Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 1041/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
ISTANȚA DE RECURS
DECIZIA PENALĂ Nr. 1041
Ședința publică de la 27 Octombrie 2009
PREȘEDINTE: Doru Filimon JUDECĂTOR 2: Membri Valentina Trifănescu
- - - - JUDECĂTOR 3: George
- - judecător
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror, din cadrul
Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA
Pe rol, soluționarea recursurilor declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj și inculpatul, împotriva deciziei penale nr. 229 din 14 iulie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a lipsit inculpatul, reprezentat de avocat, apărător ales, lipsind părțile civile și Spitalul Clinic Județean de Urgență
Procedura completă.
S-a făcut referatul oral al cauzei, după care, nemaifiind cereri sau excepții de ridicat și constatând recursurile în stare de judecată, s-a acordat cuvântul.
Reprezentantul Ministerului Public declară că nu înțelege să susțină punctul doi din motivele de recurs, referitor la omisiunea instanței de a se pronunța pe cererea de schimbare a încadrării juridice, dar că susține restul criticilor din aceleași motive și anume că, încadrarea juridică dată faptei este greșită deoarece s-au reținut dispoz. art. 181 cod penal, deși erau incidente dispoz. art. 182 cod penal și că, instanța reținând ca încadrarea juridică infracțiunea prevăzută de art. 181 cod penal, nu a menționat aliniatul corespunzător încadrării juridice reținute.
În consecință, se solicită admiterea recursului, casarea hotărârii și condamnarea inculpatului pentru infracțiunea prevăzută de art. 182 cod penal.
Avocat pentru inculpat, solicită respingerea motivului de recurs ce vizează încadrarea juridică deoarece, prin lucrări dentare, prejudiciul estetic a fost reparat integral și s-a menținut funcția de masticație.
În ceea ce privește recursul inculpatului, invocând cazurile de casare prevăzută de art. 3859pct. 10 și 14 Cod procedură penală, solicită admiterea recursului, casarea hotărârii și menționarea corespunzătoare a aliniatului prevăzută de art. 181 cod penal cu aplicarea pedepsei stabilite.
Cu privire la infracțiunea prevăzută de art. 87 alin.5 din OUG nr. 195/2002, solicită admiterea inculpatului în temeiul art. 10 lit. d iar în subsidiar, achitarea acestuia în temeiul art. 10 lit.1Cod procedură penală, deoarece, potrivit tezei principale, faptei îi lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii și anume, elementul condiție privind gradul de alcoolemie fiindcă testarea inculpatului nu a fost făcută la locul faptei, ci la spital.
Cu privire la teza secundară, se invocă faptul că ținând seama de distanța scurtă parcursă de inculpat, de lipsa antecedentelor sale penale, fapta lui, în mod concret nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni și în consecință nu este necesară aplicarea unei pedepsei, impunându-se aplicarea unei sancțiuni administrative.
Se solicită respingerea acțiunii civile ca tardiv introdusă deoarece ea a fost făcută după citirea actului de sesizare și reducerea cheltuielilor judiciare din apel cu 200 lei reprezentând contravaloarea onorariului apărător ales.
Apărător din oficiu prezent în ședință, solicită acordarea onorariului din oficiu.
Dezbaterile fiind închise;
CURTEA,
Asupra recursurilor de față;
Prin sentința penală nr. 26 din data de 09.02.2009, pronunțată de Judecătoria Segarcea în dosarul nr-, s-a dispus în temeiul art. 181 Cp cu aplic. art. 74 lit. a și c Cp și 76 lit. d, condamnarea inculpatului, fiul lui și, născut la 21.06.1951, în C, domiciliat în com., sat, jud. D, fără antecedente penale, CNP -, la pedeapsa de 4 luni închisoare.
În temeiul art. 87, alin. 5 din OUG nr. 195/2002, republicată, cu aplic. art. 74 lit. a și c și art. 76 lit. d Cp, a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 8 luni închisoare, cu aplicarea art. 33 lit. a Cp.
