Infracțiuni privind frontiera de stat a româniei (g nr. 105/2001). Decizia 613/2008. Curtea de Apel Oradea

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

Secția penală și pentru cauze cu minori

Dosar nr. -

DECIZIA PENALĂ NR. 613/R/2008

Ședința publică din 27 noiembrie 2008

PREȘEDINTE: Sotoc Daniela

JUDECĂTOR 2: Crișan Marinela vicepreședintele instanței

JUDECĂTOR 3: Condrovici Adela

Procuror: - -

Grefier:

Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio, conform prevederilor art. 304 Cod procedură penală.

S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul G, cu domiciliul în O,-,. 2 împotriva deciziei penale nr. 181/A din 09 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Satu Mare, având ca obiect infracțiuni privind frontiera de stat a României, faptă prevăzută și pedepsită de OUG nr. 105/2001.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă apărătorul ales al inculpatului recurent, avocat -, în baza împuternicirii avocațiale din 27.11.2008, emisă de Baroul Bihor.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, precum și învederându-se că inculpatul recurent a depus în 26.11.2008 motive de recurs, după care:

Nefiind cereri sau chestiuni prealabile, instanța acordă cuvântul asupra recursului.

Apărătorul ales al inculpatului solicită admiterea recursului așa cum s-a formulat în temeiul art. 385 ind. 9 alin. 1 pct. 10 Cod procedură penală, casarea hotărârilor atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond. Arată că lipsește cercetarea judecătorească și cu toate că este vorba de o infracțiune care privește trecerea frauduloasă a frontierei de stat, trebuia făcută o minimă cercetare judecătorească. Precizează că nu se poate pronunța o hotărâre fără administrarea probatoriului. Invocă nelegala hotărâre a instanței de apel și arată că motivele au fost analizate raportat la o sentință care nu a făcut obiectul apelului. Considerentele deciziei recurate sunt contradictorii cu dispozitivul. În subsidiar, solicită admiterea recursului pe motiv de lipsă de probe, hotărârea instanței fiind netemeinică și nelegală. Cu ocazia reconstituirii și a cercetării la fața locului a fost prezent un martor asistent. În cauză sunt incidente dispozițiile art. 64 alin. 2 Cod procedură penală constând în înlăturarea acelor probe.

Reprezentantul parchetului apreciază fondat primul motiv de recurs, lipsa cercetării judecătorești. Solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor cu trimitere spre rejudecare la instanța de fond.

CURTEA DE APEL

DELIBERÂND:

Deliberând asupra recursului penal de față, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 408/31.03.2008 pronunțată de Judecătoria Satu Mare în dosar nr. unic de mai sus, în baza art. 70 alin. 1 din OUG 105/2001, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal, art. 83 Cod penal, art. 85 Cod penal, inculpatul G, fiul lui și, născut la data de 01.09.1967 în O, județul S M, cetățenia română, studii 10 clase, căsătorit, 2 copii minori domiciliat în sat, nr. 28, județul S M, CNP--, cu antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de ieșirea din țară prin trecerea ilegală a frontierei de stat, a fost condamnat la pedeapsa de 5 luni închisoare.

În baza art. 85 Cod penal s-a anulat suspendarea executării pedepsei de 4 luni închisoare aplicată inculpatului prin Sentința penală nr. 1647/2005 a Judecătoriei Satu Mare, pedeapsă ce a fost contopită cu pedeapsa de 5 luni închisoare, aplicată prin prezenta hotărâre, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 5 luni închisoare.

În baza art. 83 Cod penal s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an și 4 luni închisoare aplicată inculpatului prin Sentința penală nr. 704/2004 a Judecătoriei Arad, pedeapsă pe care o va executa separat de pedeapsa aplicată prin prezenta hotărâre.

