Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 270/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR.270/R/2008
Ședința publică din 23 aprilie 2008
Instanța compusă din:
PREȘEDINTE: Vasile Goja JUDECĂTOR 2: Ana Covrig Luminița Hanzer
JUDECĂTORI: - -
: - -
GREFIER: - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ reprezentat prin PROCUROR:.
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.123/A din 11 decembrie 2007 Tribunalului Bistrița -N, pronunțată în dosar nr-, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.78 alin.1 din OUG 195/2002 cu aplicarea art.37 lit.a pen.
La apelul nominal făcut în cauză, la prima strigare, se constată lipsa inculpatului și a apărătorului ales, av..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 22 aprilie 2008, prin Serviciul Registratură al Curții de APEL CLUJ, s-a depus o cerere de amânare a judecării cauzei formulată de apărătorul ales al inculpatului, care nu se poate prezenta la termenul de astăzi fiind plecat din localitate.
Reprezentantul Parchetului, față de lipsa de apărare și fiind primul termen de judecată în recurs când procedura de citare cu inculpatul este îndeplinită și de la reședința acestuia, solicită acordarea unui nou termen de judecată.
Instanța, lasă cauza la a doua strigare în vederea prezentării apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat.
La a doua strigare se prezintă apărătorul desemnat din oficiu al inculpatului, av., din Baroul Cluj, cu delegație la dosar, lipsă fiind inculpatul.
Instanța, față de cererea de amânare formulată în scris de apărătorul ales al inculpatului, acordă cuvântul părților.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea cererii față de împrejurarea că la dosar nu s-a depus nici un act care să justifice lipsa apărătorului ales.
Apărătorul desemnat din oficiu al inculpatului lasă la aprecierea instanței cu privire la cererea formulată.
Instanța, deliberând, respinge cererea de amânare întrucât prezenta cauză s-a amânat la mai muolte termene de judecată iar la acest termen apărătorul ales nu a depus la dosar nici un act care să justifice lipsa acestuia.
Nefiind alte cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor pronunțate de instanța de fond și cea de apel și rejudecând cauza să se dispună,în principal, achitarea inculpatului în temeiul art.11 pct.2 lit.a pr.pen. reținând că a existat starea de necesitate prev.de art.45 penal iarîn subsidiar, solicită trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond întrucât ambele instanțe nu s-au pronunțat asupra unor cereri esențiale pentru părți.
Arată că inculpatul a făcut acea deplasare pentru a rezolva unele probleme medicale urgente, respectiv pentru aod uce pe concubina sa la spital deoarece avea probleme grave de sănătate cu sarcina. Apreciază că în mod incorect nu a fost reținută starea de necesitate și au fost înlăturate declarațiile inculpatului care se coroborau cu declarațiile a doi martori. Cu onorar din.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii recurate apreciind că în mod corect instanța de apel a dat eficiență circumstanțelor atenuante și a coborât pedeapsa. De asemenea, nu s-a reținut starea de necesitate raportat la declarațiile martorilor și chiar la declarațiile inculpatului care, inițial a declarat că a mers să-și cumpere țigări pentru ca apoi să declare că s-a dus la spital cu concubina sa.
CURTEA
Prin sentința penală nr. 97 din 5 iulie 2007 pronunțată de Judecătoria Beclean În dosarul nr- a fost condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la 23.03.1985 în mun.D, recidivist, CNP--, domiciliat în loc. nr.184, județul B-N, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere prev. de art. 78 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, modificată și completată prin Legea nr. 49/2006 cu aplic.art. 37 lit."a" Cod penal, la 2 ani închisoare.
S-a constatat că infracțiunea a fost comisă în cursul termenului de încercare de 2 ani și 8 luni, stabilit prin sentința penală nr. 19/2005 a Judecătoriei Beclean.
În baza art.83 alin.1 Cod penal s-a revocat suspendarea condiționată acordată pentru pedeapsa de 8 luni închisoare aplicată prin sentința penală amintită, pedeapsă ce s-a dispus a fi executată alăturat pedepsei din prezenta cauză, în total 2 ani și 8 luni . cu aplic.art.71 rap.la art.64 lit."a-c" Cod penal.
