Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 364/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL
SECTIA PENALA SI PENTRU CAUZE CU MINORI SI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 364
Ședința publică din data de 10.04.2008
PREȘEDINTE: Aida Liliana Stan
JUDECĂTORI: Aida Liliana Stan, Georgescu Cristina Gabriela
-
GREFIER -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul, fiul lui si, născut la data de 15 mai 1969, domiciliat in, str. - T, jud. P,l in, sat, jud. P, împotriva deciziei penale nr. 386/14.12.2007 pronunțată de Tribunalul Prahova, prin care s-a admis apelul asiguratorului SC SA - Suc. P, împotriva sentinței penale nr. 397/16.02.2007 pronunțată de Judecătoria Ploiești, s-a desființat in parte, in latură civilă sentința si s-a înlăturat obligarea apelantului asigurator SC SA - Suc. P de la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Prin aceeași decizie s-a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul, împotriva sentinței penale nr. 397/16.02.2007 pronunțată de Judecătoria Ploiești, prin care inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 1 an si 6 luni închisoare pentru săv. infr. prev. si ped. de art. 184 al.2,4 si art. 79 al. din OUG 195/2002. Cu aplic. art. 81
La apelul nominal făcut in ședință publică au lipsit recurentul inculpat pentru care a răspuns avocat în substituire avocat, din cadrul Baroului P, potrivit împuternicirii avocațiale nr. 1516/2008, aflată la fila 13 dosar, intimata parte civilă pentru care a răspuns curator, intimata parte civilă Spitalul Județean de Urgență P si intimatul asigurator SC SA.
Procedura legal îndeplinita.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședința după care,
Se învederează instanței că la dosar s-a depus din partea numitei, in calitate de curator al intimatei parte civilă un memoriu.
De asemenea, se învederează instanței că la dosar s-a depus o cerere din partea recurentului inculpat, prin care solicită amânarea cauzei in vederea angajării unui apărător.
La solicitarea instanței, in sensul de a preciza dacă înțelege să recuze președintele completului de judecată, curatorul intimatei parte civilă, respectiv, precizează expres că nu înțelege să recuze președintele completului de judecată.
Totodată, precizează că nu este de acord cu cererea de amânare a cauzei formulată de recurentul inculpat.
Avocat, din oficiu pentru recurentul inculpat, lasă la aprecierea instanței cu privire la cererea de amânare a cauzei formulată de acesta.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, solicită respingerea cererii de amânare a cauzei formulată de recurentul inculpat, dat fiind faptul că acesta a mai formulat o astfel de cerere si la termenul anterior.
Curtea respinge cererea formulată de recurentul inculpat privind amânarea cauzei în vederea angajării unui apărător, dat fiind faptul că acesta a mai formulat o astfel de cerere si la termenul anterior și față de actele și lucrările dosarului constată cauza in stare de judecată si acordă cuvântul in dezbaterea recursului.
Avocat, din oficiu pentru recurentul inculpat, critică atât decizia penală pronunțată de Tribunalul Prahova, cât si sentința pronunțată de Judecătoria Ploiești pentru motive de nelegalitate si netemeinicie, in ceea ce privește latura civilă a cauzei.
Din punctul său de vedere, instanța de fond a obligat inculpatul la sume de bani către partea civilă fără ca aceste sume de bani să fie dovedite cu înscrisuri, iar înscrisurile care au fost depuse de partea vătămată sunt insuficiente. Instanța de fond a avut in vedere la pronunțarea hotărârii, in latură civilă, înscrisurile aflate la dosar la filele 146-156, fără a observa că aceste înscrisuri erau tipizate.
De asemenea, precizează că instanța de fond nu a avut în vedere declarația martorului din care rezultă că inculpatul s- împrumutat la acesta o sumă de bani pentru aoî nmâna părții vătămate.
Totodată, precizează că nici daunele morale acordare părții vătămate nu sunt justificate, in opinia sa, prin acordarea acestora s-ar putea ajunge la îmbogățirea părții vătămate fără justă cauză.
Se solicită admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri si pe fond diminuarea atât a despăgubirilor materiale cât si a celor morale.
Curatorul intimatei parte civilă, respectiv, solicită respingerea recursului ca nefondat si menținerea hotărârilor pronunțate anterior ca legale si temeinice.