În temeiul art. 34 lit. b Cp, corob. cu art. 33 lit. a Cp s-au contopit cele două pedepse, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 8 luni închisoare.
În temeiul art. 71 Cp, s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute în art. 64 lit. a, teza a II-a și lit. b Cp.
În temeiul art. 81 Cp, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o perioadă de 2 ani și 8 luni, care constituie termen de încercare, potrivit art. 82 Cp.
În baza art. 71 alin. 5 Cp, s- suspendat executarea pedepselor accesorii prev. de art. 64 lit. a, teza a II-a, și lit. b Cp, pe perioada termenului de încercare.
În temeiul art. 359 Cpp, s-a atras inculpatului atenția asupra dispozițiilor art. 83 Cp.
În temeiul art. 346 Cpp rap. la art. 14 Cpp și art. 998, 999.civ. s- admis acțiunea civilă formulată de Spitalul Clinic Județean de Urgență C, și a fost obligat inculpatul la plata sumei de 680,29 lei RON în favoarea acestuia, sumă ce va fi reactualizată cu indicele de inflație, până la data plății efective a debitului.
În temeiul art. 346 Cpp rap. la art. 14 Cpp și art. 998, 999.civ. s- admis acțiunea civilă formulată de partea vătămată și a obligat inculpatul la 1290 lei despăgubiri civile și 1000 lei daune morale în favoarea părții vătămate.
În temeiul art. 191 alin. 1 Cpp, inculpatul a fost obligat la 400 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului, din care 100 lei onorariu apărător din oficiu.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a constatat că a fost investită cu soluționarea procesului penal pornit prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Segarcea, prin care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului, fiul lui și, născut la 21.06.1951 în C, jud.D, domiciliat în com. sat, jud.D, divorțat, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunilor de vătămare corporală, prev.si ped.de art.181,Cod Penal, și sustragere de la recoltarea de probe biologice prev.si ped. de art.87,alin.5,din OUG,nr.195/2002, cu aplicarea art.33,lit.a,Cod Penal, faptele fiind săvârșite în concurs real.
În fapt s-a reținut că inculpatul a fost căsătorit cu partea vătămată până în anul 2003, când au divorțat.
În urma divorțului, între părți au intervenit mai multe discuții declanșate de partajarea bunurilor comune, partea vătămată fiind pusă în posesie de executorul judecătoresc cu imobilul casă de locuit, situat în com. jud.
La data de 10.10.2007 partea vătămată a sesizat organele de cercetare penală arătând că, în ziua de 06.10.2007, inculpatul a pătruns fără drept în curtea locuinței sale și i-a aplicat mai multe lovituri, în urma cărora partea vătămată a fost internată în Spitalul
În aceeași plângere, partea vătămată precizează că, anterior, inculpatul i-a sustras cheile de la locuință și, folosindu-le fără drept, și-a însușit bunuri din imobil.
Din cercetările efectuate în cauză, a rezultat că, în ziua de 05.10.2007 partea vătămată a mers în vizită la locuința martorilor -scu și -scu din com. unde, la scurt timp, a sosit și inculpatul. Deși inițial părtțile au avut discuții contradictorii, ulterior, cei doi și-au manifestat intenția de a se împăca, partea vătămată predându-i, de bună voie, inculpatului cheile de la locuință și hotărând să plece împreună la domiciliul părții vătămate din
La insistențele martorilor -scu, partea vătămată a rămas să înnopteze la locuința acestora, înțelegându-se cu inculpatul să se întâlnească a doua zi,cei doi despărțindu-se în relații amiabile.
A doua zi dimineața, partea vătamată a revenit asupra intenției de împăcare și s-a deplasat la locuința sa din comuna, de unde l-a sunat pe inculpat și i-a solicitat să-și ridice bunurile care i-au rămas în locuință.