Inculpatul a fost obligat să plătească statului 160 lei, cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această sentință penală instanța de fond a reținut în fapt următoarele:
Prin sentința penală nr.19/27.01.2005 a Judecătoriei Beclean, rămasă definitivă la 8.02.2006 prin neapelare, inculpatul a fost condamnat la 8 luni închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 2 ani și 8 luni, pentru săvârșirea infracțiunilor prev.de art. 78 alin.1 și art. 81 alin.1 din OUG nr. 195/2002.
perseverență infracțională, la data de 13.11.2006, în jurul orei 23,10 inculpatul a urcat la volanul autoturismului cu nr. de înmatriculare -, proprietatea soțului concubinei sale, pe care l-a condus pe DJ 170 și DN 17, respectiv din până în loc. deși nu poseda permis de conducere.
Instanța a reținut, potrivit declarației inițiale a inculpatului, că acesta s-a deplasat cu autoturismul pentru a-și procura un pachet de țigări din loc., declarație care a fost ulterior retractată, inculpatul susținând că a făcut această deplasare pentru rezolvarea unor probleme medicale urgente.
Raportat la starea de fapt reținută, instanța de fond a constatat că, în drept, fapta inculpatului, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev.de art.78 alin. 1 din OUG nr.195/2002, modificată și completată prin Legea nr. 49/2006 cu aplic.art. 37 lit."a" Cod penal, pentru care a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare.
Constatând că această infracțiune a fost comisă în perioada termenului de încercare de 2 ani și 8 luni, stabilit prin sentința penală nr.19/2005 a Judecătoriei Beclean, s-a dispus în temeiul art.83 alin. 1 Cod penal, executarea pedepsei de 8 luni închisoare aplicată prin sentința menționată, alăturat pedepsei aplicate în prezentul dosar, în final inculpatul având de executat pedeapsa de 2 ani și 8 luni închisoare cu aplic.art.71 rap.la art.64 Cod penal.
Impotriva acestei sentințe penale a declarat apel, în termen legal, inculpatul, solicitând admiterea acestuia, desființarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, să se rețină în favoarea inculpatului circumstanțele atenuante prev.de art. 74 și 76 lit."e" Cod penal,cu consecința reducerii pedepsei sub minimul prevăzut de lege.
În motivarea apelului, inculpatul a susținut că a făcut deplasarea cu autoturismului în condițiile art. 45 Cod penal, respectiv pentru a-și ajuta soția care avea probleme grave cu sarcina, situație pe care instanța de fond nu a avu-to în vedere la stabilirea pedepsei ce i-a fost aplicată.
Prin decizia penală nr. 123/A/11.12.2007 a Tribunalului apelul declarat în cauză a fost admis ca fiind fondat în baza disp.art. 379 pct. 2 lit.a Cod procedură penală și s-a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere prev. și ped. de art. 86 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, cu aplic.art. 37 lit."a" Cod pen. și art. 74 lit.c Cod penal rap.la art.76 lit.d Cod pen.
Potrivit art. 83.pen. s-a dispus revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 8 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 19/2005 a Judecătoriei Beclean și s-a dispus executarea acesteia alături de pedeapsa aplicată în cauză, rezultând pedeapsa finală de 1 an și 2 luni închisoare.
S-a făcut aplicarea disp. art 71 rap.la art 64 lit.a-b Cod penal, fiind menținute celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
Conform art.192 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare în apel au rămas în sarcina statului.
Tribunalul a reținut că apelul inculpatului este fondat pentru alte motive decât cele invocate.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a constatat că prima instanță a stabilit o corectă stare de fapt și a dat o încadrare juridică corespunzătoare faptelor deduse judecății.
Tribunalul a concluzionat că, în ciuda susținerilor apelantului în sensul că a comis fapta pentru a salva viața soției sale, care era însărcinată, sau chiar viața sarcinii, în mod just instanța de fond nu a reținut incidența disp. art. 45 Cod penal, cu privire la starea de necesitate, și aceasta raportat la declarațiile declarațiilor martorilor audiați în cauză, adresa nr. 4715/2007 emisă de Spitalul Municipal D, declarațiile inculpatului, probe din care rezultă că susținerile acestuia sunt lipsite de suport probator.
