Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 13/2010. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - OUG 195/2002 -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA Nr. 13
Ședința publică din 11 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Ghertner Ioan Artur
JUDECĂTOR 2: Acsinte Viorica
JUDECĂTOR 3: Andronic
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror
Pe rol, judecarea recursului declarat de inculpatul, domiciliat în C- M, str. -, nr. 9, jud. S, împotriva deciziei penale nr. 260 din 16 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava.
La apelul nominal se prezintă inculpatul recurent, asistat de avocat ales .
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care nemaifiind cereri de formulat, instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.
Avocat, pentru inculpatul recurent, solicită admiterea recursului, casarea deciziei și pe fond achitarea inculpatului în temeiul disp. art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit.c Cod pr.penală, având în vedere că nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunii. În susținerea recursului, arată că probele de sânge recoltate au fost păstrate la Postul de Poliție din com. timp de 12 zile, după care au fost trimise la laborator. Potrivit art. 14 al. 3 din Ordinul pentru aprobarea Normelor metodologice privind prelevarea probelor biologice, sângele trebuie transportat la laborator în maxim 3 zile. De asemenea, procesul verbal încheiat de poliție cu ocazia constatării accidentului nu fost semnat de către clientul său și deși a solicitat încuviințarea probei cu expertiză grafică, aceasta nu a fost încuviințată de instanță. Pe de altă parte, învederează că la individualizarea pedepsei trebuie avute în vedere circumstanțele reale și personale, faptul că inculpatul avut poziție cooperantă cu organele de urmărire penală, el fiind cel care a sunat la 112 pentru a anunța producerea accidentului. Depune la dosar și concluzii scrise pentru a fi avute în vedere la soluționarea cauzei.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursului, ca nefondat și menținerea deciziei ca legală și temeinică, apreciind că motivele de recurs se contrazic cu temeiurile invocate în drept. Din probele administrate în cauză rezultă că inculpatul se afla la volanul autoturismului și lui i-au fost recoltate probe biologice de sânge, astfel încât este de necontestat că a condus sub influența alcoolului, având permisul suspendat. Se contestă Ordinul pentru aprobarea Normelor metodologice privind prelevarea probelor biologice, cu referire la termenul de 3 zile, ori acest termen este de recomandare, existând situații când el nu poate fi respectat, din motive obiective. Probele de sânge nefiind alterate, rezultatele analizelor au fost corecte, neputând fi înlăturate. Cu privire la pedeapsa aplicată, apreciază că a fost corect individualizată, fiind reținute în favoarea inculpatului circumstanțe atenuante.
Inculpatul recurent, având ultimul cuvânt, arată că nu se face vinovat de comiterea faptelor, că este o persoană care în general nu consumă alcool, că nu a fost surprins în trafic, ci el a sunat la 112 pentru a anunța producerea accidentului și că i- fost falsificată semnătura de pe procesul verbal încheiat de poliție. Își însușește concluziile apărătorului său.
Declarând închise dezbaterile, care au fost înregistrate în sistem audio,
CURTEA,
Asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 274 din data de 22.09.2009 pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc în dosarul nr-, inculpatul a fost condamnat pentru săvârșirea la data de 04 aprilie 2008 infracțiunii prev. de art. 86 al.2 din OUG195/2002 cu aplicarea art. 74, 76 lit e Cod penal la pedeapsa de 3 luni închisoare și a infracțiunii prev. de art. 87 alin.1 din G 195/2002 cu aplicarea art. 74, 76 lit. d Cod penal, la pedeapsa de 7 luni închisoare.
Conform art. 33 lit. a și 34 lit. b Cod penal, s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 7 luni închisoare.
Conform art.71 alin 1 Cod penal, pe durata executării pedepsei s-a dispus ca inculpatul să fie lipsit de drepturile prev de art.64 lit. a teza l-a, și 64 lit. b Cod penal.
Potrivit art. 81 Cod penal, s-a suspendat condiționat executarea pedepsei aplicate pe durata prev. de art. 82 Cod penal și s-a atras atenția inculpatului asupra art. 83 Cod penal.
În temeiul art. 71 alin 5 Cod penal, pe durata suspendării executării pedepsei principale, s-a suspendat executarea pedepsei accesorii.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținu în esență că, la data de 04.04.2008 orele 10,15 inculpatul a condus pe drumurile publice autoturismul - aflându-se sub influența băuturilor alcoolice peste limita legală, fiind implicat într-un eveniment rutier soldat cu avarierea autoturismului său. Totodată, s-a constat că inculpatului îi fusese suspendat dreptul de a conduce autovehiculul pe drumurile publice pe o perioadă de 60 de zile începând cu data de 04.04.2008.
