Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 16/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - nr.OUG 195/2002 -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA NR. 16
Ședința publică din 12 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Andrieș Maria
JUDECĂTOR 2: Androhovici Daniela
JUDECĂTOR 3: Sandu Geta
Grefier - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror - de la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL SUCEAVA
Pe rol, judecarea recursului declarat de inculpatul, fiul lui și -, născut la data de 15 mai 1987 în municipiul D, județul B, cu același domiciliu,-, județul B, împotriva deciziei penale nr. 218 din 06 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Botoșani.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul recurent, asistat de apărătorul ales.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Se face referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care instanța, constatând că în cauză nu mai sunt cereri de formulat iar recursul se află în stare de judecată, acordă cuvântul la dezbateri.
Avocat, pentru inculpatul recurent, consideră că soluțiile pronunțate de instanțele de fond sunt nelegale și netemeinice și solicită admiterea recursului așa cum a fost motivat în scris. Învederează că inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de un an și patru luni pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 86 alin. 1 din nr.OUG 195/2002, reținându-se că a condus pe drumurile publice, la data de 05 februarie 2008, un autoturism fără permis de conducere, precum și infracțiunea prev. de art. 87 alin. 5 din aceeași ordonanță, în sensul că s-a sustras recoltării probelor biologice, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal. Tot prin aceeași sentință au fost reținute și dispozițiile art. 74, 76 Cod penal, și, cu toate că procurorul de ședință a solicitat și suspendarea executării pedepsei, instanța i-a aplicat o pedeapsă cu executarea, pe considerentul că inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptei.
Este adevărat că inculpatul mai are în antecedente o faptă asemănătoare, dar acesta a fost scos de sub urmărirea penală printr-o Ordonanță a Parchetului de pe lângă Judecătoria Dorohoi (pe care o depune la dosar), reținându-se că a circulat pe timp de noapte când traficul era redus și învinuitul are cunoștințe temeinice privind conducerea autoturismului, în 2006 urmând cursurile pentru obținerea permisului de conducere categoria B, însă nu a luat examenul.
Față de cele expuse anterior, solicită admiterea recursului și aplicarea dispozițiilor art. 81 Cod penal privind suspendarea executării pedepsei, întrucât sunt date toate condițiile în acest sens.
Reprezentanta Ministerului Public arată că este de acord cu admiterea recursului declarat de inculpat și cu aplicarea art. 81 Cod penal privind suspendarea executării pedepsei de 1 an și 4 luni închisoare aplicată acestuia pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. de art. 86 alin. 1 și 86 alin. 5 din nr.OUG 195/2002, având în vedere că s-au și reținut și circumstanțele atenuante judiciare. Chiar dacă există o sancțiune cu caracter administrativ în ceea ce-l privește pe inculpat, aplicată de către organele de urmărire penală, ele nu constituie antecedente penale în sensul art. 81 Cod penal și nu constituie un impediment pentru aplicarea dispozițiilor privitoare la suspendarea executării pedepsei.
Având ultimul cuvânt, inculpatul recurent arată că a condus autoturismul, i-a fost frică și l-au învățat avocații ce să facă. Este de acord cu concluziile puse de apărătorul său, cu precizarea că nu și-a luat încă permisul de conducere.
Declarând închise dezbaterile, care au fost înregistrate în sistem audio, potrivit dispozițiilor art. 304 Cod procedură penală,
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Dorohoi din 17 aprilie 2008, inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 86 alin. 1 și 87 din nr.OUG 195/2002, republicată, comisă prin aceea că, în seara de 5 februarie 2008, condus pe drumurile publice un autoturism fără a avea permis de conducere, iar la solicitarea organelor de poliție a refuzat să se deplaseze la Spitalul Municipal D pentru recoltarea de probe biologice.
