Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 202/2008. Curtea de Apel Ploiesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA NR.202
Ședința publică din data de 21 februarie 2008
PREȘEDINTE: Frățilescu Paul Mihai
JUDECĂTOR 2: Teișanu Florentin
JUDECĂTOR 3: Tudoran
GREFIER -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror C din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de inculpatul, fiul lui G și, născut la 27.05.1969, domiciliat în P,- A, județul P, împotriva deciziei penale nr. 372 din 05.12.2007 pronunțată de Tribunalul Prahova, prin care a fost admis apelul declarat de inculpatul, împotriva sentinței penale nr.2145/23.12.2007 pronunțată de Judecătoria Ploiești, a fost desființată, în parte, în latură penală sentința apelată, fiind interzise inculpatului drepturile prev. de art.71 rap. la art.64 lit. a și b cp. cu excepția dreptului prevăzut de art.64 lit.a teza I, respectiv dreptul de a alege. S-au menținut restul dispozițiilor sentinței apelate, iar cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Prin sentința penală nr.2145 din 23.102.007 Judecătoria Ploiești, în baza art.87 alin.1 din nr.OUG195/2002 a fost condamnat inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală faptă din 23.10.2005, la 1 an și 6 luni închisoare.
În baza art.71 s-a interzis inculpatului drepturile prev. de art.64 lit.a și b
În baza art.81 s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durată de 3 ani și 6 luni, termen de încercare stabilit potrivit art.82
În baza art.71 alin.5 s-a suspendat executarea pedepselor accesorii prev. de art.64 lit.a și
În baza art.359 s C.P.P.-a atras atenția inculpatului asupra disp. art.83 privind revocarea suspendării condiționate în cazul săvârșirii unei noi sancțiuni în cursul termenului de încercare.
În baza art.191 a C.P.P. fost obligat inculpatul al plata cheltuielilor judiciare către stat în cuantum de 70 lei.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul inculpat, personal și asistat de avocat ales, din cadrul Baroului P, care depune la dosar împuternicire avocațială emisă în data de 21.02.2008, depusă la fila 11 dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat, având cuvântul pentru recurentul inculpat, depune la dosarul cauzei motivele de recurs, în scris, pe care înțelege să le formuleze împotriva hotărârilor atacate.
Curtea aduce la cunoștința recurentului-inculpat faptul că are dreptul să dea o declarație în fața instanței de recurs, partea, personal, precizând că nu înțelege să se folosească de acest drept, menținându-și declarațiile date anterior în cauză.
Având în vedere că în cauză nu mai sunt alte cereri de formulat, Curtea constată cercetarea judecătorească încheiată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Avocat, având cuvântul pentru recurentul inculpat, arată că prin recursul de față înțelege să critice ambele hotărâri pronunțate anterior în cauză, pentru motive de nelegalitate și netemeinicie.
Astfel, arată că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.87 alin.1 din nr.OUG195/2002, fiind condamnat prin sentința penală nr. nr.2145/23.12.2007 pronunțată de Judecătoria Ploiești la o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare, cu aplicarea disp. art.81 Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpat, apel care a fost admis, însă pentru alte considerente, motivele invocate de apelant fiind cele de redozare a pedepsei.
Se solicită a se avea în vedere că așa cum rezultă din toate declarațiile inculpatului, date în faza de urmărire penală, fond și apel, acesta în seara zilei de 22.10.2005 a participat la o nuntă în localitatea, împreună cu soția sa. Acesteia i s-a făcut rău, fiind suferindă de tensiune hiperarterială, au sunat la salvare și nefiind disponibil nici un autoturism din cadrul acestui serviciu a fost nevoit inculpatul să conducă autoturismul pentru aoa duce la spitalul din Pe drum i s-a defectat mașina, a oprit, timp în care a oprit și un echipaj de poliție care i-a oferit ajutorul și totodată l-a testat pe inculpat cu aparatul etilotest, rezultând o îmbibație alcoolică de 0,85 mg/ Ulterior, s-au deplasat la Spitalul Județean, unde în urma reexaminării, de două ori, a rezultat valoarea de 0,75 mg/l alcool în sânge, la prima verificare, și 1,50 mg/l la cea de a doua testare.
