Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 124/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori
Dosar nr. -
DECIZIA PENALĂ NR. 124/R/2009
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 12.03.2009
COMPLETUL DIN:
PREȘEDINTE: Pătrăuș Mihaela
JUDECĂTOR 2: Munteanu Traian
JUDECĂTOR 3: Rus Claudia
GREFIER: - -
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio, conform prevederilor art. 304 Cod procedură penală.
S-a luat în examinare recursul penal declarat de revizuientul recurent, fiul lui și, născut la 3.02.1948,. în O, str. -, nr.9, -.47,.4, județul B, împotriva deciziei penale nr.4/A din 14 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul penal nr-, decizie care menține în totul sentința penală nr.828/P din 30 iunie 2008 pronunțată de Judecătoria Oradea în dosarul penal nr-, având ca obiect revizuire, prev. de art. 394 Cod procedură penală.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă revizuientul recurent. de avocat ales A în baza delegației nr. 23/2009 emisă de Baroul Bihor, Cabinet Individual.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ORADEA.
S-a făcut referatul cauzei, în sensul celor de mai sus, după care:
Procurorul, avocatul inculpatului revizuent, inculpatul revizuent, nu mai au alte probe de solicitat în cauză.
Nemaifiind excepții sau alte cereri de formulat instanța, consideră cauza lămurită, iar în baza art. 385 ind. 13 cod procedură penală acordă părților cuvântul asupra recursului.
Avocat inculpatului recurent solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor instanței de fond și de apel, prin care a fost respinsă cererea de revizuire, sens în care admițând-o să se constate că hotărârea instanței de fond și apel este netemeinică și nelegală, cererea de revizuire fiind legal formulată.
Reprezentantul parchetului, solicită respingerea ca nefondat a recursului, menținerea celor două hotărâri, întrucât nu sunt întrunite condițiile admiterii cererii. Instanța de fond analizat exaustiv și punctual cererea.
Instanța în baza art. 385 ind. 13 al. 3 cod procedură penală acordă ultimul cuvânt recurentului revizuent care, în legătură cu fapta comisă a declarat de nenumărate ori că nu înțelege de ce instanța a respins cei doi martori solicitați. Solicită a se vedea ce planșă fotografică s-a depus la dosar, de asemenea din procesul verbal a rezultat că a circulat cu 74 km/oră, iar în fotografii apare că a circulat cu viteză progresivă de la 64 la 66 km/oră, de asemenea buletinul de analiză toxicologică nu a fost semnat de medic, a fost doar ștampilat, dar el nu a fost examinat de nimeni. De asemenea s-a trecut că a refuzat să semneze procesul verbal de recoltare a probelor. Procurorul trebuia să sesizeze că s-au săvârșit niște infracțiuni de abuz și de fals. Solicită admiterea audierii celor doi martori solicitați respectiv și, cel din urmă fiind trecut de instanță ca fiind audiat dar acesta nici măcar nu a știut că a fost propus în cauză.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului penal de față pe baza actelor de la dosar instanța constată că:
Prin sent.pen.nr.828/2008 pronunțată de Judecătoria Oradea în baza art. 403 alin. 3 Cod procedură penală, s-a respins cererea formulată de revizuentul, privind revizuirea sentinței penale nr. 930/2007 a Judecătoriei Oradea, modificată și definitivă prin dec. penală nr. 67/R/2008 a Curții de APEL ORADEA.
In baza art. 192 alin. 2.C.P.P. a fost obligat revizuentul la plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea întocmit în dosar nr. 3218/P/2006 s-a dispus punerea în mișcare și trimiterea în judecată a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală prev. și ped. de art. 87 alin. 1 din OUG 195/2002 republicată, reținându-se în sarcina sa că în data de 21.06.2006 a fost depistat de aparatul pentru depășirea vitezei legale, în timp ce conducea autoturismul marca - cu nr. de înmatriculare -, pe B-dul -, ulterior fiind testat cu aparatul alcooltest, constatându-se o valoare a alcoolului, peste limita legală.
