Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 241/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - OUG. 195/2002 -
R O ÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU
CAUZE CU MINORI
DECIZIA Nr. 241
Ședința publică din 15 iunie 2009
PREȘEDINTE: Acsinte Viorica
JUDECĂTOR 2: Andronic Tatiana Luisa
JUDECĂTOR 3: Ghertner
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror
Pe rol, judecarea recursului declarat de inculpatul, domiciliat în com. Sadova, jud. S, împotriva deciziei penale nr. 32 din 2 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava.
La apelul nominal se prezintă avocat ales pentru inculpatul recurent, lipsă fiind acesta.
Procedura completă.
S- făcut referatul cauzei, după care instanța, constatând recursul în stare de judecată, a dat cuvântul la dezbateri.
Avocat, pentru inculpatul recurent, a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei și pe fond, suspendarea executării pedepsei aplicată inculpatului, apreciind că pentru pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare, pentru care s-a reținut starea de recidivă postexecutorie, este împlinit termenul de reabilitare, astfel încât se impune înlăturarea disp. art. 37 lit. b Cod penal și suspendarea executării pedepsei aplicate.
Reprezentantul Parchetului a pus concluzii de respingere a recursului ca nefondat și menținerea deciziei ca legală și temeinică, apreciind că termenul de reabilitare de 4 ani și 8 luni pentru pedeapsa anterioară nu a fost împlinit, instanța de fond reținând în mod corect starea de recidivă postexecutorie, motiv pentru care suspendarea executării pedepsei nu este posibilă.
Declarând închise dezbaterile, care au fost înregistrate în sistem audio,
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 306 din 10.10.2007 pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, inculpatul a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autoturism de către o persoană ce nu posedă permis de conducere prev. de art. 78 alin. 2 din OUG nr. 195/2002, cu aplic. art. 37 lit. b Cod penal, la pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare.
Pe durata prevăzută de art. 71 Cod penal s-a dispus ca inculpatul să fie lipsit de drepturile indicate de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal.
În sarcina inculpatului s-a reținut că, în seara zilei de 25 octombrie 2006, în jurul orelor 20:30 a fost depistat de către organele de poliție conducând autoturismul marca "Renault" cu număr de înmatriculare Sv-08- pe drumul comunei Sadova, fiind surprins la intersecția DC 88 cu DN 17A, fără permis de conducere.
S-a reținut că, în vara anului 2006 inculpatul a frecventat cursurile școlii de șoferi, însă nu a promovat examenul.
Mai mult decât atât, s-a constatat că inculpatul avea o îmbibație alcoolică de 0,38 gr%
Inculpatul, atât în fața organelor de anchetă cât și în fața instanței a recunoscut săvârșirea faptei ce i se pune în sarcină.
A mai reținut prima instanță că inculpatul se află în stare de recidivă prevăzută de art. 37 lit. b Cod penal, fiind condamnat la pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare pentru art. 37 alin. 1 din Decretul nr. 328/1996 prin sentința penală nr. 674 din 10 noiembrie 1995 Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 267 din 09 septembrie 1997 Curții de APEL SUCEAVA (arestat la 22 august 2001, liberat la 22 februarie 2002, rămânând un rest de 243 zile) astfel încât a făcut aplicațiunea acestui text.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, inculpatul a declarat apel, criticându-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea apelului, inculpatul a arătat că suferă de o instabilitate psihică care-l determină să săvârșească numai asemenea acte, respectiv în situațiile în care este ușor amețit se urcă la volanul mașinii, pentru că și-a dorit întotdeauna să-și împlinească acest vis și anume acela de a conduce mașina, inculpatul făcând școala de șoferi fără însă a promova examenul.
Prin decizia penală nr. 32 din data de 02.02.2009 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr-, s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat.
Pentru a decide astfel, constatat instanța de apel că prima instanță a reținut în mod corect situația de fapt și încadrarea în drept, dând o justă interpretare probatoriului administrat în cauză.
Inculpatul apelant a comis faptele deduse judecății în împrejurările reținute de prima instanță și arătate în considerentele sentinței penale atacate, vinovăția sa fiind în mod corect stabilită prin: procesul-verbal încheiat cu prilejul constatării faptei - fila 6 dosar Parchet, copie de pe certificatul de înmatriculare a autoturismului marca Renault, cu număr de înmatriculare CJ - 08 -, Protocolul aparatului electronic tip, rezultat în urma testării numitului, adresa nr. - din 14.11.2006 emisă de Serviciul Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor.
Relativ la cuantumul pedepsei aplicate inculpatului, Tribunalul a apreciat că acesta a fost just și proporțional individualizat, cu respectarea criteriilor generale prevăzute de art.72 Cod penal, ea fiind orientată spre minimul special prevăzut de textul incriminator, neimpunându-se reținerea de circumstanțe atenuante, avându-se în vedere faptul că a comis, cu intenție, o infracțiune care aduce atingere relațiilor sociale referitoare la buna desfășurare a circulației pe drumurile publice, el neaflându-se la primul conflict cu legea penală.
