Ucidere din culpă (art.178 cod penal). Decizia 312/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE RECURS
DECIZIA PENALĂ Nr. 312
Ședința publică de la 27 Martie 2009
PREȘEDINTE: Mircea Mugurel Șelea JUDECĂTOR 2: Membri Liana Balaci
- - - - judecător
- - - judecător
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror, din cadrul
Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA.
Pe rol, soluționarea recursului declarat de asigurătorul Asigurări SA B împotriva deciziei penale nr. 20 de la 11 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns partea civilă asistată de avocat, apărător ales, și inculpatul R, asistat de avocat G, apărător ales.
Procedura completă.
S-a făcut referatul oral al cauzei, s-a luat declarație inculpatului, după care, nemaifiind cereri de formulat, s-a constatat cauza în stare de judecată și s-a acordat cuvântul.
Av. pentru părțile civile au solicitat respingerea recursului ca nefondat, asigurarea RCA trebuind să acopere și cheltuielile de judecată efectuate de părțile civile, potrivit art. art. 50 din Legea nr. 136/1995; cu cheltuieli de judecată.
Av. G pentru inculpat a solicitat respingerea recursului asigurătorului, cu cheltuieli de judecată.
Reprezentantul parchetului a solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu obligarea recurentului la cheltuieli judiciare către stat.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, a arătat că este de acord cu apărătorul său.
CURTEA,
Asupra recursului de față;
Prin sentința penală nr. 161/ 03.11.2008, Judecătoria Strehaiaa dispus în baza art.178 al.2,5c.p. condamnarea inculpatului R, fiul lui si, născut la 09.06.1988 in C, CNP -, domiciliat in F, str. -, -. 1,. 9, jud. D, student, stagiu militar nesatisfăcut, necăsătorit, fara antecedente penale, la 2 ani închisoare.
In baza art.71 au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a teza 2 si lit.b
In baza art.81-82 s-a dispus suspendarea condiționata a executării pedepsei pe durata termen de încercare 4 ani.
In baza art.71 al.5 a fost suspendată executarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor.
In baza art.346c.rap.la art.998 civ. a fost obligat inculpatul alături de asiguratorul Asigurari SA la cate 20.000lei daune materiale către fiecare din partile civile, domiciliat in C, str. -,.26,. 1,.4,. 16, jud. D, domiciliata in comuna, nr. 3, jud. D, Furma, domiciliata in C, str. - -,. 118B,.2,.2,.12, jud. D, la 100.000lei daune morale către fiecare parte civila, la echivalentul in lei la data plații al sumei de 4510 euro către partea civila.
De asemenea, a fost obligat inculpatul alături de asigurator la 6.000 lei cheltuieli de judecata către partile civile si Furma
Instanța a obligat inculpatul la 400lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că în data de 15.07.2007, inculpatul conducea autoturismul BMW X5 cu număr de înmatriculare B-58- pe DN 6 direcția S- Fiind in stare de oboseala avansata, la ieșirea de pe pasarela de la intrarea in localitatea, inculpatul a observat in depărtare un autoturism, după care a urmat un soc puternic. In fapt, intr-un moment de neatenție a inculpatului, posibil si ațipirea la volan, autoturismul inculpatului condus cu o viteza foarte mare -cel puțin 132km/h conform raportului de expertiza, a ajuns din urma si lovit cu partea frontal dreapta a autoturismului sau, autovehiculul marca Daewoo-Cielo condus regulamentar de, in partea stânga spate. In urma impactului, autoturismul inculpatului s-a răsturnat pe partea stânga, iar autoturismul Cielo a fost proiectat in santul din partea dreapta a drumului, unde a lovit frontal un podeț din beton.
Din raportul de expertiza tehnica auto intocmit in faza de urmarire penala, instanta a retinut ca, culpa exclusiva in producerea accidentului revine inculpatului care, circuland cu viteza de 132km/h, pe drum in aliniament drept, vizibilitate pentru inculpat de 1000m, a manifestat neatentie si nu a constientizat aparitia starii de pericol. Astfel, inculpatul a incalcat dispozitiile art. 35 al.1, art. 48, 49 al.1 din OUG 195/2002 si respectiv ale art. 121 al.1 si art. 148 pc. 8 din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002.