Prin sentința penală nr. 930/2007 a Judecătoriei Oradeas -a dispus achitarea inculpatului în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. d Cod procedură penală, soluția fiind modificată în apel prin decizia penală 330/A/2007 a Tribunalului Bihor, prin care inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă de 8 luni închisoare, cu suspendarea condiționată a executării acesteia, pentru infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată, această din urmă soluției fiind menținută prin decizia penală nr. 67/R/2008 a Curții de APEL ORADEA.
Prin cererea de revizuire, întemeiată pe dispozițiile art. 394 alin. 1 lit. a C.P.P. condamnatul a solicitat revizuirea deciziei penale a Tribunalului Bihor, arătând în motivare că ar exista fapte și împrejurări noi care nu au fost cunoscute și nu au fost avute în vedere de instanță când s-a dispus condamnarea sa, invocând necesitatea efectuării unei expertize criminalistice, cu privire la cele 3 fotografii aflate în dosarul de urmărire penală, care să aibă ca obiectiv stabilirea faptului că autoturismul surprins în fotografie a fost sau nu a revizuientului; audierea martorilor, și a agentului constatator, precum și necesitatea identificării persoanelor care au semnat în calitate de medic și martor pe buletinul de recoltare a probelor biologice.
Cazul de revizuire invocat de către condamnat în cererea sa privește existența unor fapte și împrejurări care nu au fost cunoscute de instanță la pronunțarea hotărârii definitive. Legiuitorul se referă la fapte și împrejurări, ca făcând parte din obiectul probațiunii, în sensul că pot contribui la soluționarea corectă a cauzei. Deși probele sunt fapte și împrejurări care servesc la aflarea adevărului, cazul de revizuire nu se referă la descoperirea de probe noi, căci în acest mod revizuirea s-ar transforma într-un nou grad de jurisdicție în care s-ar putea continua probațiunea. Fără îndoială că noile fapte și împrejurări urmează a fi confirmate de probe noi, dar nu probele noi formează temeiul revizuirii, ci faptele și împrejurările pe care le dovedesc.
În speță nu s-a invocat fapte sau împrejurări noi, ci doar probe noi, astfel că pentru aceiași stare de fapt invocată în apărare de către condamnat pe parcursul soluționării cauzei, dar pentru care, cu probele administrate în cauză, respectiv cu martorii audiați, nu au reușit să confirme existența ei, nu se poate cere în revizuire ascultarea altor martori care ar confirma apărarea invocată anterior. Așadar, ceea ce se cere a fi nouă, este fapta probatorie și nu mijloacele noi de probă, care ar dovedi o faptă probatorie, pe care instanța care a pronunțat hotărârea de condamnare a considerat-o inexistentă, respectiv faptul că inculpatul nu s-a deplasat pe drumurile publice cu autoturismul.
Mai mult decât atât, faptele și împrejurările invocate în revizuire trebuie să fie noi pentru instanța de judecată, în sensul să nu fi fost cunoscute de către instanța care a pronunțat hotărârea definitivă. În cauză, prin cererea de revizuire, condamnatul încearcă să dovedească cu alte mijloace de probă, altele decât cele deja administrate, împrejurarea că nu ar fi condus autoturismul, astfel cum s-a reținut în rechizitoriu. Această împrejurare nu este însă nouă pentru instanța de judecată, întrucât ea privește tocmai fapta pentru care a fost trimis în judecată inculpatul, iar prin soluția pronunțată în cauză, instanța s-a pronunțat asupra faptei invocate, respectiv asupra apărării inculpatului, în sensul că a negat existența ei, astfel că nu se poate trage concluzia că această împrejurare era necunoscută pentru instanță.
Punctual, cu privire la aspectele invocate în cererea de revizuire, instanța a reținut că prin aceasta nu se indică faptele sau împrejurările noi pe care s-ar întemeia cererea de revizuire, ci doar se solicită administrarea unor probe noi, deci o suplimentare de probațiune, inadmisibilă de altfel pe calea revizuirii, pentru motivele mai sus expuse. În ceea ce privește expertiza solicitată, s-a reținut că este vorba despre un mijloc de probă și nu despre fapte sau împrejurări noi în accepțiunea dispozițiile art. 394 alin. 1 lit. a C.P.P. mijloc de probă care a mai fost solicitat cu ocazia judecării pe fond a cauzei, fiind respins de instanță.
