de verificare la organele fiscale, la 27.04.2004, iar suma de bani ridicată de către inculpat din casieria societății, respectiv 532.000.000 lei a rămas nejustificată.
Prin încheierea din 29.04.2004 a Tribunalului Bacău, în temeiul art.34 din Legea 64/1995 s-a dispus de asemenea ca administrator al " Cont- Expert" B, iar prin încheierea din 25.11.2004 a Tribunalului Bacău, în temeiul art. 77 din Legea 64/1995 modificată s-a dispus intrarea in faliment a debitoarei " - " O și dizolvarea acesteia, desemnându-se ca lichidator judiciar pe " Cont- Expert"
Prin adresa cu nr. 4788 din 28.10.2004, "" B situată în-, sector 6, a comunicat faptul că nu a avut și nu are relații comerciale cu C"- " SRL O și nici nu a fost emisă factura fiscală din 13.121.2002.
n perioada 11.11.2002 - 30.09.2003 a avut drept semnătură la - Bank - Sucursala B (fila 115 urm. penală), iar începând cu 15.10.2002 și până la închiderea contului a avut drept semnătură și la - Post -Sucursala O (fila 116 urm. penală).
Fiind audiați, numiții și G-, au declarat că nu cunosc ce a făcut inculpatul - cu suma de 532.000.000 lei, pe care a ridicat-o din casieria societății, pe baza a 17 dispoziții de plată, reprezentând " avans marfa".
După însușirea sumei de bani, inculpatul - a plecat din țară în anul 2003, întorcându-se la 31.05.2004, iar ulterior, la 18.08.2004 a părăsit din nou teritoriul României (fila 158 urm.penală) sustrăgându-se de la urmărirea penală.
Prin dispoziția IPJ B nr. 27614 din 27.01.2005 inculpatul - a fost pus în urmărire locală, întrucât s-a sustras de la urmărirea penală, neputând fi audiat de organele de poliție și de către procuror.
Conform adresei nr. 3942/8.08.2005, a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, a rezultat că în ce privește ridicarea numerarului din casierie, în sumă de 532.000.00 lei, de către administratorul - nu a dus la angajarea de obligații fiscale și nici la prejudicierea bugetului de stat, cele 17 dispoziții de plată fiind regăsite în evidența contabilă, reprezentând "avans marfa". Astfel, s-a stabilit că această sumă de bar a fost folosită de inculpat în interes propriu.
Inculpatul, prin apărător, a arătat că nu și-a însușit el banii societății și nici nu i-a luat el de la bănci și că numiții și au lucrat cu ștampilă acte false după plecarea lui în străinătate în anul 2003.
Analizând facturile fiscale nr. -/2002 și -/2002 (filele 66 - 67 dosar), instanța a constatat că acestea datează din 24.12.2002 și 13.12.2002, deci, în perioada în care inculpatul era în țară și a desfășurat relații comerciale, iar conform ordinelor de plată 385/4.12.2002, 391/9.12.2002, 392/10.12.2003, 377/13.11.2002, a rezultat că SC " "SRL Oaf ăcut plăți nedatorate către SC " " SRL I, SC " Mari" SRL G, SC " "SRL Bârlad și SC " " SRL Toate aceste facturi au fost emise și înscrise în contabilitatea SC" " SRL O în perioada în care inculpatul era în România și a recunoscut că a desfășurat activitate comercială la această societate.
Potrivit dispozițiilor de plată aflate la filele 121-137 dosar inculpatul a dat dispoziție casieriei în perioada 2 -24.12.2002 să-i elibereze suma de 532.000.000 lei vechi pe care inculpatul a ridicat-o conform bilanțului contabil pentru anul 2002. Această sumă de bani a fost ridicată în decembrie 2002(fila 138 dosar) de către inculpat în calitate de administrator.
Inculpatul nu a făcut nici o probă din care să rezulte că nu el a ridicat banii din casierie. Având în vedere că doar inculpatul era asociat și administrator la SC " "SRL O și că nu a existat nici o împuternicire pentru luna decembrie 2002, instanța a constatat că doar inculpatul putea lua banii din casierie. De altfel, semnătura de pe verso-ul fiecărei dispoziții de plată este aceeași cu cea de pe declarațiile depuse de inculpat la dosarul cauzei.