In urma accidentului a rezultat decesul conducatorului autoturismului Cielo, si a pasagerei. Si inculpatul a suferit vatamari corporale, necesitand amputatia 1/3 a bratului stang.
In drept, fapta inculpatului de a produce un accident de circulatie prin nerespectarea dispozitiilor legale privind circulatia pe drumurile publice, avand ca urmare uciderea a doua persoane, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de ucidere din culpa prevazute de art. 178 al. 2, 5C.
p.La individualizarea pedepsei s-a tinut seama de imprejurarile concrete ale faptei, de urmarile grave produse, de persoana inculpatului care este tânăr, nu are antecedente penale, a avut o atitudine sincera in fata organelor judiciare, pedeapsa aplicata fiind orientata la minimul special prevazut de lege. In baza art. 71C.p. instanta a aplicat pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza 2 si lit.b
Cod PenalDin aceleași considerente, instanta a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins prin executarea acesteia in conditiile art. 81C.p., dispunand totodata si suspendarea pedepsei accesorii.
In ce priveste latura civila, instanta a constatat ca fiii persoanelor decedate in accidentul produs de inculpat, si Furma, s-au constituit parti civile, in faza de urmarire penala, cu suma totala de 150.000 lei cheltuieli de inmormantare, pomeni ulterioare, contravaloare autoturism, si 300.000 lei daune morale. In cursul judecatii, partile civile si Furma si-au precizat pretentiile la 30.000 lei cheltuieli de inmormantare si 150.000 lei daune morale pentru Furma, respectiv 20.000 lei contravaloarea autoturismului distrus, 30.000 lei cheltuieli de inmormantare si pomeni ulterioare, 150.000 lei daune morale.
Din declaratiile martorilor audiati in cauza, instanta a retinut ca la inmormantarea si pomenile ulterioare ale celor doi defuncti s-a cheltuit suma totala de 60.000 lei.
In ce priveste cererea de acordare a contravalorii autoturismului Cielo distrus in accident, instanta a retinut ca autoturismul apartinea partii civile, a fost avariat total, proprietarul fiind indreptatit sa primeasca diferenta dintre valoarea la nou si uzura la data producerii accidentului, respectiv suma de 4510 euro, suma necontestata de parti.
Instanta a apreciat de asemenea ca prejudiciul moral exista, fiind reprezentat de suferinta psihica a partilor civile ca urmare a pierderii neasteptate a ambilor parinti, suferinta care nu poate fi cuantificata de instanta, dupa cum nici nu se poate retine ca una din partile civile ar fi suferit mai mult decat celelalte. S-a apreciat ca suma de 100.000 lei pentru fiecare din partile civile este în măsură să acopere acest prejudiciu.
La plata sumelor prezentate mai sus a fost obligat inculpatul alaturi de asiguratorul de raspundere civila ASIGURARI SA- suc. B, in limita de despagubire prevazuta de art. 12 al.3 din Ordinul nr. - din 28 noiembrie 2006 pentru punerea în aplicare a Normelor privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule, aplicabila pentru accidente produse in anul 2007.
Răspunderea asiguratorului este angajata in temeiul art. 49-50 din legea 136/1995 modificata, conform cărora sigurătorul acordă despăgubiri, în baza contractului de asigurare, pentru prejudiciile de care asigurații răspund față de terțe persoane păgubite prin accidente de autovehicule, despăgubirile acordându-se pentru sumele pe care asiguratul este obligat să le plătească cu titlu de dezdăunare și cheltuielile de judecată persoanelor păgubite prin vătămare corporală sau deces, precum și prin avarierea ori distrugerea de bunuri. În caz de vătămare corporală sau deces, despăgubirile se acordă atât pentru persoanele aflate în afara autovehiculului care a produs accidentul, cât și pentru persoanele aflate în acel autovehicul, cu excepția conducătorului autovehiculului respectiv.
S-a arătat că prin decizia nr. 1/2005 a Înaltei Curți de Casație si Justiție, s-a stabilit ca, date fiind raporturile juridice dintre societățile de asigurare și asigurat, care au la bază o solidaritate tacită, stabilită prin convenție, persoanele păgubite prin producerea accidentelor au dreptul să pretindă, în bazaart. 57alin. 1 din Legea nr. 136/1995, despăgubiri atât celor răspunzători de producerea acestora, cât și direct asigurătorului de răspundere civilă.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel asigurătorul de răspundere civilă SC Asigurări SA B, criticând-o ca netemeinică și nelegală.