În ceea ce privește solicitarea audierea martorului, instanța a constatat că acesta a fost audiat în cursul urmăririi penale, instanța având cunoștință de conținutul declarației acestuia, în cursul cercetării judecătorești făcându-se aplicarea disp. art. 327 alin. 3 Cod procedură penală. Privitor la solicitarea audierii martorilor și a agentului constatator, instanța a reținut în privința primului că a fost audiat în cursul urmăririi penale, împrejurarea invocată de către inculpat, că declarațiile acestuia au fost date sub amenințare, a fost cunoscută de instanță la data pronunțării hotărârii, întrucât a fost învederată, atât în fața instanței de fond, cât și în apel, cu ocazia audierii inculpatului. În ceea ce privește audierea agentului constatator, instanța a reținut că se solicită audierea acestuia pentru lămurirea vitezei de deplasare a autovehiculului, raportat la contradicțiile dintre viteza înscrisă în procesul verbal de constatare și fotografiile, aspecte care au fost cunoscute de către instanță, întrucât înscrisurile respective se aflau la dosar și oricum o eventuală lămurire a acestui aspect nu conduce la o soluție nouă în cauză.
În ceea ce privește identificarea persoanelor cărora le aparțin semnăturile de pe buletinul de recoltare a probelor biologice instanța a constatat că nu este vorba despre o faptă sau împrejurare nouă, procesul verbal purtând semnătura medicului și a asistentei, identificați cu numele și parafa.
Concluzionând, instanța a reținut că prin cererea de revizuire formulată nu s-au invocat fapte sau împrejurări noi care să conducă la o soluție contrară celei de condamnare și se încearcă continuarea sau suplimentarea probațiunii, situație inadmisibilă pe calea revizuirii, motiv pentru care instanța în baza art. 403 alin. 3 Cod procedură penală, a respins cererea formulată de revizuentul, privind revizuirea sentinței penale nr. 930/2007 a Judecătoriei Oradea, modificată și definitivă prin dec. penală nr. 67/R/2008 a Curții de APEL ORADEA.
In baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, a obligat revizuentul la plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Împotriva acestei sentințe penale, în termen legal, a declarat apel, solicitând admiterea acestuia, desființarea hotărârii prin care s-a respins cererea de revizuire formulată împotriva sentinței penale nr. 930/2007 a Judecătoriei Oradea, și pe cale de consecință admiterea acesteia. Solicită a se avea în vedere că există elemente și probe noi în susținerea cererii de revizuire necunoscute de instanță la data soluționării cauzei și le indică, ca fiind: audierea martorului ce nu a fost audiat în fața instanței de fond; audierea martorului cu privire la încălcarea disp. art. 86 cod procedură penală de către organul de cercetare penală;efectuarea unei expertize criminalistice cu privire la cele 3 fotografii ce au stat la baza întocmirea acestui dosar penal; identificarea persoanei care a semnat în calitate de medic buletinul de recoltare a probelor biologice precum și a persoanei care a semnat în calitate de martor. Față de aceste elemente solicită admiterea cererii de revizuire și adimiterea probelor solicitate susținând că acestea pot lămuri cauza.
Verificând apelul declarat în cauză prin prisma motivelor invocate și din oficiu, potrivit legii, în limitele impuse de art. 371 Cod procedură penală, instanța a apreciat că acesta este nefondat, urmând a-l respinge ca atare.
Hotărârea instanței de fond este temeinică și legală aceasta reținând corect că aspectele invocate în cererea de revizuire, nu reprezintă faptele sau împrejurările noi pe care s-ar putea întemeia o cererea de revizuire, ci în realitate se solicită administrarea unor probe noi, deci o suplimentare de probațiune, inadmisibilă de altfel pe calea revizuirii
Analiza punctuală făcută de instanța de fond este exhaustivă și justă aceasta reținând corect că:
În ceea ce privește expertiza solicitată, este vorba despre un mijloc de probă și nu despre fapte sau împrejurări noi în accepțiunea disp. art. 394 alin. 1 lit. a Cod procedură penală, mijloc de probă care a mai fost solicitat cu ocazia judecării pe fond a cauzei, fiind respins de instanță.