Din adresele 5706/2004 a BRD O și 29992/2004 a BCR a rezultat că în perioada 15.10.2002-9.01.2003 operațiuni pe contul SC, "SRL O au efectuat și G- care au fost împuterniciți de inculpat.
De remarcat este faptul că inculpatului i s-a reținut în sarcină nejustificarea sumei de 532.000.000 lei ridicată personal de la casieria societății.
În ceea ce privește actele fictive înregistrate în contabilitate, inculpatul nu a dovedit că și Gh. au cerut înregistrarea în contabilitate a acestor facturi.
În raportul de expertiză-anexa 3 - s-a reținut că în perioada 15.10- 12.11.2002 și au ridicat sume de bani din contul SC" "SRL Pentru faptul că pe verso-ul dispozițiilor de plată inculpatul a semnat că a primit, banii solicitați, instanța a reținut că inculpatul și-a însușit și aceste sume ridicate.
Din analiza dispozițiile de plată (filele 121-137 dosar urm.penală) s-a constatat că acestea au fost emise în perioada 2.12-24.12.2002, iar din anexa 3 a raportului de expertiză a rezultat că suma de 547.000.000 lei a fost ridicată de și în perioada 15.10-12.12.2002, cu precizarea că în zilele 10.12 și 12.12.2002 s-a ridicat de către suma de 40.000.000 lei de la, iar inculpatul a ridicat suma de 532.000.000 lei în perioada 2.-24.12.2002.
Având în vedere considerentele expuse instanța a înlăturat apărările inculpatului.
Instanța a apreciat că inculpatul a ridicat banii și a înregistrat în contabilitate acte fictive în mod repetat, la intervale scurte de timp și în baza aceleiași rezoluții.
Față de considerentele expuse în drept, instanța a reținut următoarele:
În drept, fapta inculpatului - de a evidenția în baza aceleiași rezoluții, la intervale mici de timp în contabilitate, cheltuieli care nu au la bază operațiuni reale, în contabilitate întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată, prevăzută de art.9 al.l lit.c din Legea 241/2005, cu aplicarea art. 13 Cod Penal și art.41 al.2 Cod Penal.
Fapta inculpatului de a retrage și folosi cu rea-credință 532.000.000 lei ai SC " " SRL Oaî ntrunit elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută de art.272 pct.2 din Legea 31/1990 republicată, cu aplicarea art. 13, 41 al.2 Cod Penal.
Fapta inculpatului de a efectua cu știință înregistrări inexacte la intervale mici de timp și în baza aceleiași rezoluții în contabilitate având drept consecință denaturarea veniturilor, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută de art.43 din Legea 82/1991, cu aplicarea art. 13,41.al.2 Cod Penal.
La individualizarea pedepsei s-a avut în vedere conform art.72 Cod Penal, pericolul social al faptelor, împrejurarea că prejudiciile nu au fost recuperate și lipsa antecedentelor penale.
Întrucât cele trei infracțiuni se află în concurs real (inculpatul nefiind condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele), s-au aplicat în cauză regulile concursului de infracțiuni".
S-a constatat că în cauză sunt îndeplinite prevederile art. 81 Cod Penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, atrăgând atenția inculpatului asupra cazurilor de revocare prevăzută de art. 83 și 84 Cod Penal, în situația-în care pe durata termenului de încercare ce se va stabili, va săvârși din nou o infracțiune sau nu va îndeplini obligațiile civile.
Potrivit art.53 pct.l, lit.a Cod Penal s-a interzis inculpatului drepturile prevăzută de art.64, al.l, lit.c Cod Penal, pe o perioadă ce se va stabili conform textului lege menționat.
Totodată, s-a dispus anularea totală a celor două facturi fiscale, emise de SC " "SRL B, în conformitate cu prevederile art. 14 al. 3 lit. a, 348 și 445 Cod procedură penală.
Conform art. 13 din Legea nr.241/2005 s-a comunicat copie după dispozitivi prezentei hotărâri la Oficiul Național al Registrului Comerțului.