Prin sentința penală nr. 656 din 25 septembrie 2008, Judecătoria Dorohoil -a condamnat pe inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute și pedepsite de art. 86 alin. 1 din nr.OUG 195/2002, republicată, cu aplicarea art. 74 lit. a Cod penal la 8 luni închisoare, iar pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute și pedepsite de art. 87 alin. 5 din nr.OUG 195/2002, republicată, cu aplicarea art. 74 lit. a Cod penal, la 1 an și 4 luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a, 34 lit. b Cod penal, s-au contopit pedepsele aplicate, stabilindu-se ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an și 4 luni închisoare, în regim de penitenciar. S-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 71, 64 lit. a teza a-II-a, b Cod penal, iar inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a pronunța astfel, prima instanță a reținut că în seara de 5 februarie 2008 inculpatul s-a deplasat cu autoturismul având numărul de înmatriculare - la un bar din municipiul D, unde s-a întâlnit cu un prieten, cu care a consumat băuturi alcoolice.
La un moment dat, i-a propus prietenului său să meargă să se plimbe cu mașina, lucru cu care acesta a fost de acord.
În timp ce conducea mașina pe str. 1 - din D, inculpatul a văzut un echipaj al poliției și a oprit mașina lângă Observând manevrele efectuate de inculpat, un lucrător de poliție s-a deplasat către mașina acestuia și i-a solicitat să-i prezinte actele pentru control, însă acesta nu le-a prezentat. A fost condus apoi la sediul poliției unde a refuzat să fie testat cu aparatul. Lucrătorii de poliție l-au condus și la Spitalul Municipal D unde, de asemenea, a refuzat să se supună recoltării probelor biologice.
Situația de fapt descrisă rezultă din procesul-verbal de constatare încheiat de organele de poliție și declarațiile martorilor -, -, și -.
Vinovăția inculpatului fiind dovedită, s-a procedat la condamnarea acestuia la pedepse cu închisoare coborâte sub minimul special prevăzut de textele de lege incriminatorii, ca urmare a reținerii circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 lit. a Cod penal, s-au aplicat regulile de la concursul de infracțiuni și s-a dispus executarea pedepsei rezultante în regim de detenție.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel, în termen legal, inculpatul, invocând nelegalitatea și netemeinicia, motivat de faptul că sentința atacată a fost pronunțată în baza unui probatoriu bazat în exclusivitate pe declarațiile subiective ale agenților de poliție, în timp ce, din declarațiile martorilor, reiese o situație de fapt ce nu-l poate incrimina. Astfel, martorii din lucrări au susținut că inculpatul era deja oprit în momentul în care ei au fost solicitați să asiste. Motivația martorului de a nega că el a fost cel care a condus autoturismul, ar fi aceea că părinții lui i-au interzis să declare adevărul pentru a nu avea probleme cu organele de poliție. În ce privește declarația martorului -, aceasta nu este demnă de luat în considerare, întrucât la acel moment martorul se afla într-o stare avansată de ebrietate.
Un alt motiv de netemeinicie și nelegalitate a sentinței l-a constituit faptul că prima instanță nu a luat în considerare toate circumstanțele ce pledau în favoarea inculpatului și i-a aplicat o pedeapsă în cuantum foarte mare în raport cu faptele reținute, respectiv că a condus autoturismul doar prin cartier, pe o distanță foarte mică, gestul lui neavând consecințe juridice grave. De asemenea, trebuie reținut faptul că, până în acel moment, inculpatul a avut o conduită bună în societate, iar atitudinea lui procesuală a fost corectă, așa încât se impune redozarea pedepsei aplicate și schimbarea modalității de executare, în sensul suspendării condiționate, în temeiul art. 81 Cod penal.
Prin decizia penală nr. 218 din 06 noiembrie 2008, Tribunalul Botoșania respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul și l-a obligat pe acesta să plătească statului suma de 30 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare din apel.
Pentru a decide astfel, instanța de control judiciar a constatat că întregul probatoriu administrat în cauză confirmă că în seara zilei de 5 februarie 2008, inculpatul - care nu poseda permis de conducere - a condus autoturismul pe drumurile publice din municipiul D, aflându-se, totodată, sub influența băuturilor alcoolice și a refuzat solicitarea lucrătorilor de poliție de a se deplasa la Spitalul Municipal D în vederea recoltării probelor biologice.