Reținând vinovăția inculpatului pentru săvârșirea celor două infracțiuni pentru care a fost trimis în judecată, prima instanță a procedat la condamnarea acestuia la pedepse cu închisoarea pentru fiecare infracțiune, coborâte sub minimul special prevăzut de lege, efect al reținerii în favoarea acestuia de circumstanțe atenuante, iar după aplicarea regulilor referitoare la concursul de infracțiuni, constatând îndeplinite condițiile prev. de art. 81 și urm. Cod penal, a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, apreciind că scopul prevenției generale și reeducarea celui în cauză se poate realiza și prin această modalitate de executare.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat apel inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând achitarea sa în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. c Cod procedură penală, întrucât nu se face vinovat de comiterea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată. A mai arătat inculpatul că probele biologice de sânge au fost ținute în sediul poliției peste limitele prevăzute de lege.
Prin memoriul depus la dosar, inculpatul apelant a arătat că probele de sânge ce i-au fost recoltate la Spitalul Câmpulung M au fost ridicate de către agentul și la Postul de Poliție unde au fost ținute timp de 12 zile până au fost trimise către un laborator de analize, aspect ce contravine Normelor metodologice privind prelevarea probelor biologice în vederea stabilirii intoxicației etilice, în condițiile în care aceste norme prevăd înaintarea probelor către laborator în maxim 3 zile.
A mai aratat inculpatul că adresa înaintată instanței de fond de către Institutul de Medicină Legală I este neadevărat și total nefondat. Mai contestă inculpatul semnătura din procesul-verbal de cercetare la fața locului, întrucât el nu a semnat acel act și nici nu a fost testat cu fiola alcooltest cum acolo se specifică. Contestă de asemenea și raportul de expertiză medico-legală privind calculul retroactiv al alcoolemiei întocmit de Institutul de Medicină Legală I, și față de care el s-a opus a fi efectuat.
Prin decizia penală nr. 260/16.11.2009 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr- s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat.
Pentru a decide astfel, a reținut Tribunalul că situația de fapt a fost corect reținută de către prima instanță.
Astfel, analizând întreg probatoriul administrat în cauză, respectiv: procesul-verbal de sesizare din oficiu data 04.04.2008 ca urmare a sesizării telefonice a dispecerului de serviciu apelat telefonic la nr. de urgență 112, proces-verbal de cercetare la fața locului, buletin de examinare clinică, proces-verbal de folosire a fiolei alcooltest, adresa IPJ S- Serviciul Poliției Rutiere, buletin de analiză toxicologică alcoolemie, raport de expertiză medico-legală privind calculul retroactiv al alcoolemiei întocmit de Institutul de Medicină Legală I,declarațiile martorilor și, coroborate cu declarațiile inculpatului, reiese că acesta se face vinovat de săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată, fapte ce, în drept, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având o îmbibație alcoolică în sânge peste limita legală, prev. de art. 87 alin.1 din OUG. 195/2002 și exercitarea dreptului de a conduce având permisul suspendat, prev. de art. 86 alin. 2 din OUG 195/2002 cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, pentru care în mod corect a fost condamnat de către instanța de fond.
În raport de gradul concret de pericol social al faptelor comise, ce rezultă din faptul că inculpatul avea o alcoolemie ridicată, de 2,40 grame la mie și, pe acest fond, a pus în pericol integritatea corporală și viața celorlalți participanți la trafic, pedepsele aplicate inculpatului, precum și modalitatea de executare a acestora au fost just alese, apreciindu-se că scopul prevenției generale și reeducarea celui în cauză se poate realiza și prin această modalitate.
În ceea ce privește solicitarea inculpatului de achitare a sa în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. c Cod procedură penală (fapta nu a fost săvârșită de către învinuit sau inculpat), aceasta nu poate fi primită.
În cauză așa cum rezultă din procesul verbal de cercetare la fața locului (fila 7 ds. up.), declarațiile martorilor și (filele 63, 64 ds. fond) și declarațiile inculpatului, cel care, la data de 04.04.2008 a condus un autoturism pe drumurile publice având o alcoolemie de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge și dreptul de a conduce autovehicule suspendat, este fără nici un dubiu inculpatul și nu o altă persoană (de altfel acesta, în declarațiile sale, nu că el ar fi fost cel care a condus autoturismul marca 1310 pe DN 17 la data de 04.04.2009).
Inculpatul a arătat că nu el a semnat procesul-verbal de folosire a fiolei alcooltest din data de 04.04.2008 (și procesul verbal de cercetare la fața locului) și a solicitat proba cu o expertiză grafoscopică pentru a dovedi acest lucru. Proba solicitată a fost respinsă ca neutilă cauzei, în condițiile în care proba principală ce a susținut vinovăția inculpatului referitoare la infracțiunea prev. de art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 o reprezintă buletinul de analiză toxicologică alcoolemie nr. 757/D/17.04.2008 al Serviciului de Medicină Legală S și nu rezultatul testării acestuia cu fiola alcooltest.