Sub aspectul laturii civile, în temeiul art. 14,346 cod procedură penală și art.99 Cod civil inculpatul a fost obligat către părțile civile Ministerul Finanțelor Publice 592.110 lei, iar părții civile SC " " SRL O 53.200 lei.
Având în vedere că din adresa Administrației Finanțelor Publice Slănic-M a rezultat că inculpatul nu are bunuri proprii, instanța a constatat imposibilitatea instituit unui sechestru asupra bunurilor acestuia.
S-a dispus anularea facturilor fiscale nr. -/13.12.2002 și -/24.12.2002 emise de "-" B și avizele de însoțirea mărfii -/2002, -/2002, -/2002, -/2002, 526Î319/2002,-/2002, -/2002.
Împotriva acestei hotărâri în termen legal a declarat apel inculpatul fără nici o motivare în cerere scrisă.
Oral, în fața instanței apărătorul apelantului - inculpat a criticat hotărârea pentru nelegalitate și reținere sub aspectul greșitei condamnări întrucât firma pe care a administrato a fost cedată pentru un act adițional numiților, și G care au efectuat activități comerciale, el nefiind în țară în perioada în care se reține că ar fi săvârșit faptele.
Pentru acest motiv a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței penale apelate iar pe fond admiterea in conformitate cu dispozițiile art. 10 lit. c din Cod penal.
Tribunalul examinând actele și lucrările dosarului în raport de motivul invocat și din oficiu a constatat că apelul este nefondat.
Astfel instanța de fond a făcut o justă apreciere a probelor administrate în cauză pe baza cărora în mod corect a stabilit situația de fapt și vinovăția inculpatului.
Inculpatul a fost trimis în judecată prin rechizitorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Onești pentru săvârșirea infracțiuni prev. de art. 9 al. 1 lit. c din Legea 241/2005, art. 272 pe. 2 din Legea 31/90 și art. 37 din Legea 82/91 toate cu aplicarea art. 33 lit. a din Cod penal și art. 13 din Cod penal constând în acea că în luna decembrie 2002 în calitate de administrator al SC "- " SRL Oar etras din societate și a folosit cu rea credință, în folos propriu suma de 532.000.000 lei și înregistrat în evidența contabilă două facturi fiscale de la SC. " " SRL B în mod fictiv, cauzând un prejudiciu bugetului de stat în sumă totală de 592.110 lei.
Examinând actele și lucrările dosarului atât cele din cursul urmăriri penale cât și cele din faza de cercetare judecătorească, Tribunalul a apreciat că situația de fapt reținută prin rechizitoriu se confirmă, fiind susținută de probele administrate.
Astfel din verificările efectuate de Agenția Națională de Administrare Fiscală se reține că în luna decembrie 2002 SC "-" SRL Oae fectuat plăți din bancă către mai multe societăți, însă conform ordinelor de plată, aceste plăți figurează ca "plăți nedatorate către respectivele societăți".
La data de 31.12.2002 C "-" SRL Oaî nregistrat în evidența contabilă facturile cu seria - nr. - și nr.- reprezentând achiziționarea a 46,68 tone benzină " Premium" fără plumb, conform avizului de expediție însă prin adresa -/2005 s-a solicitat de către Poliția O, informații de la SC " " SRL, jud. N, referitoare la autovehiculul cu nr. -, menționat în avizul de expediție răspunsul fiind că mașina aparținea acestei societăți, dar nu a fost niciodată închiriată de societatea inculpatului.
- mult s-a constatat în urma verificărilor că la sediul SC " - " SRL, locuia o persoană fizică, rezultând astfel că aprovizionarea cu uleiuri minerale de la această societate era fictivă, iar facturile emise de către această societate SC " -" SRL nu sunt documente justificative care să ateste proveniența mărfii.
Chiar SC " - " SRL B prin adeverința 4788/2004 a comunicat faptul că nu a avut și nu are relații comerciale cu societatea inculpatului și nici nu a emis factură fiscală din 13.12.2002.
De asemenea în perioada 11.11.2002-30.09.2003 inculpatul a avut drept de semnătură la - Bank- Sucursala B ( fila 115 dosar urmărire penală) iar începând cu 15.10.2002 și până la încheierea contractului a avut drept de semnătură și la - Post- Sucursala O ( fila 116 dosar urmărire penală).