Circumstanțele personale ale inculpatului, precum și susținerile acestuia în sensul că a recunoscut fapta comisă, a colaborat cu organele de anchetă, că suferă de o instabilitate psihică care-l determină să săvârșească numai asemenea acte, respectiv în situațiile în care este ușor amețit se urcă la volanul mașinii, nu pot conduce la concluzia netemeiniciei sentinței penale apelate, pedeapsa aplicată de prima instanță fiind consecința propriei conduite, având în vedere faptul că, deși cunoștea că nu posedă permis de conducere, a înțeles să conducă un autoturism, punând astfel în pericol circulația pe drumurile publice, deși avea posibilitatea să apeleze la un serviciu de taximetrie.
De asemenea, și modalitatea de executare a pedepsei a fost în mod corect individualizată, Tribunalul apreciind că reeducarea inculpatului poate avea loc doar prin privarea de libertate, în scopul ca acesta să își formeze o atitudine corectă față de ordinea de drept, având în vedere că se află în stare de recidivă postexecutorie, prevăzută de art. 37 lit. b Cod penal, iar suspendarea executării pedepsei nu este posibilă, în cauză nefiind întrunite condițiile impuse de legiuitor, prin dispozițiile art. 81 Cod penal.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și neteminicie. În motivarea recursului, acesta arătat că nu este dată în cauză starea de recidivă postexecutorie, întrucât inculpatul era, la data comiterii faptei, reabilitat. În aceste condiții, se justifică aplicarea disp. art. 81 și urm. Cod penal, suspendându-se condiționat pedeapsa aplicată.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate și care se circumscriu cazurilor de casare prev. de art. 3859al. 1 pct. 14, 17 Cod pr.penală, precum și în conformitate cu disp. art. 3859al. 3 Cod pr.penală, Curtea constată că acesta este neîntemeiat, pentru următoarele considerente:
Atât instanța de fond, cât și cea de apel au reținut corect situația de fapt și încadrarea în drept, dând justă interpretare probatoriului administrat în cauză și pe larg analizat în considerentele celor două hotărâri.
Arată inculpatul că greșit s-a reținut în sarcina sa starea de recidivă postexecutorie, prev. de art. 37 lit. b Cod penal, susținere ce nu poate fi însă primită.
Astfel, după cum rezultă din fișa de cazier judiciar a inculpatului (17 ds.), acesta fost condamnat, prin sentința penală nr. 674/10.11.1995 a Judecătoriei Cîmpulung M, definitivă prin decizia penală nr. 267/09.06.2007 a Curții de APEL SUCEAVA, la pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 37 al. 1 din Decretul nr. 328/1966.
Pedeapsa aici aplicată afost executată de către inculpat în perioada 02.08.2001 - 22.02.2002, când acesta s- liberat condiționat, cu un rest rămas neexecutat de 243 zile.
Potrivit art. 135 al. 1 lit. a Cod penal, termenul de reabilitare judecătorească se compune, pentru pedeapsa închisorii mai mare de 1 an și până la 5 ani, dintr-un interval de timp, fix, de 4 ani, la care se adaugă J din durata pedepsei.
Acesta se calculează, potrivit art. 136 al. 1 Cod pr.penală, de la data când a luat sfârșit executarea pedepsei principale.
Dacă pentru ultima parte din pedeapsă condamnatul a fost liberat condiționat, termenul de reabilitare curge de la data împlinirii duratei pedepsei șinude la data liberării condiționate.
Cum fapta nou reținută în sarcina inculpatului fost comisă la data de 25.10.2006, în urma efectuării calculului aritmetic al termenului de reabilitare reiese că acesta nu era împlinit la data săvârșirii ei, iar cum pedeapsa aplicată pentru o infracțiune intenționată, prin sentința penală nr. 674/1995 a Judecătoriei Cîmpulung M este mai mare de 6 luni închisoare, fiind îndeplinite cerințele prev. de art.37 al. 1 lit. b Cod penal, în mod corect s- reținut starea de recidivă postexecutorie.
În aceste condiții, suspendarea condiționată/sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului pentru această nouă infracțiune comisă nu poate fi dispusă în cauză, nefiind îndeplinite cerințele prev. de art. 81, respectiv 861Cod penal.
Cât privește cuantumul pedepsei aplicate inculpatului, acesta a fost just și proporțional individualizat, cu respectarea criteriilor generale prev. de art. 72 Cod penal, aspect pe larg analizat de către instanțele de fond și de apel.
Pentru considerentele arătate, constatând că hotărârea atacată este legală și temeinică, Curtea, în conformitate cu disp. art. 38515pct. 1 lit. Cod pr.penală, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpat.
Văzând și disp. art. 192 al. 2 Cod pr.penală, disp. art. 3 din Protocolul privind stabilirea onorariilor pentru avocații care acordă asistență juridică în materie penală nr. 61573/2008,
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
ECIDE
Respinge recursul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 22.10.1971 în C- M, domiciliat în com. Sadova, jud. S, CNP -, împotriva deciziei penale nr.32 din data de 02.02.2009 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr-, ca nefondat.
Obligă inculpatul să plătească statului suma de 250 lei cu titlu de cheltuieli judiciare din recurs.
Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Suceavaa sumei de 50 lei reprezentând onorariu parțial avocat oficiu inculpat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 15.06.2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Dact.
Jud. fond
Jud. apel
2 ex./26.06.2009
Președinte:Acsinte VioricaJudecători:Acsinte Viorica, Andronic Tatiana Luisa, Ghertner