Astfel, s-a arătat în motivele scrise de apel că greșit instanța de fond a dispus obligarea inculpatului alături de asigurator la plata cheltuielilor de judecată către părțile civile, în cuantum de 6000 lei, apreciind hotărârea nelegală față de Ordinul -/2006 privind aplicarea legii în domeniul asigurărilor obligatorii de răspundere civilă auto, cu aplicare din anul 2007, care la art. 15 prevede că asigurătorul nu acordă despăgubiri pentru amenzile de orice fel și cheltuielile penale la care ar fi obligat proprietarul, utilizatorul sau conducătorul autovehiculului asigurat, răspunzător de producerea prejudiciului, precum și cheltuielile de executare a hotărârilor penale privind plata despăgubirilor. De asemenea, se arată că nu au fost probate în totalitate daunele materiale acordate părților civile cu documente justificative, iar prejudiciul moral a fost supraevaluat sub aspectul gravității faptei.
Prin decizia penală mr. 20 de la 11 februarie 2009, Tribunalul Mehedinția respins ca nefondat apelul formulat de asiguratorul Asigurări
A fost obligat apelantul asigurator la 2000 lei cheltuieli de judecată către intimatul inculpat R și la 3000 lei către intimații părți civile, și Furma.
Cu privire la despăgubirile materiale acordate părților civile, s-a considerat că instanța de fond a apreciat corect cuantumul acestora. Astfel, din declarațiile martorilor a reținut efectuarea unor cheltuieli specifice decesului unei persoane. În cauză, fiind vorba despre doi decedați, firesc cheltuielile s-au dublat. Este de notorietate că potrivit tradiției și regulilor religiei creștine ortodoxe, în afara pomenirii de la momentul înmormântării, ulterior au loc pomeniri periodice, care continuă în timp la 7 ani. În același timp, s-a făcut dovada construirii unui cavou pentru defuncți, prețul materialelor și manoperei, inclusiv contravaloarea locului de veci fiind în prezent considerabile.
Totodată, evaluarea mașinii distruse, Cielo, nu a fost contestată de către asigurător în cursul judecății la instanța de fond.
Pe de altă parte, apelantul asigurător a criticat cuantumul despăgubirilor civile la modul general, neprecizând concret care aspecte ale prejudiciului sunt nedovedite.
Instanța de apel a constatat că înmormântarea unei persoane și pomenirile ulterioare sunt momente care nu permit în totalitate preconstituirea de înscrisuri în vederea depunerii acestora ca dovezi ale despăgubirilor solicitate.
În ceea ce privește cuantumul despăgubirilor morale, instanța de fond a reținut existența acestui prejudiciu ca o consecință a suferinței morale a părților civile în calitate de descendenți ai victimelor, marcată de pierderea neașteptată a ambilor părinți. Așa cum a reținut și prima instanță, suferința morală nu poate fi cuantificată de un organ judiciar, dar nici nu se poate susține că părțile civile nu ar fi suferit un astfel de prejudiciu.
Prejudiciul moral este evident pentru orice persoană care își pierde părinții în condiții neașteptate, persoane care nu erau la o vârstă înaintată, nu sufereau de boli cronice care să facă predictibilă dispariția lor fizică într-un interval de timp apropiat. În plus, este îndeobște cunoscut că părinții reprezintă persoanele care sunt cele mai apropiate, care îți oferă ajutorul necondiționat în diferitele momente ale vieții.
De asemenea, potrivit practicii și doctrinei juridice, prejudiciul moral nu poate fi cuantificat după elemente exacte ca și prejudiciul material, însă sumele de bani acordate trebuie să fie în măsură a asigura o alinare celui care l-a suferit. Cum viața nu poate avea un preț, sumele acordate de prima instanță nu au reprezentat sume exagerate, aprecierea apelantului că aceste sume trebuie raportate la gravitatea și importanța prejudiciului moral, în speță pierderea a două vieți omenești, a apărut ca neîntemeiată în raport de specificațiile de mai sus.