Conform declarației inițiale a inculpatului dată în fața de urmărire penală, acesta intenționa să se deplaseze în localitatea, pentru a-și cumpăra țigări, dar ulterior, cu ocazia cercetării judecătorești, inculpatul a revenit asupra acestei declarații, susținând că deplasarea sa a fost imperios necesară raportat la pericolul în care se afla concubina sa, martora, ca urmare a problemelor de sarcină survenite în după-amiaza acelei zile, aceasta fiind într-adevăr internată în Spitalul Municipal D, în cadrul secției Obstetrică-Ginecologie în perioada 8.08 - 12.08.2006, în perioada indicată de martoră, respectiv cea cu începere din 13.11.2006, aceasta nefiind regăsită în evidențele unității spitalicești.
Avându-se însă în vedere faptul că inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei, a fost redozată pedeapsa la cuantumul de șase luni închisoare, reținându-se circumstanța atenuantă prev.de art. 74 lit.c Cod penal rap.la art.76 lit.d Cod penal, și la disp. art.86 alin.1 din nr.OUG 195/2002 cu aplic. art.37 lit.a Cod penal, pedeapsă a cărei executare a fost alăturată pedepsei de 8 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 19/2005 a Judecătoriei Beclean, în temeiul art. 83 Cod penal.
Împotriva acestei decizii și, implicit, împotriva sentinței instanței de fond a declarat recurs inculpatul, criticând soluțiile atacate ca fiind nelegale și netemeinice și a solicitat casarea acestora și pronunțarea, în principal, a unei decizii prin care să se dispună achitarea sa potrivit art. 11 pct. 2 lit. a proc.pen. cu motivarea că în cauză este incident cazul prevăzut de art. 45.pen referitor la starea de necessitate.
În subsidiar, a solictat casarea sentințelor atacate și rejudecarea cauzei de către instanța de fond pe motiv ca în cauză este incident cazul de casare prev. de art. 385/9 pct. 10.proc.pen. respective că ambele instanțe nu s-au pronunțat asupra probelor administrate ori asupra unor cereri esențiale pentru părți, de natură să le garanteze drepturile și să influențeze soluția procesului.
În motivarea recursului inculpatul a arătat că în cauză a dovedit că a comis infracțiunea deoarece a fost imperios necesar să o transporte pe concubina sa la spital, viața acesteia și a fătului fiind în pericol astfel că existența stării de necesitate, ca și cauză care înlătură caracterul penal al faptei, a fost dovedită.
A mai arătat inculpatul că în mod eronat au fost înlăturate declarațiile sale din fața instanței, declarații care se coroborează cu depozițiile martorilor și, declarații care demonstrează existența stării de necessitate și care a generat comiterea faptei.
Procedând la soluționarea recursului prin prisma motivelor invocate și pe baza actelor și lucrărilor dosarului, Curtea constată următoarele:
Atât instanța de fond, cât și cea de apel a reținut o stare de fapt conformă cu realitatea și sprijinită pe interpretarea și analiza judicioasă a probelor administrate în cauză.
Totodată, s-a stabilit o încadrare juridică legală infracțiunii comise de inculpate, iar sancțiunea penală aplicată a fost judicios individualizată, fiind în măsură să asigure realizarea scopului prevăzut de art. 52.pen.
Rezultă din ansamblul probator că în data de 13.11.2006, în jurul orei 23,10 inculpatul a urcat la volanul autoturismului cu nr. de înmatriculare -, proprietatea soțului concubinei sale, pe care l-a condus pe DJ 170 și DN 17, respectiv din până în loc. deși nu poseda permis de conducere.
Potrivit procesului verbal de depistare nr. 461/16.11.2006 ( 5 dos. ) inculpatul a fost identificat în trafic, în timp ce circula pe DN 17 din loc. spre localitatea la volanul autoturismului nr. -, iar prin adresa nr. -/07.12.2006 a Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a vehiculelor -B N ( 13 dos. ) rezultă că susnumitul nu posedă permis de conducere.
Apărarea inculpatului potrivit căreia a comis infracțiunea deoarece trebuia să o transporte la spital pe concubina sa însărcinată, ca urmare a înrăutățirii stării de sănătate a acesteia și, prim urmare, a existat cazul prevăzut de art. 45.pen. a fost corect înlăturată atât de către instanța de fond, cât și cea de apel.
În primul rând, inculpatul a arătat în declarația inițială dată în faza de urmărire penală, că s-a deplasat cu autoturismul pentru a-și procura un pachet de țigări din loc., declarație care a fost confirmată și de concubina sa, martora ( 6-9 dos. ).
