Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 308/2009. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
Dosar nr- - nr.OUG 195/2002 -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE RECURS
DECIZIE PENALĂ Nr. 308
Ședința publică de la 27 Martie 2009
PREȘEDINTE: Valentina Trifănescu JUDECĂTOR 2: Doru Filimon
- - - JUDECĂTOR 3: George Ciobanu
- - - judecător
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror, de la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA.
.
Pe rol, soluționarea recursului formulat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 43 de la 18 februarie 2009, pronunțată în dosarul cu nr- al Tribunalului Olt - Secția Penală.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul - inculpat, asistat de avocat ales.
Procedura completă.
S-a efectuat referatul oral al cauzei, după care, nefiind ridicate excepții sau formulate cereri noi, instanța de control judiciar a constatat dosarul în stare de judecată și a acordat cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Avocat, având cuvântul pentru recurent, a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor și achitarea inculpatului în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.1Cod pr.penală și aplicarea unei sancțiuni administrative.
A arătat că inculpatul a parcurs cu autoturismul o distanță de 200-300 metri pe un drum comunal, astfel că fapta are un grad de pericol social redus și nu s-a consumat starea de pericol prevăzută de legiuitor.
Reprezentantul Parchetului a solicitat respingerea recursului formulat ca nefondat.
Inculpatul a condus autoturismul având alcoolemnie de 0,93 mlg/litru în aerul expirat.
Starea de pericol este prezumată de lege, iar pericolul social concret este mare având în vedere alcoolemia.
Recurentul - inculpat, având ultimul cuvânt, a solicitat admitere a recursului, casarea hotărârilor și achitarea, precizând că își însușește concluziile apărătorului ales.
Dezbaterile fiind închise;
CURTEA:
Asupra recursului penal de față;
Prin sentința penală nr. 46/16 ianuarie 2009 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr-, în baza art. 87 alin. 1 din OUG 195/2002 raportat la art. 74 alin. 1 lit. a și c cu aplic. art. 76 alin. 1 lit. d, a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 6 luni închisoare, iar conform art. 81, s-a dispus suspendarea condiționată aee xecutării pedepsei aplicate inculpatului, pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 6 luni, stabilit în condițiile art. 82
În baza art. 359 C.P.P. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83, privitoare la revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
În baza art. 71, s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza finală și b, pedeapsa accesorie ce a fost suspendată pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei, în condițiile art. 71 alin. 5
În baza art. 191 alin. 1 C.P.P. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 220 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Slatina nr. 2351/, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată - în stare de libertate - a inculpatului, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 87 alin. 1 din OUG 195/2002.
Din analiza coroborată a mijloacelor de probă administrate atât în faza de urmărire penală, cât și în fața primei instanței, aceasta din urmă a reținut că, în ziua de 20.05.2008, după ce anterior consumase băuturi alcoolice, inculpatul a condus un autoturism pe DN 67B pe raza localității, jud. O, unde a fost oprit de organele de poliție și, întrucât mirosea a alcool, a fost testat cu aparatul alcooltest și condus la Spitalul Județean S, unde i-au fost recoltate două probe biologice de sânge, alcoolemia fiind de 1,95 gr.%o la ora 23,20 și de 1,80 gr.%o la ora 00,20.
Instanța de fond a apreciat că, în drept, fapta inculpatului - astfel cum a fost descrisă mai sus - întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 87 alin. 1 din OUG 195/2002, sub aspectul laturii subiective constatându-se că a fost săvârșită cu intenție, în sensul art. 19, fiind cert că inculpatul a prevăzut rezultatul socialmente periculos pe care, deși nu l-a urmărit, a acceptat posibilitatea producerii lui.