Inculpatul a revenit la locuința părții vătămate și, după ce i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnii și picioarele, a așezat-o pe pat și a început să consume băuturi alcoolice.
După un timp, la insitențele părții vătămate, inculpatul a transportat-o pe aceasta la Spitalul S cu autoturismul personal, circulând pe traseul -Cerăt-
Fiind sesizate de medicul de gardă, organele de cercetare penală s-au deplasat la unitatea sanitară menționată și au procedat la testarea inculpatului cu aparatul etilotest rezultând alcoolemie de 0,54mg/l alcool în aerul expirat.
Inculpatul a refuzat recoltarea probelor de sânge în vederea stabilirii gradului de îmbibație alcoolică în sânge, așa cum rezultă din actele întocmite de medicul de gardă.
Din certificatul medico-legal nr.2517/2/09.10.2007 eliberat de C rezultă că partea vătămată a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare un număr de 25 de zile de îngrijiri medicale.
Faptele astfel descrise întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor pentru care inculpatul a fost trimis în judecată și sunt probate de următoarele acte: proces verbal de sesizare din oficiu, plângerea și declarația părții vătămate, certificat medico-legal, buletin de examinare clinică, declarațiile martorilor și declarațiile inculpatului, care a recunoscut și regretat faptele.
Din probatoriul administrat în cauză, atât în faza de urmărire penală cât și în faza de judecată, a reiețit faptul că rechizitoriul a fost admis în mod corect și în mod just s-a reținut în sarcina inculpatului săvârșirea infracțiunilor de vătămare corporală prev. și ped. de art. 181 alin. 1.Cod Penal și refuz de recoltare probe biologice prev. și ped. de art. 87 din OUG nr 195/2002 republicată. Săvârșirea acestor infracțiuni de către inculpat au fost probate de declarațiile inculpatului care recunoaște și regretă săvârșirea lor, recunoaștere care se coroborează cu plângerea și declarațiile părții vătămate, procesul verbal de sesizare din oficiu întocmit de organele de cercetare penală, certificatul medico-legal nr 2517/2/09.10.2007 emis de C, buletinul de examinare clinică și declarațiile martorilor -scu, -scu, precum și martora audiată în faza de urmărire penală.
Față de cele de mai sus, instanța de fond l-a condamnat pe inculpatul pentru săvârșirea celor două infracțiuni reținute în sarcina sa în actul de sesizare al instanței, iar la individualizarea judiciară a pedepselor a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72.Cod Penal respectiv gradul de pericol social al infracțiunilor, limitele de pedeapsă prevăzute de lege, circumstanțele reale în care au fost săvârșite, circumstanțele personale ale inculpatului constând în comportamentul bun avut înainte de comiterea faptelor, sinceritatea de care a dat dovadă în timpul întregului proces penal, criterii față de care s-au reținut în favoarea inculpatului, circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 lit a și c și făcând aplicarea art. 76 lit. d Cod Penal a coborât pedepsele sub limitele minime prevăzute de lege.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel atât inculpatul cât și Parchetul de oe lâbngă Judecătoria Segarcea care au criticat sentința pentzru netemeinicie și nelegalitate.
Inculpatul a motivat apelul în sensul că în mod nelegal instanța l-a condamnat pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 87 alin. 5 din OUG 1195/2002 întrucât nua fost surprins în trafic de către organmele de polițșie, testarea sa cu aparatul altooltest fiind efectuată în timp ce se afla la spital, iar pe de altă parte în mod greșit a fost admisă acțiunea civilă și acordate despăgubiri Spitalului Clinic de Urgență C și daune morale părții civile.
Parchetul de pe lângă Judecătoria Segarceaa criticat soluția pentru nelegalitate în ceea ce privește greșita încadrare juridică a faptei și aplicarea unor pedepse prea blânde inculpatului.