Față de soluția adoptată asupra fondului apelului, s-a reținut culpa procesuală a apelantului, fiind astfel obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, de 100 lei, iar în raport de solicitarea părților civile de a achita cheltuielile de judecată efectuate în această fază a procesului, a fost obligat apelantul la plata a 2000 lei către intimatul inculpat și la 3000 lei către intimatele părți civile, reprezentând pentru toți contravaloarea onorariilor de avocați aleși.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs asiguratorul SA B, arătând că hotărârile au fost date cu încălcarea Ordinului -/2006 emis de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, potrivit cărora asigurătorul nu acordă despăgubiri pentru amenzile de orice fel și cheltuielile penale la care ar fi obligat proprietarul, utilizatorul sau conducătorul autovehiculului asigurat, răspunzător de producerea prejudiciului, precum și cheltuielile de executare a hotărârilor penale privind plata despăgubirilor; cheltuielile făcute în procesul penal de proprietarul, utilizatorul sau conducătorul autovehiculului asigurat, răspunzător de producerea pagubei, chiar dacă în procesul penal s-a soluționat și latura civilă.
Recursul este nefondat.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că, potrivit art. 50 din Legea nr. 136/1995, despăgubirile se acordă pentru sumele pe care asiguratul este obligat să le plătească cu titlu de dezdăunare și cheltuieli de judecată persoanelor păgubite prin vătămare corporală sau deces.
Așadar, corect s-a dispus obligarea și a asigurătorului alături de inculpat la plata daunelor materiale și morale precum și a cheltuielilor de judecată către părțile civile, reținând că sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale.
De altfel, se constată că recurenta nu a mai reiterat prin motivele de recurs criticile din apel privind greșita obligare la daune materiale, în condițiile în care acestea nu au fost dovedite integral, iar daunele morale au fost acordate într-un cuantum exagerat.
Se mai constată că Ordinul -/2006 invocat prin motivele de recurs nu are relevanță în cauză, întrucât asiguratorul nu a fost obligat la plata vreunei amenzi sau vreo altă cheltuială penală pentru inculpat, nefiind vorba nici de cheltuieli de executare a vreunei hotărâri penale privind plata despăgubirilor.
Mai mult decât atât, urmare a faptului că a fost respins ca nefondat apelul asiguratorului, în mod corect instanța de apel a obligat apelantul asigurator la plata cheltuielilor de judecată efectuate de intimații părți civile și inculpat, având în vedere dispozițiile art. 193 alin. ultim C.P.P. potrivit cărora obligația de restituire a cheltuielilor se stabilește potrivit legii civile, care dispune în același sens (partea care cade în pretenții urmând a fi obligată la plata cheltuielilor de judecată efectuate de celelalte părți).
Pentru aceste considerente, văzând și disp. art. 38515pct. 1 lit. b C.P.P. va fi respins ca nefondat recursul.
Văzând și disp. art. 192 și 193 alin. ultim C.P.P. se constată că, potrivit legii civile, recurentul este în culpă procesuală, în condițiile în care urmează a-i fi respins recursul, astfel că va fi obligat la plata cheltuielilor de judecată efectuate de intimații părți civile și de intimatul inculpat, constând în onorariile plătite apărătorilor aleși.
Văzând și disp. art. 192 alin. 2.C.P.P.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de asigurătorul Asigurări SA B împotriva deciziei penale nr. 20 de la 11 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, ca nefondat.
În baza art. 192 alin.2 C.P.P. obligă recurentul asigurator către părțile civile, și Furma la plata sumei de 2000 lei cheltuieli de judecată, precum și către inculpatul R la plata sumei de 2000 lei cheltuieli de judecată.
În baza art.192 alin.3 Cpp, obligă recurentul la plata sumei de 60 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 27 martie 2009.
- - - - - - -
Grefier,
Red.jud.
CV
Gh
27 martie 2009,
F va urmări și încasa de la inc. R, suma de 400 lei cheltuieli judiciare statului.
Dr. Tr. S va urmări și încasa de la rec.asigurător, suma de 160 lei cheltuieli judiciare statului.
Președinte:Mircea Mugurel ȘeleaJudecători:Mircea Mugurel Șelea, Membri Liana Balaci