În temeiul disp. art.38515C.P.P. solicită admiterea recursului și rejudecarea cauzei de către instanța de recurs, având în vedere că s- efectuat o greșită individualizare a pedepsei aplicată inculpatului, efectuarea unei noi expertize medico-legală, prin care să se stabilească gradul de alcool aflat în sânge la momentul depistării inculpatului de către organele de poliție și nu ulterior.
Precizează că pedeapsa de 1 an și 6 luni aplicată recurentului-inculpat este una destul de mare, apreciind că aceasta a fost stabilită în valoare de gradul de alcoolemie reținut.
În ipoteza în care nu se va admite expertiza solicitată, solicită avocatul recurentului inculpat a se avea în vedere faptul că acesta a recunoscut săvârșirea infracțiunii, însă a fost forțat să comită această faptă, astfel cum s-a arătat mai sus, că este șofer profesionist de 20 ani și până la momentul de față nu a avut nici o abatere.
În final, solicită a se constata că pedeapsa aplicată este prea aspră, față de modalitatea și împrejurările comiterii infracțiunii reținute, precum și față de circumstanțele personale ale inculpatului. De asemenea, solicită admiterea recursului, casarea celor două hotărâri atacate și redozarea pedepsei aplicate.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea cererii apărătorului recurentului-inculpat de efectuare a unei noi expertize medico-legală, având în vedere că aceasta nu a fost solicitată până în această fază procesuală, cu atât mai mult cu cât inculpatul prin declarațiile date a recunoscut că a consumat băuturi alcoolice anterior depistării de către organele de poliție.
Pentru acestea, apreciind că pedeapsa aplicată a fost just individualizată potrivit disp. art.72, față și de gradul de îmbibație alcoolică depistat în sânge, solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat, hotărârile atacate fiind legale și temeinice sub toate aspectele.
Recurentul-incupat, având ultimul cuvânt, arată că regretă săvârșirea faptei, că nu a mai făcut așa ceva și că a realizat că a făcut ceva grav, însă apreciază că pedeapsa este prea mare, nefiind o persoană care consumă băuturi alcoolice și apoi să se urce la volanul unui autoturism.
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.2145 din 23.102.007 Judecătoria Ploiești, în baza art.87 alin.1 din nr.OUG195/2002 a fost condamnat inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală faptă din 23.10.2005, la 1 an și 6 luni închisoare.
În baza art.71 s-a interzis inculpatului drepturile prev. de art.64 lit.a și b
În baza art.81 s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durată de 3 ani și 6 luni, termen de încercare stabilit potrivit art.82
În baza art.71 alin.5 s-a suspendat executarea pedepselor accesorii prev. de art.64 lit.a și
În baza art.359 s C.P.P.-a atras atenția inculpatului asupra disp. art.83 privind revocarea suspendării condiționate în cazul săvârșirii unei noi sancțiuni în cursul termenului de încercare.
În baza art.191 a C.P.P. fost obligat inculpatul al plata cheltuielilor judiciare către stat în cuantum de 70 lei.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că la data de 23.10.2005 inculpatul a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare -, pe drumurile publice, pe DN 1 B în localitatea B, având în sânge o îmbibație alcoolică de 1,75 g/
Împotriva sentinței a declarat apel în termen inculpatul criticând-o ca fiind netemeinică și nelegală, solicitând în pricipal achitarea acestuia, arătând că a săvârșit infracțiunea aflându-se în stare de necesitate, prevăzută de art.45 din iar în subsidiar reducerea pedepsei aplicate acestuia avându-se în vedere circumstanțele sale personale, în sensul că a recunoscut și regretat comiterea infracțiunii reținută în sarcina sa.
Prin decizia penală nr. 372 din 05.12.2007 pronunțată de Tribunalul Prahovaa fost admis apelul declarat de inculpatul, împotriva sentinței penale nr.2145/23.12.2007 pronunțată de Judecătoria Ploiești, a fost desființată, în parte, în latură penală sentința apelată, fiind interzise inculpatului drepturile prev. de art.71 rap. la art.64 lit. a și b cp. cu excepția dreptului prevăzut de art.64 lit.a teza I, respectiv dreptul de a alege.