Referitor la modalitatea de individualizare a pedepselor și a modalității de executare, s-a constatat că prima instanță a dat eficiență dispozițiilor art. 74 lit. a Cod penal, reducând, în consecință, pedepsele stabilite sub minimul special prevăzut de lege. În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei rezultante, s-a reținut că inculpatul a mai fost sancționat administrativ în cursul anului 2007, tot pentru comiterea faptei prevăzută de art. 86 alin. 1 din nr.OUG 195/2002, republicată, aspect care denotă faptul că inculpatul nu conștientizează gravele consecințe care se pot produce ca urmare a săvârșirii unor asemenea fapte și că aplicarea unei sancțiuni mai blânde sau cu modalitate de executare ce nu presupune restrângeri severe ale drepturilor sale nu are eficiența scontată. Așa fiind, instanța de apel a apreciat că în mod just prima instanță s-a orientat pentru executarea pedepsei rezultante în regim de detenție.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs, în termen legal, inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, motivat de faptul că instanța de fond și instanța de apel nu au luat în considerare toate circumstanțele atenuante ce pledau în favoarea sa și au dispus un cuantum al pedepsei foarte mare în raport cu faptele reținute, precum și executarea pedepsei rezultante în regim de detenție, deși în considerentele hotărârilor s-a specificat că nu are antecedente penale și că nu constituie un pericol pentru societate, apreciind că sunt îndeplinite în cauză condițiile de bază prev. de art. 81 Cod penal.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, ce se circumscriu cazului de casare prev. de art. 3859pct. 14 Cod procedură penală, și în conformitate cu dispozițiile art. 3856alin. 2 raportat la art. 38514Cod procedură penală, Curtea constată că acesta este întemeiat pentru cel de-al doilea motiv invocat atât în scris, cât și susținut oral - vizând modalitatea de executare a pedepsei - dar și pentru cel reținut din oficiu, referitor la pedeapsa accesorie a interzicerii dreptului prev. de art. 64 lit. c Cod penal.
În ceea ce privește pedeapsa accesorie prev. de art. 71 Cod penal, deși legiuitorul român a stipulat în mod expres la art. 71 alin. 2 Cod penal că, în caz de condamnare la pedeapsa detențiunii pe viață sau a închisorii, se aplică de drept și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a-c Cod penal, în mod greșit instanțele au interzis inculpatului dreptul prevăzut la lit. c al art. 64 Cod penal, în condițiile în care acesta nu s-a folosit la săvârșirea infracțiunilor în cauză de o anumită funcție sau profesie.
Referitor la criticile invocate în scris în recursul inculpatului, parte susținute și oral - vizând redozarea pedepselor aplicate și schimbarea modalității de executare a pedepsei rezultante - din verificarea hotărârii instanței de fond rezultă că aceasta a realizat o justă interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 72, art. 74 și art. 52 Cod penal, fiind în mod corect reținute circumstanțele judiciare atenuante și dându-li-se efectul prev. de art. 76 lit. b, d Cod penal, cuantumul sancțiunilor reflectând gradul de pericol social al faptelor, persoana infractorului și conduita acestuia în evoluția sa.
individualizării pedepselor este deosebit de vastă și complexă, constituind un concept și, totodată, un instrument fundamental de drept penal. Prin intermediul acestui mecanism, se desfășoară în concret operațiunea de adaptare la nivel legal, judiciar și administrativ a măsurilor de constrângere penală ca expresie a reacției antiinfracționale, la cazul individual, avându-se în vedere persoana infractorului, periculozitatea și aptitudinea lui de a se îndrepta sub influența pedepsei, în așa fel încât aceasta să-și îndeplinească cu maximă eficiență funcțiile și să-și atingă scopul.
Principiul individualizării acționează atât în faza stabilirii duratei și cuantumului pedepsei de către judecător, cât și a modului de executare a pedepsei.
Conform art. 81 Cod penal, instanța poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o anumită durată, dacă sunt întrunite următoarele condiții: pedeapsa aplicată este închisoarea de cel mult 3 ani sau amenda, iar în caz de concurs de infracțiuni, de cel mult 2 ani; infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni, afară de cazul când condamnarea intră în vreunul dintre cazurile prevăzute în art. 38 și se apreciază că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea acesteia.
