Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 15/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori
Dosar nr. -
DECIZIA PENALĂ nr. 15 /R/2009
Ședința publică din 22 ianuarie 2009
Complet de judecată compus din:
PREȘEDINTE: Soane Laura
JUDECĂTOR 2: Condrovici Adela
JUDECĂTOR 3: Pătrăuș Mihaela
Grefier: - -
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio, potrivit prevederilor art.304 alin.1 Cod procedură penală.
S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul recurent G, domiciliat în S M,-,.17, județul S M, cu domiciliul procedural ales la Cabinetul " ", cu sediul în O-,.5, județul B, împotriva deciziei penale nr.157/A din 25 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Satu Mare, care a menținut în totalitate sentința penală nr.1938 din 20 octombrie 2003, pronunțată de Judecătoria Satu Mare, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de conducerea a unui autovehicul având permisul de conducere suspendat, prevăzută și pedepsită de art.78 alin.2 din OUG 1095/2002 și de conducerea unui autoturism pe drumurile publice de către o persoană care are în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală, prevăzută și pedepsită de art.79 alin.1 din OUG 1095/2002.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă pentru inculpatul recurent G lipsă, apărătorul ales avocat în baza delegației de substituire a av. nr.237/2009, emisă de Baroul Bihor - Cabinet Individual " ".
Ministerul Public este reprezentat de doamna procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ORADEA.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, în sensul celor de mai sus, după care:
Apărătoarea inculpatului recurent G - av. depune la dosar copia xerox a plângerii formulată de inculpat și adresată Parchetului de pe lângă Judecătoria Satu Mare privind identificare și tragerea la răspundere penală a persoanei care se face vinovată de săvârșirea infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată și uz de fals, solicitând efectuarea unei adrese către JSM pentru a ne comunica concluziile expertizei grafologice dispusă ca urmare a plângerii mai sus arătate. Apreciază că aceasta este necesară cauzei, întrucât inculpatul nu a fost prezent la nici o instanță de judecată.
Reprezentanta parchetului pune concluzii de respingere a cererii formulate, arătând că sunt alte căi de atac de care poate uza inculpatul, în cazul în care poate prezenta înscrisuri că a depus în termen apelul.
Instanța respinge cererea de amânare și cea de probațiune formulate de către apărătorul ales al inculpatului recurent față de împrejurarea că, în speță, ne aflăm în calea recursului, iar inculpatul după soluționarea plângerii, în funcție de soluția care se va da în respectiva plângere are posibilitatea de a formula căi de atac extraordinare.
Nefiind excepții sau alte cereri prealabile de formulat, instanța acordă părților cuvântul asupra recursului.
Apărătoarea inculpatului recurent G - av. susține recursul solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Satu Mare. Apreciază că, instanța de apel în mod greșit a respins ca fiind tardiv apelul declarat de inculpat, deși a reținut că inculpatul nu a fost citat și nu i-a fost comunicată hotărârea. La dosarul cauzei există înscrisuri care dovedesc că la judecarea pe fond a cauzei inculpatul a fost plecat în străinătate.
Reprezentanta parchetului pune concluzii de respingere ca nefondat a recursului și menținerea ca legale și temeinice a hotărârilor atacate, cu obligarea inculpatului recurent la plata cheltuielilor judiciare către stat. Consideră că față de împrejurarea că inculpatul a solicitat o copie a hotărârii la data de 03.08.2004, în mod corect s-a stabilit că apelul declarat în cauză este tardiv.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului penale de față constată următoarele:
Prin sentința penală nr.1983/20.10.2003 pronunțată de Judecătoria Satu Mare în dosar nr-, în baza art.78 alin.2 din OUG nr.195/2002 a fost condamnat inculpatul G, cu datele personale din dispozitiv, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană având permisul de conducere suspendat, la pedeapsa de 6 luni închisoare; în baza art.79 alin.1 din OUG nr.195/2002 cu aplic.art.33 Cod penal a fost condamnat același inculpat, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană ce are în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală, la pedeapsa de 1 an închisoare; urmând ca în baza art.33, 34 Cod penal inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea aceea de 1 an închisoare.