În ceea ce privește solicitarea audierea martorului, acesta a fost audiat în cursul urmăririi penale, instanța având cunoștință de conținutul declarației acestuia, iar în cursul cercetării judecătorești s-a făcut aplicarea disp. art. 327 alin. 3 Cod procedură penală.
În ceea ce privește solicitarea audierii martorilor și a agentului constatator, instanța a reținut în privința primului că acesta a fost audiat în cursul urmăririi penale, împrejurarea invocată de către inculpat, cum că declarațiile sale au fost date sub amenințare, a fost cunoscută de instanță la data pronunțării hotărârii, întrucât a fost învederată această împrejurare, atât în fața instanței de fond, cât și în apel, cu ocazia audierii inculpatului. În ceea ce privește audierea agentului constatator, instanța a reținut că se solicită audierea acestuia pentru lămurirea vitezei de deplasare a autovehiculului, raportat la contradicțiile dintre viteza înscrisă în procesul verbal de constatare și fotografiile, aspecte care au fost cunoscute de către instanță, întrucât înscrisurile respective se aflau la dosar.
În ceea ce privește identificarea persoanelor cărora le aparțin semnăturile de pe buletinul de recoltare a probelor biologice instanța a constatat că nu este vorba despre o faptă sau împrejurare nouă, procesul verbal purtând semnătura medicului și a asistentei, identificați cu numele și parafa.
Față de cele arătate instanța de fond a reținut corect că prin cererea de revizuire formulată nu s-au invocat fapte sau împrejurări noi care să conducă la o soluție contrară celei de condamnare și că în esență se încearcă continuarea sau suplimentarea probațiunii, situație inadmisibilă pe calea revizuirii, motiv pentru care a dispus just în baza art. 403 alin. 3 Cod procedură penală, respingerea cererii formulată de revizuentul.
În baza art.192 al.2 va C.P.P. obliga inculpatul la plata sumei de 10 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Împotriva acestei decizii, condamnatul revizuient a declarat recurs în termen, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei recurate și admiterea cererii de revizuire formulată în cauză.
Verificând recursul declarat în cauză prin prisma motivelor invocate și a celor care, potrivit legii se analizează din oficiu, instanța constată că acesta este nefondat.
În mod legal și temeinic a fost respinsă cererea de revizuire formulată de condamnat în cauză pe motiv că aceasta nu se întemeiază pe fapte sau împrejurări noi, ci, în realitate, se solicită administrarea unor probe noi, deci o suplimentare de probațiune, inadmisibilă pe calea revizuirii. Este vorba despre expertiza solicitată, care reprezintă un mijloc de probă iar nu o faptă sau împrejurare nouă, astfel cum prevede textul art.394 p, solicitarea privind audierea martorilor, care au fost audiați în cursul urmăririi penale, solicitarea privind audierea agentului constatator în ce privește contradicțiile înscrise pe procesul-verbal de constatare și fotografiile, aspecte care au fost cunoscute de instanța de judecată la data soluționării cauzei, precum și identificarea persoanelor cărora le aparțin semnăturile de pe buletinul de recoltare a probelor biologice care, de asemenea nu constituie o faptă sau o împrejurare nouă, procesul-verbal purtând semnătura medicului și a asistentei, identificați cu numele și parafa.
Văzând această stare de fapt, în drept, dispozițiile art.385/15 pct.1 lit. b va C.P.P. respinge ca nefondat recursul penal declarat de revizuientul recurent împotriva deciziei penale nr.4/A/14.01.2009 a Tribunalului Bihor pe care o va menține în întregime.
Va obliga pe recurent să plătească statului suma de 100 RON, cheltuieli judiciare în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 385/15 pct. 1 lit. "b" cod procedură penală,
Respinge ca nefondat recursul penal declarat de revizuientul recurent, împotriva deciziei penale nr.4/A din 14.01.2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 100 lei cheltuieli judiciare în recurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică azi 12.03.2009.
Președinte Judecător Judecător Grefier
Red.dec. pen. jud.
24.03.2009
Red. dec
Red sent. Fond C
Tehnored. Gref. M/
26.03.2009/ 2 ex.
Președinte:Pătrăuș MihaelaJudecători:Pătrăuș Mihaela, Munteanu Traian, Rus Claudia