Prin decizia penală nr. 229 de la 14 iulie 2009, Tribunalul Dolja respins apelurile declarate de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA SEGARCEA și inculpat și SPITALUL CLINIC JUDEȚEAN DE URGENȚĂ
A fost obligat apelantul inculpat la 500 lei cheltuieli judiciare statului din care 200 lei onorariu avocat oficiu.
Pentru a statua astfel, tribunalul a constatat că instanța de fond a reținut prin coroborarea tuturor probelor administrate în cauză situația de fapt corectă și reală, încadrările juridice date faptelor fiind juste și conforme cu situația de fapt reținută. Încadrarea juridică dată faptei săvârșite de inculpatul constând în acea de aol ovi pe partea vătămatăî cauzându-i acesteia leziuni pentru a căror vindecare au fost necesare un număr de 25 zile îngrijiri medicale este cirecvtă, întrucât în lipsa unor alte date referitoare utrmările mai grave ale acțiunii inculpatului în sensul că partea vătămată a suferit o sluțire, că i-.ar fi fost alterată înfățișarea fizică prin crearea unui aspect neplăcut ori prin afectarea funcției de masticație.
De altfel, parea vătămată nu a susținut niciodată că ar fi avut probleme cu masticația ori că se consideră ca fiind prejudiciată din punct de vedere estetic în urma efectuării lucrprii dentare.
În ceea ce privește pedepsele aplicate inculpatului acestea sunt de natură să asigure atingerea scopului general și special al prevenției sociale, instanța de fond avut în vedere toate criteriile de individualizare a pedepselor prev. de art. 72 cod, coroborate cu circumstanțele personale ale inculpatului, astfel că nu se impune o majorare a cestora ori o schimbare a modalității de executare.
Referitor la apelul inculpatului, tribunalul a apreciat că motivele de apel invocate de acesta nu pot fi primite pentru următoarele considerente:
Este adevărat că inculpatul nu a fost surprins în trafic în timp ce conducea autoturismul, însă toate probele, inclusiv declarația lui, au condus la concluzia că inculpatul a condus autoturismul pe drumurile păublice, respectuiv de acasă și până la Spitalul S pentru aot ransporta pe partea vătămată astfel că motivul refuzului de a se supune recoltării de probe biologice este neântemeiat.
Cu privire la latura civilă, de asemenea s-a constatat că motivele invocate de inculpat sunt nefondate, deoarece partea civilă Spitalul de Urgență nr. 1 Cas uferit un prejudiciu întrucât partea vătămată a fost internată în spital și a primit îngrijiri medicale ca urmare a agresiunii suferite din partea inculpatului, existând deci o legătură de cauzalitate între fapta inculpatului și prejudiciul suferit de această parte civilă.
Instanța de fond a apreciat corect atunci când a acordat daune morale părții civile, cuantumul acestor daune fiind de natură să asigure acoperirea prejudiciului moral datorită suferințelor fizice și psihice cauzate de acțiunea inculpatului.
Împotriva acestei decizii, au declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, care a criticat decizia și sentința pentru nelegalitate i netemeinicie, invocând faptul că instanța a făcut o greșită încadrare juridică a faptei și inculpatul, care a criticat hotărârile pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând în esență că încadrarea juridică dată faptei nu este cea susținută de Ministerul Public, respectiv infracțiunea prevăzută de art. 182 cod penal și că în mod greșit a fost condamnat pentru infracțiunea prevăzută de art. 87 alin. 5 din OUG nr. 195/2002, fiind că faptei îi lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii, iar în subsidiar a solicitat achitarea sa pentru această ultimă infracțiune, invocând lipsa pericolului social ca element constitutiv al infracțiunii.
Recursurile sunt fondate și vor fi admise ca atare, cu următoarea motivare.