În data de 27.04.2004 SC "- " SRL Oad epus bilanțul contabil și balanța de verificare la organele fiscale însă suma de bani de 532.000.000 lei a rămas nejustificată.
Potrivit dispozițiilor de plată aflate la filele 121-137 dosar, inculpatul a dat dispoziție casieriei în perioada 2-24.12.2002 să-i elibereze suma de 532.000.000 lei pe care acesta a ridicat-o conform bilanțului contabil pentru anul 2002. Această sumă a fost ridicată în decembrie 2002 ( fila 138 dosar )de către inculpat în calitate de administrator.
Din adresa 3942/2005 a Agenției Naționale de Administrare Fiscală se retine că în ce privește ridicarea numerarului din casierie, în sumă de 532.000.00 lei de către administratorul - nu a dus la angajarea de obligații fiscale și nici la prejudicierea bugetului de stat, cele 17 dispoziții de plată fiind regăsite în evidența contabilă, reprezentând " avans marfă". Astfel s-a stabilit că această sumă de bani a fost folosită de inculpat în folos propriu.
Din raportul de analiză -anexa 3- se reține că în perioada 15.10-12.11.2002 și au ridicat sume de bani din contul societăți SC "-" SRL O însă pe verso dispozițiilor de plată, inculpatul semnează că a primit bani solicitați. Această situație este confirmată și de declarațiile celor doi martori care în mod constant, au declarat că ridicau sume de bani dar acestea arau date inculpatului.
Apărările inculpatului prin apărător în sensul că aceste fapte nu pot fi reținute în sarcina sa, deoarece în această perioadă nu se afla în tară, nu poate fi reținută de către instanță ca fiind în totalitate reprezentarea adevărului, întrucât se observă în mod vădit că ele reprezintă exagerări de ordin subiectiv formulate din dorința de a scăpa de consecințele răspunderii penale, s-au cel puțin a atenua impactul acestor consecințe.
Analizând facturile fiscale -/2002 și -/2002 ( file 66-67) se constată că aceasta datează din 24.12.2002 și 13.12.2002, deci, în perioada în care inculpatul se afla în țară (acesta plecând în anul 2003 din țară, s-a întors la 31.05.2004 iar ulterior la 18.08.2004 a plecat din nou din țară - filele 158 dosar urmărire penală) și a desfășurat activități comerciale iar conform ordinelor de plată 385/4.12.2002, 391/9.12.2002, 392/10.12.2002, 377/13.11.2002 rezultă că societatea inculpatului a făcut plăți nedatorate la mai multe societăți.
Toate aceste facturi au fost emise și înscrise în contabilitatea SC " -" SRL O în perioada în care inculpatul era în România.
Pentru toate aceste considerente Tribunalul constată că prin probele administrate s-a dovedit, la adăpost de orice îndoială, că inculpatul este autorul faptelor pentru care s-a dispus trimiterea sa în judecată.
Hotărârea instanței de fond comportă însă critici în ceea ce privește reținerea la încadrarea juridică a faptelor, a dispozițiilor art. 41 al. 2 din Cod penal și cuantumul pedepsei complementare, constând în interzicerea dispozițiilor prevăzute de art. 64 al.l lit. c din Cod penal avându-se în vedere dispozițiile art. 372 din Cod procedură penală.
Astfel prin sentința penală 10/2006 Judecătoria Oneștia dispus condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzut de art. 9 al.l lit. c din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 13 Cod penal, art. 272 din Legea 31/90 și art. 37 din Legea 82/91 fără a reține dispozițiile art. 41 al.2 din Cod penal și s-a interzis inculpatului exercițiul dispozițiilor-prevăzut de art.64 al.l lit.c din Cod penal pentru o perioada de 1 an.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel numai inculpatul, astfel că în mod greșit, în rejudecare, instanța de fond a reținut la încadrarea juridică a faptelor, dispozițiile art.41 al.2 din Cod penal și a aplicat pedeapsa complementară pe o perioadă de 3 ani, creându-se astfel o situație mai grea în propria cale de atac.