În baza art. 71 Cod penal, inculpatului i s-au interzice, pe perioada executării pedepsei, drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a doua și b Cod penal

În baza art. 191 alin. 1.proc.pen. inculpatul a fost obligat la plata sumei de 350 lei, cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această sentință - în rejudecare după desființare cu trimitere, pentru nelegala îndeplinire a procedurii de citare - instanța de fond a reținut că în data de 22.02.2005 inculpatul Gaf ost predat de autoritățile maghiare în, deoarece intrat ilegal în Ungaria.

Acesta avea restricționat dreptul de liberă circulație din data de 19.12.2003 până în data de 19.12.2008, motiv pentru care a trecut ilegal din România în Ungaria, de unde dorea să se deplaseze în Franța.

Inculpatul a recunoscut în faza de urmărire penală fapta comisă, în fața instanței neprezentându-se deși a fost legal citat.

Având în vedere starea de fapt reținută și modalitatea săvârșirii faptei, instanța de fond a constatat că, în speță, sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de ieșire din țară prin trecerea ilegală a frontierei, prev. și ped. de art. 70 alin. 1 din OUG 105/2001. Astfel, sub aspect obiectiv, inculpatul a ieșit ilegal din România în Ungaria, acest aspect fiind relevat de probele administrate în cauză. În ceea ce privește valoarea probatorie a celor două procese verbale (de reconstituire și de cercetare la fața locului), instanța a înlăturat apărările formulate de inculpat pentru următoarele considerente:

Martorii asistenți au fost prevăzuți de lege pentru a garanta efectuarea legală a unor activități procedurale, cum ar fi, în speța de față, reconstituirea și cercetarea la fața locului. Aceștia sunt garanți care atestă că rezultatul și modul desfășurării unei activități procesuale este cel consemnat în procesul-verbal întocmit. În fiecare dintre cele două procese verbale, întocmite în prezența inculpatului, este indicat câte un martor asistent și nu doi astfel cum prevede art. 92 alin. 1 Cod penal. Însă, încălcarea acestei dispoziții legale este sancționată de lege cu nulitatea relativă, care potrivit art. 197 alin. 4 Cod penal poate fi invocată atunci când partea este prezentă, în cursul efectuării actului, ceea ce nu s-a întâmplat. Neinvocarea nulității în termenul prevăzut conduce la concluzia că nulitatea a fost acoperită.

Din punct de vedere subiectiv, prima instanță a reținut că fapta inculpatului a fost săvârșită cu intenție, acesta prevăzând rezultatul faptei sale și urmărind producerea lui prin săvârșirea faptei.

La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 72 Cod penal: dispozițiile generale ale Codului penal, limitele de pedeapsă fixate în legea specială ce incriminează fapta, gradul de pericol social al faptei săvârșite, persoana inculpatului, împrejurările ce atenuează răspunderea penală.

Analizând modalitatea în care a fost săvârșită fapta, s-a reținut că aceasta prezintă pericol social, fiind o infracțiune ce privește frontiera de stat a României.

Cu privire la persoana inculpatului, văzând fișa cazier a acestuia din dosarul instanței, instanța de fond a constatat că acesta nu se găsește la primul contact cu legea penală, fiind condamnat anterior pentru același gen de infracțiuni, săvârșind prezenta faptă în timpul termenului de încercare, astfel că sunt aplicabile dispozițiile art. 37 lit a Cod penalpenal.

Prin urmare, față de cele reținute, prima instanță a apreciat că pentru reeducarea inculpatului este necesară aplicarea unei pedepse cu închisoarea.

Întrucât prin Sentința penală nr. 1647/16.09.2005 a Judecătoriei Satu Mare inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă de 4 luni închisoare cu suspendarea executării pedepsei, având termen de încecare de 2 ani și 4 luni, pentru săvârșirea infracțiunii de ieșirea din țară prin trecerea ilegală a frontierei, prev. și ped. de art. 70 alin. 1 din OUG nr. 105/2001, instanța de fond a constatat că sunt incidente prevederile art. 85 Cod penal, astfel că a anulat suspendarea executării pedepsei de 4 luni închisoare aplicată inculpatului prin Sentința penală nr. 1647/2005 a Judecătoriei Satu Mare, pedeapsă pe care a contopit-o cu pedeapsa aplicată prin hotărârea atacată, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 5 luni închisoare.