Așa cum în mod temeinic se invocă de către Ministerul Public în recursul său, care se bazează pe cazul de casare prevăzută de art. 3859alin.1 pct. 17 Cod procedură penală, faptei inculpatului i s-a dat o greșită încadrarea juridică, respectiv încadrarea prevăzută de art. 181 cod penal, în loc de cea prevăzută de art. 182 alin.2 cod penal, deoarece din actele medico-legale se constată că victima agresiunii comise de inculpat a suferit o sluțire ca urmare a producerii unei fracturi coronare a patru dinți din față și o mobilitate de gradul II a încă 8 dinți, ceea ce a produs o dizarmonie substanțială în fizionomia victimei, care nu se poate recupera printr-un proces de vindecare normală.
Eventualele lucrări protetice la care ar recurge partea vătămată, nu ar face decât să suplinească doar în parte funcționalitatea și mobilitatea celorlalți dinți afectați la rândul lor într-o proporție mare de actele de violență exercitate de inculpat asupra victimei.
În consecință, în temeiul art. 334 Cod procedură penală, Curtea va proceda, ca urmare a judecării, la schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 181 alin.1 cod penal, în infracțiunea prevăzută de art. 182 alin.2 cod penal și va aplica inculpatului potrivit criteriilor prevăzută de art. 72 cod penal, o pedeapsă cu închisoare.
În același timp, instanța, ca urmare a repunerii în individualitate a pedepselor aplicate anterior pentru infracțiunea prevăzută de art. 87 alin. 5 din OUG nr. 195/2002, va constata totodată că infracțiunea sus arătată a fost menținută ca atare, prin Legea nr. 49/2006, care a fost la rândul ei modificată prin Legea nr. 6/2007 și, în consecință, va proceda ca urmare a judecării, la aplicarea unei pedepse și pentru această infracțiune, deoarece criticile formulate de inculpat cu privire la lipsa unui element constitutiv al ei, respectiv elementul condiție care se referă la existența unui anumit grad al alcoolemiei în sânge, respectiv un minim de 0,80 gr%o, nu este fondat.
În acest sens, Curtea reține că inculpatul a condus autoturismul personal, din localitatea, la Spitalul Orășenesc S, unde fiind depistat de organul de poliție, inițial a fost testat cu aparatul etilotest, având 0,54 mg/litru alcool în aerul expirat și apoi a refuzat recoltarea probelor de sânge în vederea stabilirii gradului de îmbibație alcoolică, așa cum rezultă din procesul de sesizare din oficiu, buletinul de examinare clinică și din recunoașterile parțiale ale inculpatului, care arată că a refuzat recoltarea de probe biologice, deoarece fusese deja testat cu aparatul etilotest.
Curtea mai reține faptul că potrivit art. 88 alin.6 din OUG nr. 195/2002 așa cum a fost aprobat și modificat prin Legea nr. 6/2007, persoana care conduce au autovehicul, testată cu un mijloc tehnic certificat ca având o concentrație de peste 0,40 mg/litru alcool pur în aerul expirat, este obligată să se supună recoltării probelor biologice sau testării cu un mijloc tehnic verificat sau omologat conform legii.
În aceste condiții refuzul inculpatului recurent este sancționabil penal, așa cum rezultă din dispoz. art. 87 alin.5 din legea sus menționată.
În același timp, nu este fondată nici critica inculpatului, că fapta acestuia nu ar prezenta gradul de pericol social al unei infracțiuni, deoarece la evaluarea ei nu se are în vedere doar lipsa antecedentelor penale și că acesta ar fi parcurs o distanță scurtă pe drumurile publice cu autoturismul - fapt care nu este real, așa cum rezultă din probatoriu, el parcurgând mai multe zeci de kilometri până în orașul S - fiind că potrivit art. 181alin.2 cod penal, la stabilirea în concret a gradului de pericol social se ține seama de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmare produsă sau care s-ar fi putut produce, precum și de persoana și conduita făptuitorului.
Ori, se constată că inculpatul, cu puțin timp înainte de a conduce autoturismul și-a agresat în mod grav soția, pe fondul consumului de alcool și apoi, s-a deplasat în localitatea unde aceasta a solicitat asistență medicală, refuzând, nejustificat, efectuarea unor verificări legale care trebui-au făcute de către organele de poliție sesizate cu fapta violentă a inculpatului.
