Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 240/2009. Curtea de Apel Suceava
Comentarii |
|
Dosar nr- - Art. 209 Cod penal -
R O ÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU
CAUZE CU MINORI
DECIZIA Nr. 240
Ședința publică din 15 iunie 2009
PREȘEDINTE: Acsinte Viorica
JUDECĂTOR 2: Andronic Tatiana Luisa
JUDECĂTOR 3: Ghertner
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror
Pe rol, judecarea recursului declarat de inculpatul, domiciliat în B,-,. A,. 8,.46, jud. B, împotriva deciziei penale nr. 75 A din 2 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani.
La apelul nominal se prezintă avocat din oficiu pentru inculpatul recurent, lipsă fiind acesta și partea vătămată intimată.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care
Avocat pentru inculpatul recurent a solicitat, în temeiul art. 3859pct. 18 Cod pr.penală, admiterea recursului, casarea deciziei și pe fond achitarea inculpatului în temeiul disp. art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. c Cod pr.penală, având în vedere că din probele administrate, inclusiv depoziția martorului, rezultă că inculpatul nu este autorul faptei.
În subsidiar, a cerut aplicarea disp. art. 10 lit.1având în vedere valoarea modică a prejudiciului și persoana inculpatului.
Reprezentantul Parchetului pus concluzii de respingerea recursului, ca nefondat, menținerea deciziei ca legală și temeinică, apreciind că din probele administrate, în principal proba științifică, ce nu poate fi înlăturată prin depozițiile martorilor, rezultă că inculpatul este autorul faptei. Cu privire la cererea subsidiară, cerut respingerea acesteia, având în vedere antecedentele inculpatului care a mai săvârșit infracțiuni de același gen.
Declarând închise dezbaterile, care au fost înregistrate în sistem audio,
După deliberare,
CURT E A,
Asupra recursului de față, constată
Prin sentința penală nr. 3083 din 5.12.2008 a Judecătoriei Botoșania fost condamnat inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208, 209 al. 1 lit. e, Cod penal, cu aplic. art. 37 lit. Cod penal la pedeapsa de 3 ani închisoare privativă de libertate.
În temeiul art. 61 Cod penal a fost menținută liberarea condiționată cu privire la restul de 298 zile închisoare rămas de executat din pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 2205/24.08.2004 a Judecătoriei Botoșani.
A fost obligat inculpatul să plătească părții civile - suma de 180 lei cu titlu de daune materiale.
Pentru hotărî astfel, instanța de fond a reținut aceeași situație de fapt ca și în actul de sesizare și anume:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Botoșani din 17 martie 2008 s- dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 al. 1, 209 al. 1 lit. e, Cod penal, cu aplic. art.37 lit. a Cod penal, constând în aceea că în noaptea de 1/2 august 2005 a forțat autoturismului cu numărul de înmatriculare -proprietatea lui, autoturism ce era parcat în apropierea imobilului în care locuiește partea vătămată, pe strada -, nr. 4 din mun. B și sustras acumulatorul marca " în valoare de 180 lei.
Stabilirea situației de fapt prezentate s-a făcut de organul de urmărire penală în baza plângerii și declarațiilor părții vătămate, a procesului verbal de cercetare la fața locului, a declarațiilor acuzatului, a declarațiilor martorilor și a raportului de constatare tehnico-științifică.
Atât în faza urmăririi penale cât și în cursul judecății, inculpatul a avut o atitudine de negare a vinovăției, susținând că la data de 30 iulie 2005 plecat la din comuna, jud. B unde a rămas până la data de 3 august 2005, împrejurare în care nu avea cum să comită acel furt reținut în sarcina sa.
Inculpatul, prin avocat, a solicitat completarea raportului de constatare tehnico-științifică nr. - din 31 octombrie 2007 prin care s-a stabilit că urmele papilare identificate pe mașina părții vătămate au fost create de inculpatul. Obiecțiunile formulate de apărătorul inculpatului au fost apreciate de instanță ca fiind întemeiate, astfel că a procedat în conformitate cu disp. art. 115 Cod pr.penală la completarea lucrării în sensul de a se preciza care din cele două urme papilare prelevate de pe autoturism au fost supuse analizei specialistului și care este explicația diferențelor care apar în cele două diagrame analizate comparativ.