Față de considerentele mai sus expuse, în baza art.379 pct.2 lit.a C.P.P. s-a admis apelul declarat de inculpat numai cu privire la greșita reținere a dispozițiilor art.41 al.2 Cod Penal, pentru infracțiunile deduse judecății și cuantumul pedepsei complementare.
S-a desființat sentința apelată cu privire la aspectele menționate, s-a reținut cauza spre rejudecare, iar pe fond s-au înlăturat dispozițiile art.41 al.2 de Cod Penal la încadrarea juridică a faptelor deduse judecății.
S-a redus cuantumul pedepsei complementare de la 3 ani la 1 an.
S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
Împotriva deciziei penale mai sus menționate a declarat recurs în termen legal inculpatul fără a arăta în scris criticile aduse hotărârii atacate.
Cu ocazia dezbaterilor recursului apărătorul recurentului inculpat, critică hotărârile pronunțate de instanțele anterioare sub aspectul individualizării judiciare a pedepselor aplicate în cauza acestuia. Astfel, recurentul inculpat, apreciind că pedepsele aplicate acestuia sunt prea severe, în raport de gravitatea faptelor, de urmările produse precum și de persoana sa, care se află la primul contact cu legea penală, solicită reducerea acestora.
Analizând decizia penală recurată, prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu în limitele cazurilor de casare prev. de art.385/9 C.P.P. Curtea constată că recursul inculpatului este nefondat urmând a fi respins ca atare, pentru considerentele ce se vor înfățișa în continuare.
În baza unui probatoriu judicios administrat, instanța de fond a reținut o situația de fapt, corespunzătoare adevărului, pronunțând legal în cauză o soluție de condamnare a inculpatului pentru faptele ce au format obiectul judecății.
La alegerea pedepselor, prima instanță a avut în vedere criteriile generale de individualizare indicate de art.72 Cod Penal, respectiv gradul de pericol social al infracțiunilor săvârșite, întinderea prejudiciilor cauzate, precum și persoana inculpatului care nu a mai fost anterior condamnat.
Așa fiind, pedepsele aplicate de prima instanță și menținute în apel, apar ca judicios individualizate în raport de gradul concret de pericol social al faptelor săvârșite, din modalitatea concretă de a comitere a lor și de urmările produse.
Se observă că prima instanță a aplicat inculpatului pedepse egale cu minimul special prevăzut de textele incriminatoare, reducerea pedepselor sub aceste limite ar fi posibilă numai prin reținerea în favoarea inculpatului a unor circumstanțe atenuante.
În mod just, instanțele anterioare au constatat că nu există împrejurări care să justifice reținerea de circumstanțe atenuante.
În raport de modul concret în care inculpatul a conceput și a săvârșit infracțiunile (folosind cu rea credință în folos propriu o suma mare de bani ce aparținea societății a cărei administrator este acesta, și înregistrând în evidența contabilă a aceleiași societăți, cheltuieli fictive, care au cauzat prejudicierea bugetului de stat prin sustragerea de la îndeplinirea de la obligațiile fiscale), simpla împrejurare că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, nu justifică o soluție contrară celor dispuse de instanțe.
Pentru aceste considerente constatând că hotărârea instanței de apel este legală și temeinică, nefiind incident nici unul din cazurile de casare prev. de art.385/9 C.P.P. Curtea în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b pr. pen. va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul.
Văzând și dispozițiile art. 189, 192 alin.2 pr. pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod pr.penală respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul-inculpat,împotriva deciziei penale nr.144/A din 20.03.2008 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
În baza art.189 Cod pr.penală, dispune plata din fondurile a onorariului avocat oficiu în sumă de 100 lei, către Baroul
În baza art.192 al.2 Cod pr.penală obligă recurentul-inculpat să plătească statului suma de 140 lei cheltuieli judiciare, în care s-a inclus onorariul apărătorului desemnat din oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 19.06.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
Pt. aflat în
PREȘEDINTE COMPLET
GREFIER,
a
Red.sent.
Red.dec.apel - /
Red.dec. recurs -
Tehnored. - 2 ex.
25/27.06.2008
Președinte:Valerica Niculina GrosuJudecători:Valerica Niculina Grosu, Bogdan Adrian, Ștefan