Suspendarea condiționată a executări pedepsei este actul instanței de judecată care, după ce stabilește pedeapsa ce urmează a fi aplicată, continuând operațiunea de individualizare cu privire la executarea acesteia, apreciază dacă făptuitorul se poate sau nu reeduca fără executarea efectivă a pedepsei.
Ori, în speță, așa cum s-a reținut în actul de sesizare și s-a demonstrat ulterior prin probe certe, directe și administrate în mod nemijlocit în fața instanței de fond, în seara zilei de 5 februarie 2008, orele 23,30, inculpatul a condus pe drumurile publice autoturismul cu numărul de înmatriculare -, fără a poseda permis de conducere, iar la solicitarea organelor de poliție, a refuzat să se deplaseze la Spitalul Municipal D în vederea recoltării probelor biologice, fapte ce întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prev. de art. 86 alin. 1 și 87 alin. 5 din nr.OUG 195/2002, republicată, pentru care cel în cauză a fost condamnat și pe care acesta le-a recunoscut în această fază procesuală.
Împrejurarea că inculpatul este tânăr, nu are antecedente penale, are cunoștințe privind conducerea autoturismului din anul 2006, urmând cursurile pentru obținerea permisului de conducere categoria B, fără însă a lua examenul, conduita bună anterioară săvârșirii infracțiunilor - aspect avut în vedere atât de instanța de fond, cât și de instanța de apel - și, nu în ultimul rând, aptitudinea subiectivă a recurentului, care, în final, a conștientizat urmările săvârșirii unor asemenea fapte, creează convingerea instanței de recurs că acesta se poate îndrepta și fără executarea pedepsei în regim de penitenciar.
Având în vedere aspectele menționate, rezultă că scopurile și funcțiile pedepsei, astfel după cum acestea sunt prevăzute de disp. art. 52 Cod penal, pot fi atinse prin sancțiunea rezultantă aplicată, cuantumul acesteia, dar în modalitatea de executare stabilită prin prezenta decizie - fără privare de libertate, în forma suspendării condiționate a executării acesteia - fiind corespunzătoare realizării scopurilor de represiune, reeducare și prevenție stabilite de lege, așa încât, relativ la cel de-al doilea motiv de recurs critica inculpatului este fondată.
Pentru cele ce preced, în temeiul disp. art. 38515pct. 2 lit. d Cod procedură penală, recursul formulat urmează a fi admis, casată în totalitate decizia penală recurată și, în parte, hotărârea instanței de fond, în sensul înlăturării prevederilor art. 64 lit. c Cod penal și aplicării instituției suspendării condiționate a executării pedepsei.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței care nu sunt contrare prezentei decizii.
În temeiul dispozițiilor art. 192 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare din apel și recurs vor rămâne în sarcina statului.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Admite recursul declarat de inculpatul, fiul lui și -, născut la data de 15 mai 1987 în municipiul D, județul B, cu același domiciliu,-, județul B, împotriva deciziei penale nr. 218 din 06.11.2008 a Tribunalului Botoșani.
Casează în totalitate decizia penală și, în parte, sentința penală nr. 656 din 25.09.2008 a Judecătoriei Dorohoi și, în rejudecare:
Înlătură aplicarea art. 71 al. 2 Cod penal cu privire la privarea exercițiului drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a teza a-II-a, b și c Cod penal.
În baza art. 71 al. 2 Cod penal interzice inculpatului drepturile civile prev. de art. 64 lit. a teza a-II-a și b Cod penal.
În temeiul art. 81 Cod penal suspendă condiționat executarea pedepsei rezultante de 1 an și 4 luni închisoare aplicată inculpatului, pe durata termenului de încercare de 3 ani și 4 luni, stabilit conform art. 82 Cod penal și atrage atenția acestuia asupra dispozițiilor art. 83 și urm. Cod penal.
În baza art. 71 alin. 5 Cod penal suspendă executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale care nu sunt contrare prezentei decizii.
Cheltuielile judiciare din apel și din recurs rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 12.01.2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Judecători - fond -
- apel -
-
.
2 ex. / 23 ianuarie 2009
Președinte:Andrieș MariaJudecători:Andrieș Maria, Androhovici Daniela, Sandu Geta