S-au menținut restul dispozițiilor sentinței apelate, iar cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut următoarele:
În exercitarea rolului activ, instanța de fond a administrat în totalitate probele necesare și utile soluționării cauzei și apreciind asupra acestora, a reținut o situație de fapt confirmată de ansamblul probator.
S-a apreciat că probele administrate în cauză, respectiv declarațiile inculpatului, fișa de cazier judiciar a acestuia, procesul verbal de constatare a săvârșirii infracțiunii și de recoltare a probelor biologice, buletinul de analiza toxicologică al alcoolemiei, cât și declarațiile martorului, au fost bine individualizate și interpretate de instanța de fond, astfel încât încadrarea juridică corespunde faptei penale săvârșite de către inculpat, și anume conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul, având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală.
De altfel, inculpatul pe tot parcursul procesului penal, inclusiv în fața instanței de control judiciar a arătat că într-adevăr, a condus autovehiculul având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, dar a precizat că s-a aflat în stare de necesitate, întrucât aflându-se la o nuntă, i s-a făcut rău soției acestuia și a fost nevoit să o transporte la spital.
Potrivit disp.art.45 alin.2, tribunalul a reținut că există stare de necesitate atunci când cel care săvârșește fapta face acest lucru pentru a salva de la un pericol iminent și care nu putea fi înlăturat altfel, viața, integritatea corporală sau sănătatea sa, a altuia sau a unui bun important al său ori al altuia sau un interes obștesc.
În privința pericolului iminent, a apreciat că așa cum se poate observa acesta trebuie "să nu poată fi înlăturat altfel", ori în speță, inculpatul avea și alte posibilități pentru a rezolva situația în care se afla soția acestuia, autoturismul său putând fi condus și de alte persoane, ori soția putea fi transportată și cu alte autovehicule la spital.
Prin urmare, s-a reținut că în mod corect s-a apreciat de instanța de fond că în cauză inculpatul nu a săvârșit infracțiunea în stare de necesitate prev. de art.45
În privința criticilor formulate de inculpat, sub aspectul individualizării judiciare a pedepsei, s-a constatat că instanța de fond a făcut o corectă aplicare a disp. art.52 și 72, dând eficiență atât circumstanțelor reale în care a fost săvârșită infracțiunea, cât și circumstanțelor personale ale inculpatului, precum și gradul de pericol social concret al faptei penale săvârșite de acesta.
Instanța de apel însă a apreciat că această cale de atac a inculpatului este fondată, ținând-se cont de cauza Hirst împotriva Marii Britanii cu trimitere la dreptul de a alege al inculpatului prev. de art.64 lit.a teza I Se arată în acest sens persoanele vinovate de comiterea unei infracțiuni ar trebui să se bucure de toate drepturile și libertățile fundamentale cu excepția eventual al dreptului la libertate, iar orice restricționare a astfel de drepturi trebuie să fie întotdeauna justificat. În raport cu infracțiunea săvârșită de inculpat, se arată că în speță nu se impunea și interzicerea dreptului de a alege. Mai învederează tribunalul că înlăturarea aplicării acestui articol are importanță chiar dacă executarea închisorii a fost suspendată condiționat deoarece în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în cadrul termenului de încercare se poate dispune revocarea suspendării și interzicerea dreptului arătat.
În final, s-a apreciat că apelul inculpatului este fondat numai din acest punct de vedere, iar după desființarea în parte, în latură penală și pronunțarea unei noi hotărârii tribunalul a interzis inculpatului drepturile prev. de art.64 lit.a și b cu titlu de pedeapsă accesorie, cu excepția însă a dreptului prev. de art.64 lit.a teza
Împotriva acestor două hotărâri judecătorești a formulat recurs inculpatul criticîndu-le pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea acestei căi de atac inculpatul prin apărător învederează că fapta a comis-o în stare de necesitate, deoarece soției sale în momentul în care participa la o nuntă în localitatea i s-a făcut rău și a fost nevoit să o trasporte la Spitalul Județean din P deoarece deși a sunat la serviciul de salvare i s-a comunicat că nici un autoturism nu este disponibil.