Instanța de fond a mai reținut din fișa de cazier a inculpatului că acesta a mai fost condamnat prin Sentința penală nr. 704/2004 a Judecătoriei Arad la pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare cu suspendarea executării, motive pentru care sunt aplicabile dispozițiile art. 83 Cod penal, acesta săvârșind fapta în termenul de încercare de 3 ani și 4 luni închisoare, impunându-se revocarea suspendării executării pedepsei de 1 an și 4 luni închisoare, pedeapsă ce va fi executată separat de pedeapsa aplicată prin hotărârea atacată.

Văzând dispozițiile art. 71 Cod penal, în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la art. 3 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, instanța de fond a considerat că în raport cu gravitatea faptelor comise, interzicerea dreptului de a fi ales și de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat pe durata executării pedepsei de către inculpat respectă principiul proporționalității, astfel că a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie conform dispozitivului. În acest sens, s-a avut în vedere și faptul că săvârșind infracțiunile pentru care a fost judecat în prezentul dosar, inculpatul nu are capacitatea de a aprecia asupra unor valori fundamentale, motiv pentru care se poate conchide că acesta nu este în măsură să ocupe o funcție publică.

În cauză s-a făcut aplicarea și a dispozițiilor art. 191 alin. 1.proc.pen.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat apel inculpatul G, criticând sentința sub aspectul nelegalității și netemeiniciei, solicitând admiterea apelului, desființarea în totalitate a Sentinței penale nr. 408/31.03.2008 și achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. c proc.pen.

Prin motivele de apel depuse la filele 11-13 din dosar se critică hotărârea instanței de fond pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că i-au fost încălcate mai multe drepturi; că a fost condamnat în lipsa unor probe administrate în conformitate cu dispozițiile legale ce le reglementează.

Apelantul a arătat că cercetarea la fața locului și reconstituirea s-a făcut în cauză cu încălcarea dispozițiilor art. 92 alin. 1.proc.pen. în lipsa celor doi martori asistenți, ceea ce duce la nulitatea probelor.

Instanța de fond, nu a făcut nici o referire la celelalte acte invocate în cuprinsul rechizitorului ca probe (proces verbal de constatare, proces verbal de predare-primire a persoanelor), ceea ce duce la concluzia că acesta, în mod corect nu le-a luat în considerare, câtă vreme acestea nu sunt probe în procesul penal, sunt eventual acte premergătoare situate în afara cadrului procesul penal, iar câtă vreme acestea nu sunt consemnate într-un proces verbal, nu au nici o relevanță în procesul penal.

Luând în considerare aceste argumente - a afirmat apelantul - și înlăturând de la soluționarea cauzei procesele verbale de cercetare la fața locului și reconstituire ca fiind obținute în mod nelegal, instanța de judecată este nevoită a constata că singură probă valabilă din punct de vedere legal este declarația inculpatului, caz în care devin aplicabile dispozițiile art. 69.proc.pen. iar în lipsa altor probe singura soluție legală este achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. c proc.pen. respectiv fapta nu a fost probată ca fiind săvârșită de inculpat.

Prin decizia penală nr. 181 din 9 octombrie 2008, Tribunalul Satu Mare, în baza art. 379 pct. 1 lit. b proc.pen. a respins ca nefondat apelul formulat de inculpatul G, fiul lui și, născut la data de 01.09.1967, CNP--, domiciliat în comuna, nr. 28, cu domiciliul procedural ales în O,-,. 2, împotriva Sentinței penale nr. 408/31.03.2008 pronunțată de Judecătoria Satu Mare.