Constatând îndeplinite condițiile răspunderii penale, conform art. 345 C.P.P. instanța de fond a dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsă cu închisoarea sub minimul special prevăzut de lege, cu reținerea circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 alin. 1 lit. a și c cu aplic. art. 76 lit. d și, în raport cu conduita anterioară a inculpatului, dar și ulterioară săvârșirii faptei, cu datele ce caracterizează pozitiv persoana acestuia - rezultând din atitudinea manifestată ulterior - s-a apreciat că inculpatul prezintă reale garanții de resocializare, fără executarea efectivă a pedepsei, aplicându-se dispozițiile art. 81, 82
Conform art. 71 alin. 2, s-a aplicat inculpatului și pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a și b, mai puțin dreptul de a alege, iar în baza art. 71 alin. 5, s-a dispus suspendarea executării acestei pedepse pe durata termenului de încercare, avându-se în vedere hotărârea din 28.09.2004 a Curții Europene de Justiție în cauza Sabou și împotriva României, în raport cu care s- apreciat că nu se impune interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. c și nici lit. a teza
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a formulat apel inculpatul care, în motivele depuse la dosar și susținute oral de apărătorul ales, cu ocazia dezbaterilor, a criticat sentința primei instanțe pentru motive de netemeinicie, arătând că fapta pe care a comis-o, prin conținutul ei concret, nu prezintă pericolul social al unei infracțiuni.
S-a susținut astfel că materialul probator administrat în cauză a confirmat faptul că, în ziua de 20.05.2008 a condus autoturismul proprietatea sa, pe o distanță de aproximativ 100-200. pe un drum comunal necirculat, intenția sa fiind aceea de a-l conduce la domiciliu, până unde avea de parcurs 1 km. Datorită distanței infime parcurse, pe un drum total necirculat, de țară, inculpatul a apreciat că fapta sa nu poate fi caracterizată ca și infracțiune, ținând seama și de persoana sa - fiind șofer de profesie, în vârstă de 60 ani - și nu în ultimul rând de împrejurarea că nu s-a produs nici o urmare care să pericliteze valorile sociale apărate de legiuitor, solicitând achitarea sa și aplicarea unei sancțiuni administrative conform art. 91 și art. 18/1
Prin decizia penală nr. 43 de la 18 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Olt - Secția Penală, s-a dispus respingerea apelului declarat de inculpatul, ca fiind nefondat și a fost obligat apelantul la plata sumei de 50 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această soluție, din analiza actelor și lucrărilor dosarului, instanța de apel a constatat că instanța de fond a reținut o situație de fapt exactă, sens în care a valorificat un probatoriu concludent, ce a fost bine apreciat, pe baza căruia, activitatea infracțională a inculpatului a primit o încadrare legală, constatându-se că acesta a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 87 alin. 1 din OUG 195/2002 modificată, constând în conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică peste limita legală.
În acest sens, relevante sub aspectul vinovăției inculpatului s-au apreciat fi probele științifice, care au certificat împrejurarea că, în seara zilei de 20.05.2008, inculpatul a condus autoturismul proprietatea sa, marca 1310, cu nr. de înmatriculare VL.04. pe direcția -, pe DN 67 B, pe raza comunei, având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală de 0,80 gr.%
In plus, astfel cum a rezultat din concluziile raportului de expertiză medico-legală nr. 1863/I/08 din data de 8.10.2008 întocmit de " Minovici" B, la ora 21,40 - moment în care inculpatul a fost surprins de organele de poliție conducând autoturismul în cauză, astfel cum rezultă din procesul verbal de sesizare - inculpatul a putut avea o alcoolemie teoretică în creștere de circa 1,15 gr.%
Cât privește pedeapsa principală de 6 luni închisoare aplicată inculpatului de instanța de fond pentru fapta săvârșită, tribunalul a reținut că aceasta a fost just individualizată și este în măsură să reflecte corespunzător aplicarea criteriilor prev. de art. 72 avute în vedere, respectiv gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, modul de comitere a acesteia, urmările produse, dar și unele elemente ce particularizează pe inculpat, care este o persoană necunoscută cu antecedente penale și cu atitudine sinceră în raport cu învinuirea ce i s-a adus.