Referitor la susținerile inculpatului că analizele sunt viciate întrucât nu au fost efectuate în termenul de 3 zile de la momentul recoltării, Tribunalul le-a constatat nefondate.
Astfel, în art. 14 din Ordinul nr. 376/10.07.2006 al ministrului sănătății pentru aprobareaNormelor metodologice privind preluarea probelor biologice în vederea stabilirii intoxicației etilice și a stării de influență a produselor și substanțelor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora asupra comportamentul conducătorilor de autovehicule și tramvaie, se prevede că "probele prelevate și sigilate, împreună cu exemplarul original al procesului-verbal de prelevare a probelor biologice și al buletinului de examinare clinică, prevăzute în anexele nr. 2 și 3 la prezentele norme metodologice, vor fi puse, după încheierea procedurii de prelevare și examinare, la dispoziție polițistului, care le va transporta și le va depune în cel mai scurt timp la instituțiile medico-legale teritoriale, iar la alineatul 3 al acestui articol, se prevede că "în situația în care transportul sau depunerea probelor prelevate nu poate fi efectuat imediat, acestea se păstrează la frigider, în sediile unităților de poliție, timp de maximum 3 zile".
Este adevărat că predarea probelor de sânge s-a făcut după 12 zile de la recoltare, însă termenul de "maxim 3 zile" prevăzut de Ordinul nr. 376/10.07.2006, nu este un termen imperativ, ci unul de recomandare, legea neprevăzând o sancțiune a nerespectării acestuia.
În condițiile în care el se depășește, (ca și în situația în care proba de sânge nu este păstrată în condiții de temperatură corespunzătoare), este posibil ca proba de sânge să nu mai poată fi analizată pentru a se stabili alcoolemia (aceasta fiind practic sancțiunea nerespectării termenului sus amintit).
Ori în cauză laboratorul SML Sap utut analiza proba de sânge a inculpatului așa cum rezultă din buletinul de analiză toxicologică alcoolemie nr. 2.757/D/17.04.2008.
În cuprinsul buletinului toxicologic amintit nu este nicio mențiune în sensul că proba de sânge ar fi fost improprie analizei (datorită faptului că a fost păstrată în frigider la poliție 12 zile în loc de 3 zile).
Faptul că probele prelevate, ce au fost păstrate la frigider (așa cum rezultă din adresa Postului de Poliție - fila 82 ds. fond), au fost depuse la Serviciul de Medicină Legală S după 12 zile nu este de natură a crea în mod automat erori în privința rezultatului (și a atrage aplicarea art. 64 alin. 2 Cod de procedură penală), în condițiile în care inculpatul nici nu a contestat vreodată faptul că a consumat băuturi alcoolice înainte de a se urca la volan. În acest sens este și adresa nr. 18638/08.07.2009 a IML I - Comisia pentru Interpretarea Alcoolemiei (fila 91 ds. fond).
Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și neteminicie.
În motivarea recursului, acesta a arătat că greșit a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii, în condițiile în care au fost administrate probe cu încălcarea dispozițiilor legale, solicitând achitarea sa, conform art. 10 lit. Cod pr.penală. Astfel, sângele prelevat pentru stabilirea alcoolemiei a fost transportat la laboratorul de toxicologie medico-legală cu încălcarea disp. art. 14 al. 3 al Ordinului pentru aprobarea Normelor metodologice privind prelevarea probelor biologice în vederea stabilirii intoxicației etilice.
De asemenea, greșit i s-a respins proba solicitată, de efectuare a unei expertize grafice privind semnătura de pe procesul verbal încheiat de către organul constatator.
Cantitatea de alcool consumată - respectiv două beri și 100 ml. lichior - a mai susținut inculpatul, nu putea conduce la un grad de alcoolemie peste limita legală.
Din analiza probelor administrate în cauză reiese că nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunii pentru care fost trimis în judecată.
A mai arătat că fapta comisă nu constituie infracțiune, date fiind atingerea minimă adusă uneia din valorile apărate de lege și conținutul ei concret.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, precum și în conformitate cu disp. art. 3859al. 3 Cod pr.penală, Curtea constată că aceasta este neîntemeiat, pentru următoarele considerente:
După cum corect au reținut instanțele de fond și de apel, inculpatul a comis fapta în împrejurările pe larg expuse în considerentele hotărârilor atacate.