Răspunsul la obiecțiuni se regăsește în completarea întocmită de Serviciul Criminalistic din cadrul IPJ B (38 și 39 dosar).
Pentru a dovedi afirmațiile sale, referitoare la deplasarea efectuată la sfârșitul lunii iulie 2005 în comuna, inculpatul a solicitat proba testimonială, la termenul din 15 iulie 2008, fiind audiați martorii și.
Declarațiile celor două persoane au fost înlăturate de instanța de judecată care le-a apreciat ca fiind subiective. Pe de parte, s-a constatat că martorii sunt fie rude apropiate ale inculpatului, fie cunoștințe ale acestuia, ceea ce i-a determinat să facă afirmații favorabile lui, iar pe de altă parte, este puțin probabil că la mai bine de 3 ani de la data comiterii faptei, aceștia își amintesc în detaliu evenimentele derulate la sfârșitul lunii iulie 2005.
De asemenea, afirmațiile martorilor sunt contrazise de raportul de constatare întocmit de Serviciul Criminalistic din cadrul IPJ B, raport ce constituie o probă științifică și nu poate fi înlăturat prin depozițiile a doi martori.
Prelevarea urmelor digitale de pe autoturismului s-a efectuat de către lucrătorii de poliție în prezența martorului, astfel că nu se poate susține că proba nu a fost administrată corect. De altfel inculpatul nu a putut oferi explicație plauzibilă a existenței urmelor sale papilare ridicate de pe autoturismul părții vătămate (interiorul capotei).
Reținând vinovăția inculpatului, instanța de fond a arătat că infracțiunea prezentă fost comisă în stare de recidivă postcondamnatorie, prev. de art.37 lit. Cod penal, în raport de pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare ce s- aplicat prin sentința penală nr. 2205/24.08.2004 a Judecătoriei Botoșani, din executarea căreia inculpatul a fost eliberat condiționat la19.04.2005, cu un rest de 298 zile închisoare, fapta prezentă fiind comisă înainte de expirarea restului de pedeapsă.
În ce privește latura civilă, inculpatul a fost obligat la plata sumei de 180 lei către partea civilă, reprezentând contravaloarea acumulatorului sustras și nerestituit.
Sentința a fost în general confirmată de Tribunalul Botoșani, care prin decizia penală nr. 75 A din 2.04.2009 a admis apelul inculpatului, a desființat în parte hotărârea și în rejudecare, reținând în favoarea acestuia, circumstanțe atenuante prev. de art. 74 al. 2 Cod penal cu aplic. art.76 lit.c Cod penal, art. 80 Cod penal, a dispus condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 208, 209 al. 1 lit.e,g Cod penal, cu aplic. art. 37 lit. Cod penal, la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, în loc de 3 ani închisoare.
Au fost menținute restul dispozițiilor sentinței.
Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a reținut că din moment ce prejudiciul cauzat este minim, în valoare de 180 lei, în favoarea inculpatului pot fi reținute circumstanțele atenuante prev. de art. 74 al. 2 Cod penal în concurs cu art. 80 Cod penal, pedeapsa putând fi coborâtă sub minimul special.
Împotriva celor două hotărâri a formulat recurs același inculpat, care prin intermediul apărătorului a solicitat achitarea în baza art. 10 lit. c Cod pr.penală, susținând că nu el este autorul faptei. În subsidiar s-a arătat că fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, motivat de valoarea modică a prejudiciului, solicitând achitarea în baza art. 10 lit.1Cod pr.penală.
Examinând recursul se constată că este întemeiat sub aspectul greșitei încadrări juridice a faptei, cu consecința greșitei individualizări a pedepsei, motive de casare prev. de art. 3859pct. 17 și 14 Cod pr.penală.
Din lucrările dosarului rezultă că inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, constând în aceea că la data de 1/2 august 2005, prin efracție, a sustras din mașina proprietatea părții vătămate acumulatorul în valoare de 180 lei.