De altfel, toate aceste împrejurări au fost apreciate de instanța de fond ca circumstanțe atenuante, în temeiul cărora s-a dat eficiență juridică dispozițiilor art. 76 alin. 1 lit. d și s-a dispus coborârea sub minimul special a pedepsei aplicate inculpatului.
În plus, date fiind aspectele ce caracterizează pozitiv persoana inculpatului enumerate anterior, instanța de fond s-a orientat la cea mai blândă modalitate de individualizare judiciară a executării pedepsei, respectiv suspendarea condiționată, astfel cum este reglementată de dispozițiilor art. 81-82
Motivul de netemeinicie invocat de inculpat, privind injusta cuantificare a pedepsei aplicate, a fost înlăturat de tribunal ca nefondat întrucât, pedeapsa aplicată de prima instanță atât în cea ce privește cuantumul acesteia, cât și modalitatea de individualizare judiciară a executării acesteia, corespunde pe deplin dispozițiilor legale.
Nu au putut fi primite susținerile apelantului inculpat privind lipsa de pericol social a faptei comise ca urmare a distanței infime și a lipsei vreunei urmări a acesteia, câtă vreme existența infracțiunii incriminată de dispozițiile art. 87 alin. 1 din OUG 195/2002 nu este condiționată de producerea vreunui rezultat, prin natura sa, fiind o infracțiune de pericol a cărei urmare constă în starea de pericol adusă valorilor sociale ocrotite de norma penală și anume siguranța circulației pe drumurile publice.
Împotriva acestei decizii, precum și împotriva sentinței instanței de fond, a declarat recurs în termen legal inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând în esență că fapta pentru care a fost trimis în judecată, prin conținutul ei concret, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, nefiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală deoarece, probatoriul administrat a demonstrat cu certitudine că a condus autoturismul proprietate persoană pe o distanță mică - aproximativ 100, 200 metri - și pe un drum necirculat, cu intenția de a ajunge la domiciliu, în total având de parcurs până la destinație doar cca. 1 km.
Astfel, față de împrejurările comiterii faptei și de persoana sa - în vârstă de 60 de ani, șofer de profesionist - precum și de împrejurarea că nu s-a produs nici o urmare care să pericliteze valorile sociale apărate de legiuitor, inculpatul a apreciat că scopul preventiv, coercitiv și educativ al pedepsei poate fi atins prin aplicarea unei pedepse cu caracter administrativ.
A solicitat admiterea recursului, casarea sentinței primei instanțe și deciziei pronunțate de instanța de apel, iar pe fond, achitarea conform art. 11 pct. 1 lit. a raportat la art. 10 lit.1Cod procedură penală cu aplicarea art. 181Cod penal raportat la art. 91 lit. c Cod penal.
Recursul declarat de inculpat este nefondat.
Întrucât infracțiunea pentru care este condamnat inculpatul este o infracțiune de pericol, este nefondată apărarea inculpatului în sensul că fapta nu are gradul de pericol social al unei infracțiuni, întrucât nu s-a produs nici-un rezultat.
Instanța de apel a apreciat în mod just că urmarea constă tocmai în stare de pericol adusă siguranței circulației pe drumurile publice în condițiile în care inculpatul a condus autoturismul având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita prevăzută de lege.
Având în vedere considerentele de mai sus, Curtea în baza art.38515pct.1 lit.b Cod pr.penală, va repsinge recursul formulat ca nefondat.
În baza art.192 alin.2 Cod pr.penală, va obliga recurentul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 43 de la 18 februarie 2009, pronunțată în dosarul cu nr- al Tribunalului Olt - Secția Penală.
Obligă recurentul - inculpat la plata sumei de 20 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 27 Martie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red. jud.: -
Jud. apel: -scu
Dact. 2 ex./ 30 Martie 2009
-27.03.2009 -
- Administrația Finanțelor Publice D va încasa de la recurentul - inculpat suma de 290 lei, reprezentând cheltuieli judiciare statului.
Președinte:Valentina TrifănescuJudecători:Valentina Trifănescu, Doru Filimon, George Ciobanu