În baza art.81 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata prev.de art.82 Cod penal, stabilindu-se 3 ani termen de încercare, iar în baza art.359 Cod de procedură penală s-au învederat inculpatului consecințele disp.art.83 Cod penal pe durata executării pedepsei.
În baza art.191 alin.1 Cod de procedură penală a fost obligat inculpatul să plătească suma de 1.200.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că în data de 21.07.2003, după ce în prealabil a consumat băuturi alcoolice, cu toate că știa că are permisul de conducere suspendat, inculpatul a urcat la volanul autoturismului înmatriculat -, pe distanța S M -, iar în loc. a pierdut controlul volanului, intrând cu autoturismul în gardul imobilului de la nr.19.
La examenul de analiză toxicologică potrivit buletinului aflat la fila 13 din dosarul de urmărire penală, alcoolemia inculpatului a fost de 1,85 gr.%0 la ora 3,45 și 1,70 gr.%0 la ora 4,45.
Potrivit adresei de la dosarul cauzei, eliberată de SEIP SMi nstanța de fond a reținut că începând cu data de 28.06.2003 permisul de conducere al inculpatului a fost suspendat pentru o perioadă de 90 de zile.
Față de cele de mai sus, instanța de fond reținând vinovăția inculpatului, persoana acestuia, precum și conduita bună pe parcursul urmăririi penale, în baza textelor de lege amintite l-a condamnat conform dispozitivului sentinței atacate.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul solicitând admiterea lui.
În motivare arată că,prin sentința penală nr.1983/20.10.2003 s- dispuscondamnarea apelantului la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul deătre opersoana având permisul de conducere suspendat și a infracțiunii de conducerepe drumurile publice a unui autovehicul deătre o persoană care are în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește, dispunându-se suspendarea condiționată aexecutării pedepsei.
Apreciazăă atât citarea inculpatului pentru termenul la cares-a judecat cauza la Judecătoria Satu Mare, cât si comunicarea copiei de pe dispozitivul hotărârii s-a făcut în mod nelegal. Astfel că apelul, arată apelantul, trebuie apreciat ca fiind declarat în termen.
În subsidiar, solicită să se constate apelul ca fiind un apel peste termen sau să se dispună repunerea în termenul de apel.
Potrivitart.363 Cod de procedură penală, "Termenul de apel este de 10 zile, dacă legea nu dispune altfel. Pentru părțile care au lipsit atât la dezbateri, cât și la pronunțare, termenul curge de la comunicarea copiei de pe dispozitiv".
Potrivitart.777 alin.4 Cod de procedură penală, "Dacă nu se cunoaște adresa unde locuiește învinuitul sau inculpatul și nici locul său de muncă, citația se afișează la sediul consiliului local în a cărui rază teritorială s-a săvârșit infracțiunea". Solicită a se avea în vedere că primul termen de judecată la instanța de fond a fost fixat pentru data de 13.10.2003.Pentru acest termen de judecată inculpatul a fost citat din S M, str. - -, de unde citațias-a întors cu mențiunea destinatar mutat de la adresă și noul locatar nu permite afișarea (fila nr. 3 dosar fond).La cea de-a doua adresă, respectiv nr.334, inculpatul nu este găsit și semnează de primire mama acestuia.La termenul de judecată din data de 13.10.2003 se prezintă la procesmama inculpatului, care învederează instanței faptul că inculpatul este plecat în străinătate la muncă, conform încheierii de ședință din data de 13.10.2003 fila 6 dosar fond.