În mod corect instanțele inferioare au înlăturat declarațiile martorilor propuși de inculpat în apărare, ca fiind neconcludente, din moment ce constatarea tehnico-științifică efectuată în cauză a fost reverificată sub aspectul criticilor făcute de inculpat, iar organele care au întocmit-o și-au menținut concluziile în sensul că amprentele inculpatului au fost găsite pe fața interioară a capotei mașinii părții vătămate, unde nu aveau ce să caute din moment ce ambele părți susțin că nu se cunosc.
În aceste împrejurări criticile inculpatului în sensul că nu el a comis fapta, nu pot fi primite.
Pe de altă parte, instanța de apel l-a condamnat pe inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208, 209 al. 1 lit. e,g Cod penal, cu aplic. art. 37 lit. Cod penal, art. 74 al. 2, 76 lit. c Cod penal și art. 80 Cod penal, coborând pedeapsa sub limita minimă specială.
Deși art. 80 are 4 alineate, prin care reglementează situații procesuale distincte, se observă că instanța de apel nu a făcut în încadrarea juridică referire la niciunul dintre alineate.
În aceste împrejurări, Curtea constată că în urma admiterii recursului declarat de inculpat se impune înlăturarea din decizia recurată a dispoziției de aplicare generică a pedepselor art. 80 Cod penal și de aplicare a prevederilor art. 80 al. 1 Cod penal - incidente în situația în care pedeapsa aplicată se coboară sub limita minimă specială.
Potrivit art. 72 Cod penal la individualizarea pedepsei trebuie să se țină seama de dispozițiile părții generale Codului penal, gradul de pericol concret, de limitele speciale ale pedepsei, cauzele de agravare sau atenuare a răspunderii penale, împrejurările comiterii faptei, cât și de persoana inculpatului.
În cauză inculpatul este recidivist, nu recunoscut comiterea faptei, nu a recuperat prejudiciul, aspecte ce fac ca în speță să nu fie îndeplinite condițiile art. 181Cod penal, cu privire la fapta care nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
Totuși, având în vedere cuantumul foarte mic la prejudiciului - 180 lei, se constată că scopul pedepsei de prevenție generală și specială cât și de reeducare inculpatului poate fi realizat și prin diminuarea mai accentuată a cuantumului pedepsei, ca efect al circumstanțelor atenuante facultative reținute deja.
Așa fiind, în baza art. 38515pct. 2 lit. d Cod pr.penală va fi admis recursul inculpatului, casată în parte decizia nr. 75A din 2.04.2009 a Tribunalului Botoșani și în rejudecare:
Se va înlătura aplicarea art. 80 Cod penal, urmând ca inculpatul să fie condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art.208, 209 al. 1 lit.e,g Cod penal, cu aplic. art. 37 lit. a Cod penal, 74 al. 2 și 76 lit. c Cod, art. 80 al.1 Cod penal, la pedeapsa de 3 luni închisoare (în loc de 1 an și 6 luni).
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale deciziei care nu sunt contrare prezentei hotărâri.
Văzând și disp. art. 192 al. 3 Cod pr.penală,
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE
Admite recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.75A din data de 02.04.2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani în dosar nr-.
Casează în parte decizia penală mai sus-menționată și în rejudecare:
Înlătură din decizia penală atacată aplicarea art.80 Cod penal.
Condamnă pe inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art.208 alin.1, 209 alin.1 lit.e, g Cod penal cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal, art.74 alin.2, art.76 lit.c, 80 alin. 1 Cod penal la pedeapsa de 3(trei) luni închisoare (în loc de 1 an și 6 luni închisoare).
Pedeapsă de executat pentru inculpat: 3(trei) luni închisoare.
Menține celelalte dispoziții ale deciziei care nu sunt contrare prezentei hotărâri.
Cheltuielile judiciare din recurs rămân în sarcina statului, din care suma de 200 lei reprezentând onorariu avocat oficiu inculpat se va avansa din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Suceava.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 15.06.2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Dact.
3 ex./24.06.2009
Președinte:Acsinte VioricaJudecători:Acsinte Viorica, Andronic Tatiana Luisa, Ghertner