În baza art. 192 alin. 2.proc.pen. a obligat inculpatul să plătească suma de 200 lei cheltuieli judiciare către stat, în apel.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:

Deși legal citat, inculpatul nu s-a prezentat la dezbateri, din procesul verbal fila 21 din dosar, a rezultat că este plecat în Franța de mai mulți ani și nu se știe adresa acestuia și când se va reîntoarce în țară.

Tribunalul, analizând sentința apelată prin prisma motivelor de apel invocate, cât și din oficiu, a constatat că apelul este nefondat și a fost respins pentru următoarele considerente:

Prin Sentința penală nr. 1552/28.09.2007 a Judecătoriei Satu Mare, inculpatul Gaf ost condamnat la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ieșire din țară prin trecerea ilegală a frontierei de stat, în baza art. 85 Cod penal a fost anulată suspendarea condiționată a executării pedepsei de 4 luni închisoare aplicată inculpatului prin Sentința penală nr. 1647/2005 a Judecătoriei Satu Mare, pe care a contopit-o cu pedeapsa aplicată, urmând să execute pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare.

În baza art. 83 Cod penal s-a dispus revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an și 4 luni închisoare aplicată inculpatului prin Sentința penală nr. 704/2004 a Judecătoriei Arad, pedeapsă pe care o va executa separat de pedeapsa aplicată.

Prin motivele de apel, apelantul inculpat a criticat urmărirea penală și actele întocmite de organele de urmărire penală, susținând că sunt lovite de nulitate și că singura soluție este achitarea lui.

De observat faptul că susținerile apelantului sunt nefondate și au fost respinse, actele întocmite cu ocazia depistării inculpatului pe teritoriul Ungariei de către Poliția de Frontieră Ungară și apoi predat Poliției de Frontieră Române, sunt întocmite în conformitate cu dispozițiile legale în materie, nefiind încălcată nici o normă legală. De altfel inculpatul fiind audiat, prin declarațiile date la data de 22.02.2005 orele 20:30-21:25 în fața organelor de poliție, fila 19 din dosar, acesta a arătat modalitatea săvârșirii faptei și faptul că a mai trecut frontiera și în 2004.

În procesul verbal de reconstituire, fila 14 din dosarul de urmărire penală, s-a arătat că s-au întocmit proces verbal de cercetare la fața locului, planșe fotografice, schiță cu traseul și locul trecerii frontierei, iar inculpatul nu a avut nici o obiecție de formulat, a recunoscut pe hartă și a semnat că a folosit traseul descris.

De altfel, inculpatul a mai fost condamnat pentru trecere ilegală a frontierei de stat prin Sentința penală nr. 701/01.04.2004 a Judecătoriei Arad la 1 an și 4 luni închisoare și la 4 luni închisoare prin Sentința penală nr. 1647/16.09.2005 a Judecătoriei Satu Mare, pentru art. 70 alin. 1 din OUG nr. 105/2001.

Corect a reținut instanța de fond starea de fapt și în baza probelor de la dosar l-a condamnat pe inculpat la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru trecerea ilegală a frontierei, a dispus totodată anularea unei suspendări de 4 luni închisoare, iar în baza art. 73 Cod penal a dispus revocarea unei suspendări condiționate a pedepsei de 1 an și 4 luni închisoare, pedeapsă ce urmează aoe xecuta separat de pedeapsa aplicată de 1 an și 6 luni închisoare, individualizarea pedepsei fiind făcută cu respectarea art. 72 Cod penal.

Nu se poate reține încălcarea vreunui drept inculpatului, câtă vreme, acesta a ignorat dispozițiile legale, nu s-a prezentat niciodată în fața instanței de judecată pentru a se apăra, dimpotrivă a plecat în Franța de mai mulți ani și nu se știe când se va întoarce, tocmai pentru a se sustrage de la executarea pedepsei, fiind conștient că s-a dispus și revocarea unei pedepse de 1 an și 4 luni închisoare pe care o va executa separat de pedeapsa de 1 an și 6 luni aplicată prin prezenta hotărâre.