În altă ordine de idei, inculpatul a solicitat ca instanța de recurs să rețină cauza spre rejudecare, urmând să dispună efectuarea unei expertize medico-legale, prin care să se recalculeze gradul de alcoolemie al inculpatului în momentul depistării sale de către organele de poliție.
În final, inculpatul a solicitat ca în cazul în care cele două ipoteze de mai sus nu sunt considerate pertinente de către instanță, ca ținându-se cont de circumstanțele sale personale, respectiv de faptul că este șofer profesionist de 20 ani, neavând până în prezent nici o abatare și de circumstanțele reale ale comiterii faptei, respectiv aceea că a fost forțat să conducă autoturismul pe drumurile publice, să-i fie redusă pedeapsa aplicată.
Examinând recursul formulat prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a criticilor invocate cât și conform art.3859alin.3 C.P.P. Curtea apreciază că această cale de atac este nefondată astfel cum se va arăta în continuare.
Instanțele anterioare au reținut în mod corect situația de față în urma analizării probatoriilor administrate în speță, dându-i o justă încadrare juridică.
Referitor la starea de necesitate invocată de către inculpat, Curtea apreciază că motivarea tribunalului este corectă din punct de vedere juridic, în sensul că situația în care s-a aflat inculpatul nu poate fi asimilată cu "un pericol iminent" astfel cum este el menționat în art.45 alin.2, deoarece inculpatul ar fi avut și alte posibilități de aot ransporta pe soția sa la un spital din P, dar și să o transporte la spitalul din. Printre altele inculpatul a mai menționat că a sunat la serviciul salvare însă i s-a răspuns că nici o ambulanță nu este disponibilă. Această apărare invocată în recurs diferă de mențiunea formulată în fața instanței de fond, conform căreia " s-a încercat să se ia legătura cu salvarea", însă nu s-a reușit. Aceste diferențe, dar și faptul că în faza de urmărire penală inculpatul nu a formulat această apărare, ceea ce ar fi determinat organele de cercetare să solicite un listing al serviciului apelului de urgență 112 nu poate conduce instanța de recurs decât la concluzia că această situație învederată este formulată exclusiv pentru a fi exonerat de răspundere penală.
În ceea ce privește individualizarea pedepsei, Curtea consideră că aceasta a fost perfect efectuată de către instanțele anterioare, care au ținut cont de circumstanțele personale ale inculpatului, motiv pentru care au și dispus suspendarea condiționată a executării acesteia, dar și de cele reale, aplicându-se o pedeapsă către limita minimă prevăzută de textul de lege incriminator.
Referitor la efectuarea unui calcul retroactiv, cerere formulată de inculpat, Curtea observă că această probă este cerută de către inculpat pentru prima oară în fața instanței de recurs, pe de o parte, iar pe de altă parte nu se oferă destule motive (conformația fizică a inculpatului, cantitatea de alcool ingerată, alimentele consumate, etc) pentru a se aprecia că această recalculare ar fi pertinentă soluționării cauzei și ar modifica valorile alcoolemiei reținute în buletinul de analiză la care a făcut trimitere instanța de fond, respectiv 3306, 3307 din 24.10.2005.
Pentru considerentele mai sus expuse, Curtea în temeiul art.38515pct.1 lit.b C.P.P. va respinge recursul ca nefondat.
Văzând și disp. art.192 alin.2 C.P.P.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, fiul lui G și, născut la 27 mai 1969, domiciliat în P,-, jud.P, împotriva deciziei penale nr.372/5.12.2007 a Tribunalului Prahova și sentinței penale nr.2145/23.10.2007 a Judecătoriei Ploiești.
Obligă recurentul la 80 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 21 februarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
Fiind în prezenta se semnează
de președintele instanței
GREFIER,
Red. /.red.
2 ex/05.03.2008
fond - Jud.
jud. fond
apel - Trib.
jud. apel ,
Operator de date cu caracter personal
Nr. Notificare 3113/2006
Președinte:Frățilescu Paul MihaiJudecători:Frățilescu Paul Mihai, Teișanu Florentin, Tudoran