Consideră că în conformitate cu dispozițiileart.177 alin.1 Cod de procedură penală, "învinuitul sau inculpatul se citează la adresa unde locuiește". Această adresă nu se confundă cu domiciliul menționat în acte, ci constituie adresa unde inculpatul efectiv locuiește.Apreciazăă instanța a luat la cunoștință de faptul că inculpatul se află In străinătate și că la momentul desfășurării judecării cauzei acesta nu locuia efectiv la nici una din adresele la care a fost citat, astfel că existau două soluțiilegale și anume:
1) Era necesară sefacă demersuri pentru a se afla adresa undelocuiește inculpatul în străinătate si să fie citat în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare laacea dată("Dacă învinuitul sau inculpatul locuiește în străinătate, citarea se face prin scrisoare recomandată, în afară decazul când prin lege se dispune altfel. Avizul de primire a scrisorii recomandate, semnat de destinatar sau de o altă persoană care îl înlocuiește, ține loc de dovadă de îndeplinire a procedurii. În cazul în care scrisoarea nu poate fi înmânată datorită refuzului primirii ei sau din orice alt motiv, precum și în cazul care statul destinatarului nu permite citarea prin poștă a resortisanților săi, citația se va afișa la sediul parchetului sau al instanței, după caz" (conform art.177 alin. 8 Cod de procedură penală în vigoare la acea dată).
2)n cazul în care nu se putea identifica adresa din străinătate a inculpatului, acesta trebuia citat prin afișare la sediul consiliului local în a căruirază teritorială s-a săvârșit infracțiunea, respectiv Consiliul local SM (art.177 alin.4 Cod de procedură penală).
Consideră că procedura de citare pentru termenul la care s-ajudecat cauza la instanța de fond nu a fost legal îndeplinită, astfel că si comunicarea copiei de pe dispozitivul hotărârii trebuia să se facă fie la adresa din străinătate a inculpatului, fie prin afișare la sediul consiliului local în a cărui rază teritorială s-a săvârșit infracțiunea, astfel că termenul pentru declararea apelului nu a început practic să curgă (a se vedea în sens Curtea de Apel Brașov, decizia penală nr. 329/4 din 26 octombrie 2005, publicată în de practică judiciară în materie penală pe anul 35, Editura, pag. 241).
"Dacă instanța constată că dovada de îndeplinire a procedurii de citare a inculpatului conține date contradictorii, neputându-se stabili cu certitudine dacă inculpatul a cunoscut sau nu termenul de judecată, urmează să se dispună rejudecarea cauzei cu respectarea normelor procedurale privind regulata citare a părților și asigurarea implicităa dreptului acestora de a-și face sau asigura apărarea" (a se vedea în acest sens Curtea de Apel Timișoara, decizia penată nr. 26/P/1993, publicată în Revista de drept penal, Studii și practică judiciară 1994-2006, îngrijită de, Editura, pag.182).
În subsidiar, solicită a se aprecia că se află în situația unui apel peste termen sau în situația repunerii în termenul de apel, având în vedere că inculpatul se afla la muncă în străinătate și căa fost citat pentru un singur termen de judecată, când s-a și dat o hotărâre în primă instanță, iar termenul de 10 zile de la începerea executării nu a fost depășit, avându-se în vedere că executarea nu a început, fiind vorba de o pedeapsă a cărei executare a fost suspendată condiționat.
În dovedirea celor susținute este și pașaportul inculpatului din acea perioadă, dincare rezultă că acesta a părăsit tara la data de 17.09.2003 si nu a revenit în tară decât în data de 31.05.2004).
În situația în care se apreciază că este necesar solicită să se dispună efectuarea unei adrese la Inspectoratul General al Poliției de Frontieră care să comunice intrările și ieșirile din țară ale inculpatului în cursul anului 2003.
Consideră hotărârea atacată ca fiind nelegală și netemeinică, atât pentru nelegala citare a inculpatului, cât și pentru faptul că nu a existat cercetare judecătorească, încălcându-se dreptul inculpatului la un proces echitabil, precum și dreptul său de a întreba sau solicita audierea martorilor acuzării și obținerea citării și audierii martorilor apărării în aceleași condiții ca și martorii acuzării (art.6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale).
Deșia fost citat pentru primul termen de judecatămartorul,acestanus-a prezentat, iar instanța de judecatănu afăcutnici undemers pentrua-laduce pentru audiere (o eventuala recitaresaucitareacumandat de aducere).