Pentru considerentele expuse, Tribunalul în baza art. 379 pct. 1 lit. b proc.pen. a respins ca nefondat apelul formulat de inculpat împotriva Sentinței penale nr. 408/31.03.2005 a Judecătoriei Satu Mare.

În baza art. 192 alin. 2.proc.pen. a obligat inculpatul să plătească suma de 200 lei cheltuieli judiciare către stat, în apel.

Împotriva acestor hotărâri în termen legal a declarat recurs inculpatul G solicitând admiterea lui, casarea hotărârilor și în principal trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe.

În motivarea recursului se arată în esență că lipsește cercetarea judecătorească și cu toate că este vorba de o infracțiune care privește trecerea frauduloasă a frontierei de stat, trebuia făcută o minimă cercetare judecătorească și nu se poate pronunța o hotărâre fără administrarea probatoriului. Se mai invocă nelegala hotărâre a instanței de apel și se arată că motivele au fost analizate raportat la o sentință care nu a făcut obiectul apelului, considerentele deciziei recurate fiind contradictorii cu dispozitivul. În subsidiar, se solicită admiterea recursului pe motiv de lipsă de probe, hotărârile instanțelor fiind netemeinice și nelegale, deoarece cu ocazia reconstituirii și a cercetării la fața locului a fost prezent un martor asistent, fiind incidente dispozițiile art. 64 alin. 2 Cod procedură penală.

Examinând hotărârile recurate prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, având în vedere actele și lucrările dosarului, se constată că recursul este fondat pentru următoarele considerente:

Pentru a servi drept temei pentru pronunțarea unei hotărâri judecătorești, probele strânse în cursul urmăririi penale trebuie verificate în cursul cercetării judecătorești în mod nemijlocit, oral și contradictoriu, în ședință publică conform art. 289 și art. 290 Cod procedură penală. Numai după verificarea acestor probe, inclusiv cu privire la legalitatea obținerii lor, cu respectarea principiilor enunțate mai sus și după administrarea din oficiu sau la cererea părților a oricăror probe necesare aflării adevărului, instanța poate să pronunțe soluția ca unicul rezultat impus de probe.

Încălcarea de către prima instanță a dispozițiilor art. 287, 289 și 290 Cod procedură penală prin omisiunea de a cita, asculta și verifica cel puțin martorii invocați în rechizitoriu, echivalează cu lipsa întregii cercetări judecătorești, încălcare care impune casarea hotărârilor pronunțate de către cele două instanțe și trimiterea cauzei la prima instanță pentru a efectua cercetarea judecătorească în condițiile legii.

Față de cele de mai sus în baza art. 385 ind. 15 pct. 2 lit. c Cod procedură penală, recursul urmează a fi admis iar cauza trimisă spre rejudecare Judecătoriei Satu Mare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art.385/15 pct. 2 lit."c" Cod procedură penală,

ADMITE recursul penal declarat de inculpatul recurent G, domiciliat în O,-,. 2, jud. B împotriva deciziei penale nr. 181 din 9 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Satu Mare și a sentinței penale nr. 1552 din 28 septembrie 2007 pronunțată de Judecătoria Satu Mare, pe care le casează și dispune rejudecarea cauzei de către Judecătoria Satu Mare, ținând seama de considerentele prezentei decizii.

Cheltuielile judiciare avansate vor fi avute în vedere cu ocazia rejudecării cauzei.

DEFINITIVĂ.

Pronunțată în ședința publică azi, 27 noiembrie 2008.

Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,

- - - - - -

Red.: - 11.12.2008

Tehnored. - 2 ex. - 11.12.2008

Jud. apel: -

Jud. fond:

Președinte:Sotoc Daniela
Judecători:Sotoc Daniela, Crișan Marinela, Condrovici Adela

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Infracțiuni privind frontiera de stat a româniei (g nr. 105/2001). Decizia 613/2008. Curtea de Apel Oradea