Astfel, la data de 04.04.2008, inculpatul condus pe 17, pe raza com., autoturismul marca 1310 cu nr. de înmatriculare - deși avea suspendată exercitarea dreptului de conduce, iar în sânge alcoolemie de 2,75 gr%0, conform concluziilor raportului de expertiză medico-legală nr. 494/A din 04.07.2008 întocmit de IML
A susținut inculpatul că nu este dată vinovăția sa în comiterea infracțiunii de conducere sub influența băuturilor alcoolice, în condițiile în care probele de sânge recoltate nu au fost prezentate pentru analiza concentrației de alcool în termenul de 3 zile prev. de art. 14 al. 3 al Ordinului pentru aprobarea Normelor metodologice privind prelevarea probelor biologice în vederea stabilirii intoxicației etilice, ci doar după 12 zile de la data recoltării lor.
Or, astfel cum corect a argumentat prima instanță, termenul prevăzut de textul de lege mai sus menționat nu este unul imperativ, ci de recomandare.
Nerespectarea sa ar putea conduce la imposibilitatea obiectivă a analizei sângelui recoltat, ca urmare degradării acestuia.
După cum rezultă însă din buletinul de analiză toxicologică alcoolemie nr. 757 D din data de 17.04.2008 emis de către SML (12 ds.), stabilirea concentrației de alcool în sânge a putut fi determinată în bune condiții.
Dealtfel, acest aspect este susținut și de către adresa nr. 18638/8.07.2009 emisă de către IML I (91 ds.fond), unde se precizează că, dacă probele de sânge au fost păstrate la frigider, rezultatul analizei chimice a sângelui nu a fost influențat de faptul că analiza s-a efectuat la 12 zile de la recoltare.
Dat fiind intervalul de timp scurs de la data surprinderii inculpatului în trafic (orele 10:45) și până la recoltarea sângelui (orele 13:30, respectiv 14:30), în cauză s-a efectuat expertiză medico-legală privind calculul retroactiv al alcoolemiei (13-14 ds.), prin care s-a stabilit concentrația de alcool în sânge la ora comiterii faptei (respectiv 2,75 gr.%0), avându-se în vedere și declarațiile acestuia privitor la cantitatea de băuturi alcoolice consumată și intervalul orar al introducerii ei în organism.
A mai susținut inculpatul că i- fost falsificată semnătura din procesul verbal de cercetare la fața locului, întocmit de către organele de urmărire penală.
Or, chiar dacă prima instanță i-a respins cererea de efectuare a unei expertize grafice în acest sens, stabilirea vinovăției inculpatului, după cum corect s-a arătat în considerentele deciziei, s-a făcut în baza buletinului de analiză toxicologică alcoolemie, cât privește săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul având în sânge îmbibație alcoolică peste limita legală și în baza adresei IPJ S - Serviciul Poliției Rutiere nr. 35961/11.11.2008 (11 ds.), cât privește săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui vehicul având permisul suspendat.
Așadar, din analiza probatoriului administrat în cauză, constată Curtea că vinovăția inculpatului a fost temeinic stabilită.
La individualizarea judiciară a pedepselor s-au avut în vedere criteriile generale prev. de art. 72 Cod penal, în favoarea sa reținându-se circumstanțe atenuante judiciare, executarea pedepsei aplicate fiind suspendată condiționat conform prevederilor art. 81 și urm. Cod penal.
lor sub limita stabilită de către prima instanță, apreciază Curtea, nu ar fi de natură a-și atinge scopul educativ și de prevenire a săvârșirii pe viitor de noi astfel de fapte.
Date fiind nivelul ridicat al concentrației de alcool în sânge prezentat de către inculpat și nu în ultimul rând consecința produsă efect al diminuării reflexelor sale în trafic, respectiv comiterea unui accident de circulație (ajungând cu mașina într-o râpă din dreapta drumului, unde s-a oprit într-un copac), nu se poate reține că faptelor, în materialitatea lor, le-ar lipsi gradul de pericol social al unei infracțiuni pentru ca disp. art. 181Cod penal să fie aplicabile în cauză.
Așa fiind, Curtea, constatând că hotărârea atacată este legală și temeinică, în conformitate cu disp. art. 38515pct. 1 lit. b Cod pr.penală va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpat.
Văzând și disp. art. 192 al. 2 Cod pr.penală, art.3 din Protocolul privind stabilirea onorariilor pentru avocații care acordă asistență juridică în materie penală,
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge recursul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 24.08.1967 în Cîmpulung M, cu același domiciliu, str. -, nr. 9, jud. S, CNP -, împotriva deciziei penale nr.260 din data de 16.11.2009 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr-, ca nefondat.
Obligă inculpatul să plătească statului suma de 150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare din recurs.
Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Suceavaa sumei de 50 lei reprezentând onorariu parțial avocat oficiu inculpat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 11.01.2010.
Președinte Judecători, Grefier,
Red.V,
Jud. fond
Jud. apel
Dact.
2 ex./22.01.2010
Președinte:Ghertner Ioan ArturJudecători:Ghertner Ioan Artur, Acsinte Viorica, Andronic