"Probele strânse în cursul urmăririi penale, invocate în rechizitoriu, trebuie verificatedeinstanța de judecată, în condițiile prevăzute în art.289șiart.290 Cod de procedură penală înședință publică, în mod nemijlocit, oral șicontradictoriu.ncălcareade cătreprima instanță a acestor dispoziții, prinomisiunea de a ficitat, ascultatșiverificat martorii invocați în rechizitoriu,ca suport al trimiteriiînînecatăa inculpatului pentruinfracțiunile imputate, echivalează cu lipsa întregii cercetărijudecătorești,încălcare care impune casarea hotărârilor pronunțatedeprimainstanță și ceade apel și trimiterea cauzei la prima instanță pentrua efectua cercetareajudecătorească,în condițiile legii"(ICCJ,pen.,decizia3177din 10 iunie2004,www.scj.ro;în același sens,ICCJ, pen.,decizia 5567din 28 octombrie2004,www.sci.ro;).
"Judecarea și condamnareainculpatului, fără audierea acestuiași verificarea probelor de vinovăție careau stat la baza trimiteriisale în judecata, echivalează cu absența cercetăriijudecătorești șicuîncălcareaprincipiilor nemijlocirii și aflării adevărului,prevăzute în art.3,art.287șiart.289Cod de procedură penală, Tribunalul Bistrița -N,pen. decizia 140 din 25 octombrie 2005, în 2004-2005, pag.744-745).
Înconcluzie,pentru toate cele expuse mai sus a solicitat să se dispună admiterea apelului, desființarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei pentru rejudecare la Judecătoria Satu Mare pentru citarea legală a inculpatului și pentru efectuarea cercetării judecătorești.
Prin decizia penală nr.157/A din 25 septembrie 2008, Tribunalul Satu Mare a respins ca tardiv apelul declarat de inculpatul-apelant G, împotriva sentinței penale nr.1983/20.10.2003 pronunțată de Judecătoria Satu Mare în dosar nr-, obligând pe inculpatul-apelant la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această decizie instanța de apel a reținut următoarele:
Sentința penală atacată de inculpatul apelant a fost comunicată acestuia la adresa din loc. procedura îndeplinindu-se prin afișare, la data de 10.11.2003 (11 dosar instanței de fond).
La data de 03.08.2004, inculpatul-apelant Gas olicitat Judecătoriei Satu Mare, eliberarea unei copii definitive a sentinței penale pronunțate în dosar nr.6232/2003, adică a sentinței penale atacate în prezentul dosar, cerere de definitivare ce a fost admisă (10 dosar nr.6232/2003 a Judecătoriei Satu Mare ). Instanța de apel apreciază că deși nu a fost citat și prin afișare la ușa Consiliului Local, inculpatul apelant a luat cunoștință de hotărârea de condamnare cel târziu la data când a solicitat eliberarea unei copii definitive a sentinței penale, respectiv la data de 03.08.2004.
comunicării sentinței penale inculpaților care au lipsit atât de la dezbaterea cauzei în fond cât și de la pronunțare este de a aduce la cunoștința acestora de existența și conținutul hotărârii, pentru a-și putea exercita drepturile procesual-penale, printre care și dreptul la o cale de atac, dacă hotărârea îi nemulțumește.
Or, în prezenta speță există dovada că inculpatul-apelant a luat la cunoștință de sentința penală în anul 2004, moment din care ar fi putut să declare apel, cu atât mai mult cu cât și citarea și comunicarea sentinței penale la dresa din, s-a făcut în condiții legale.
Pentru cele ce preced, instanța a apreciat că declarând apel în data de 14.07.2008, inculpatul-apelant nu a respectat termenul de 10 zile prevăzut de art.363 Cod de procedură penală pentru declararea apelului, astfel că apelul declarat în cauză este tardiv.
Împotriva hotărârii penale mai sus arătate a formulat recurs inculpatul G solicitând admiterea acesteia, casarea hotărârii pronunțate și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Satu Mare.