Recursul inculpatului este însă fondat în ceea ce privește critica ce vizează latura civilă și anume, critica privind pe partea civilă Spitalul Clinic Județean de Urgență C care, așa cum fondat susține inculpatul, s-a constituit parte civilă cu sumele reprezentând prestații medicale după citirea actului de sesizare, abia la data de 19 ianuarie 2009, înainte de termenul la care au avut loc dezbaterile la instanța de fond, contrar dispozițiilor art. 15 alin.2 Cod procedură penală, constituire cu care inculpatul nu a fost de acord.
Cu motivarea reținută, constatându-se existența cazurilor de casare prevăzută de art. 3859alin.1, pct. 14, 17 și 18 Cod procedură penală, se vor admite recursurile, se va casa decizia și sentința și reținându-se cauza în vederea judecării, se va proceda conform celor menționate la schimbarea încadrării juridice și la aplicarea unei pedepse cu închisoare pentru fiecare din cele două infracțiuni, pentru care Curtea reține vinovăția inculpatului, ținându-se seama atât de împrejurările care sunt favorabile inculpatului, cât și celelalte împrejurări, așa cum sunt stabilite în dispoz. art. 72 cod penal, urmând ca inculpatul să execute o pedeapsă rezultantă cu închisoare și cu interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a și b cod penal, ca pedeapsă accesorie.
Totodată, se va respinge cererea de constituire ca parte civilă a Spitalului Clinic Județean de urgență C și se va înlătura obligarea inculpatului de la plata cheltuielilor judiciare către această parte civilă, în sumă de 688,29 lei.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței în ceea ce privește latura civilă, inclusiv cele privind cheltuielile judiciare reprezentând onorarii avocațiale, având în vedere că inculpatul a fost condamnat pentru ambele infracțiuni pentru care a fost trimis în judecată.
Totodată, cheltuielile judiciare din recurs, în sumă de 210 lei, din care 100 lei onorariu apărător oficiu acordat proporțional, vor rămâne în sarcina statului.
Văzând și dispoz. art. 192 alin.3 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE.
Admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj și inculpatul, împotriva deciziei penale nr. 229 din 14 iulie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-.
Casează sentința și decizia.
Repune în individualitatea lor pedepsele.
În baza art. 334.
C.P.P.Schimbă încadrarea juridică din infr. prev. de art. 181 al.1 p în infracțiunea prev. de art. 182 al.2
Cod PenalÎn baza art. 182 al.2 și Cod Penal art. 87 alin. 5 Lg. 49/2006.
Condamnă inculpatul la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare și respectiv 2 ani închisoare.
În baza art. 71.Cod Penal, aplică dispoz. art. 64 alin 1 lit. a si b
Cod PenalÎn baza art. 33 și 34
Cod PenalContopește pedeapsa de 2 ani si 6 luni închisoare cu pedeapsa de 2 ani închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare cu aplic. art. 71 și 64 alin.1 lit. a și
Cod PenalRespinge cererea de constituire ca parte civilă a Spitalului Clinic Jud. de Urgență C și înlătură obligarea inculpatului la plata cheltuielilor de spitalizare.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței privind latura civilă.
Cheltuielile judiciare din recurs în sumă de 210 lei, din care 100 lei reprezintă onorariu apărător oficiu către Baroul Dolj, ce va fi avansat, din fondul Ministerului Justiției prin Curtea de APEL CRAIOVA, rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică de la 27 octombrie 2009.
- - - - -
Grefier,
Red.jud.DR.
IB/21.12.2009.
27 octombrie 2009,
Emis extras.
Nr. 1 C va urmări și încasa de la inc.., suma de 400 lei reprezentând onorariu
Președinte:Doru FilimonJudecători:Doru Filimon, Membri Valentina Trifănescu, George