Ulterior, în fața instanței de fond, atât inculpatul, cât și martora au motivat că acțiunea inculpatului a fost generată de înrăutățirea stării de sănătate a martorei care era însărcinată la acea vreme, fiind imperios necesar a fi transportată la spital ( 33, 36 dos inst. fond).
Nesinceritatea acestor susțineri este dovedită, pe de o parte, prin aceea că deși inculpatul a arătat în fața instanței că nu a apelat la alte persoane pentru aot ransporta pe martoră la spital, atât aceasta din urmă, cât și martorul ( 37 dos. inst. fond) au arătat că inițial inculpatul l-a rugat pe martorul să efectueze transportul, și, în urma refuzului acestuia, s-a decis să conducă autoturismul.
Pe de altă parte, deși inculpatul și martorii afirmă că, după oprirea în trafic a inculpatului, martora a fost transportată la spitalul din D de către martorul, unde a fost internată circa o săptămână, din adresa nr. 4715/20.06.2007 a Spitalului Municipal D ( 40 dos. inst. fond) rezultă că susnumita nu figurează în evidențele spitalului începând cu data de 13.11.2006.
Potrivit art. 45 al. 2.pen. "este in stare de necesitate acela care savârșește fapta pentru a salva de la un pericol iminent si care nu putea fi înlăturat altfel, viața, integritatea corporală sau sănătatea sa, a altuia sau un bun important al său ori al altuia, un interes obstesc".
Pentru ca pericolul să creeze o stare de necessitate este necesar, printre altele, ca acesta să fie imminent (adică pe punctual de a produce răul cu care amenință vreuna din valorile ocrotite) și și să fie inevitabil (adică să nu poată fi înlăturat pe altă cale decât prin comiterea unei fapte prevăzute de legea penală).
Totodată, pentru a fi considerată ca fiind comisă în stare de necesitate, fapta prevăzută de legea penală trebuie să îndeplinească, printre altele, cerința de a fi necesară pentru salvarea de la pericol a valorilor în sensul de a fi singura cale de salvare a acestora în situația de fapt dată.
În speță, inculpatul nu numai că nu a dovedit existența stării de pericol, dar, chiar și în ipoteza în care starea de sănătate a concubinei sale ar fi impus deplasarea la spital, susnumitul putea apela la alte persoane pentru a conduce autoturismul sau la serviciul de ambulanță, comiterea faptei nefiind singura modalitate de a asigura deplasarea la unitatea spitalicească și, pe cale de consecință, de a asigura înlăturarea stării de pericol invocată.
În final, în motivele de recurs inculpatul a arătat că instanța de fond și cea de apel nu s-au pronunțat asupra unor cereri esențiale pentru susnumitul și nici asupra tuturor probelor administrate, de natura a-I garanta apărarea, însă această critică este nefondată. Dimpotrivă, instanțele au făcut o analiză atentă a tuturor probelor și au înlăturat motivat apărările inculpatului, precum și declarațiile martorilor și ale inculpatului din faza de judecată astfel că cererea de casare a soluțiilor atacate, cu consecința trimiterii cauezi spre rejudecare la instanța de fond, nu poate fi primită.
Pentru toate aceste motive, în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b proc.pen. se va respinge ca nefondat recursul declarat de susnumitul inculpat, iar decizia atacată se va menține în totalitate ca fiind legală și temneinică.
Inculpatului I s-a asigurat asistență juridică din oficiu astfel că în temeiul art. 189.proc.pen. se va stabili suma de 100 lei în favoarea Baroului de Avocați C ce se va avansa din.
Potrivit art. 192 al. 2.proc.pen. inculpatul va fi obligat să plătească 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul domiciliat în loc. nr.184, jud.B-N, împotriva deciziei penale nr.123/A din 11.12.2007 a Tribunalului Bistrița -
Stabilește în favoarea Baroului de avocați C, suma de 100 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
Obligă pe inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de 200 lei, cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorariu avocațial.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 23 aprilie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - - - - - -
Red.//
09.05.2008 - 3 ex.
Jud.fond.
Jud.apel:;
Președinte:Vasile GojaJudecători:Vasile Goja, Ana Covrig Luminița Hanzer