În motivarea recursului formulat s-a arătat că apelul formulat de inculpat fost în mod greșit respins ca tardiv, câtă vreme inculpatul nu a fost citat la judecata pe fond a cauzei și nici nu i-a fost comunicată hotărârea în condițiile în care la dosarul cauzei există înscrisuri care dovedesc că la judecarea pe fond a cauzei inculpatul a fost plecat în străinătate.
Examinând hotărârea recurată din oficiu și prin prisma motivelor invocate, dar în limitele permise de lege, Curtea va reține că aceasta este legală și temeinică, având în vedere următoarele motive:
Prin sentința penală nr.1983/20.10.2003 a Judecătoriei Satu Mare, recurs inculpatul Gaf ost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 1 an închisoare pentru comiterea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art.78 alin.2 din OUG 195/2002 și art.79 alin.1 din OUG 195/2002, dispunându-se totodată, suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate pe durata unui termen de încercare de 3 ani.
Sentința mai sus arătată a fost comunicată inculpatului la data de 10.11.2003, procedura de comunicare realizându-se prin afișarea acesteia pe ușa principală a locuinței destinatarului ( fila 11 din dosarul Judecătoriei Satu Mare ).
Potrivit art.3853alin.2 raportat la art.363 alin.3 Cod de procedură penală, pentru părțile care au lipsit atât de la dezbateri, cât și de la pronunțare, termenul de declarare a recursului curge de la comunicarea copiei de pe dispozitiv, în speță de la data de 10.11.2003, expirând la data de 21.11.2003.
De asemenea, în mod corect, a reținut și instanța de apel, chiar dacă inculpatul nu ar fi primit la data de 10.11.2003 copia de pe dispozitivul hotărârii, acesta a luat la cunoștință despre sentința pronunțată la data de 3.08.2004, când i s-a eliberat ( la cererea sa) o copie a sentinței penale nr.1983/2003, investită cu formulă executorie.
Raportat la această împrejurare, Curtea va reține că, în mod corect, instanța de apel a constatat că inculpatul a luat la cunoștință despre hotărârea penală în anul 2004, moment din care ar fi putut să declare apel, cu atât mai mult cu cât pe parcursul judecării în fond a cauzei acesta a fost legal citat de la domiciliul din, unde i-a fost și comunicată hotărârea.
Pe de altă parte, din încheierea de ședință încheiată cu ocazia dezbaterii pe fond a cauzei, la data de 13.10.2003 la Judecătoria Satu Mare a fost prezentă și mama inculpatului, aceasta cunoscând împrejurarea că instanța a dispus amânarea pronunțării în vederea hotărârii pe fond a cauzei. Este de presupus că aceasta l-a încunoștințat pe inculpat despre procedura judiciară desfășurată împotriva sa ( cu atât mai mult cu cât inculpatului i-a fost prezentat materialul de urmărire penală, deci știa că această procedură a fost începută), precum și de faptul că la data de 13.10.2003, judecarea pe fond a cauzei de către instanța de fond a fost finalizată.
Având în vedere motivele mai sus arătate, Curtea va respinge ca nefondat recursul penal formulat de recurs inculpatul G împotriva deciziei penale nr.157/A/25.09.2008 a Tribunalului Satu Mare, pe care o menține în întregime.
În baza art.192 alin.2 Cod de procedură penală recurent va fi obligat să plătească suma de 150 lei, cheltuieli judiciare în favoarea statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 38515pct. 1 lit. Cod procedură penală,
Respinge ca nefondat recursul penal declarat de inculpatul recurent G, domiciliat în S M,-/17, județul S M, împotriva deciziei penale nr.157/A din 25 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Satu Mare, pe care o menține în întregime.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 150 lei, cheltuieli judiciare în recurs.
. DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 22 ianuarie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER
În concediu de odihnă,
Semnează președintele completului
Judecător
Red. dec. SL/30.01.2009
Jud. apel -
Jud. fond
Tehnored. AS/30.01.2009
2 ex.
Președinte:Soane LauraJudecători:Soane Laura, Condrovici Adela, Pătrăuș Mihaela