La instanța de fond s-au depus suficiente acte in dovedirea acțiunii civile, respectiv toate chitanțele, insă judecătorul fondului apreciat că sunt suficiente declarațiile prin care partea vătămată a făcut dovada că a împrumutat sumele de bani necesare însănătoșirii.
Totodată, solicită instanței de recurs a avea in vedere că partea vătămată și-a pierdut capacitatea de muncă, că are doi copii în întreținere, că trebuie să efectueze de urgență o intervenție chirurgicală si că este o persoană tânără, astfel încât trebuie să-i acorde posibilitatea acesteia să supraviețuiască, prin obligarea inculpatului la sumele de bani necesare supraviețuirii si însănătoșirii.
Mai mult decât atât, solicită ca instanța să aibă in vedere decizia nr. 1/20074 a J, prin care se precizează că instanța penală investită cu soluționarea recursului inculpatului este obligată să dea victimei unui accident rutier posibilitatea să supraviețuiască.
Cu privire la apărarea inculpatului in sensul că s-a împrumutat diferite sume de bani pe care să le înmâneze părții vătămate, susține că aceasta este, iar martorii săi au declarat mincinos.
Solicită respingerea recursului.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, pune concluzii de respingerea recursului ca nefondat si menținerea hotărârilor pronunțate anterior ca legale si temeinice, întrucât instanța de fond obligat inculpatul la despăgubiri civile către partea civilă in măsura in care acestea au fost dovedite.
CURTEA:
Asupra recursului penal de față reține următoarele:
Prin sentința penală nr. 397/16.02.2007 Judecătoria Ploiești in baza art. 184 al.2,4 a condamnat pe inculpatul, fiul lui si, născut la data de 15 mai 1969, domiciliat in, str. - T, jud. P,l in, sat, jud. P, la o pedeapsă de 1 an si 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, faptă din 22.10.2004, parte vătămată, domiciliată in, sat - T, jud.
In baza art. 79 al.l din OUG 195/2002 inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă de 1 an si 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având in sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, faptă din 22.10.2004.
In baza art. 33 lit. a si 34 lit. b s-a stabilit ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 1 an si 6 luni închisoare.
In baza art. 81 s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe o durată de 3 ani si 6 luni închisoare, termen de încercare stabilit conform art. 82
In baza art. 359 s C.P.P.-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 privind revocarea suspendării condiționate in cazul săvârșirii unei noi infracțiuni in cursul termenului de încercare.
In temeiul art. 14 si 346 combinat C.P.P. cu art. 998 si urm cod civil s-a admis in parte acțiunea civilă formulată de partea vătămată, iar inculpatul a fost obligat, alături de asiguratorul SC SA - Sucursala P, la plata sumei de 50.000 lei daune materiale către partea vătămată, cât si la plata sumei de 10.000 lei daune morale.
Inculpatul a fost obligat alături de asiguratorul SC Sa - Suc. P la plata unei sume de 150 lei lunar, prestație lunară, in favoarea părții vătămate, până la însănătoșirea acesteia.
S-au respins in rest despăgubirile civile solicitate, ca neîntemeiate.
In baza art. 15 al.1 si 2 p coroborat cu art. 313 din Legea 95/2006 s-a admis in parte acțiunea civilă formulată de Spitalul Județean de Urgență P si a fost obligat inculpatul, alături de asiguratorul SC SA - Suc. P, la plata sumei de 2.809,57 lei către aceasta, reprezentând cheltuieli de spitalizarea părții vătămate.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că la data de 22.10.2004, organele de poliție din cadrul Poliției Rutiere au fost sesizate cu privire la faptul că, in jurul orelor 19,00, in localitatea - T s-a produs un eveniment rutier soldat cu vătămarea corporală a unei persoane.
Cu ocazia deplasării la fața locului, organele de poliție au constatat că inculpatul a condus auto marca 1310, cu nr. de înmatriculare -, pe DJ 100 B, direcția către, iar in localitatea - T, in dreptul imobilului cu nr. 140, aparținând lui, a surprins si accidentat pe partea vătămată, care se deplasa pe partea carosabilă împreună cu fiica sa.
Prin raportul de expertiză medico-legală nr. 909/7.12.2004 s-a reținut că partea vătămată a necesitat pentru vindecare 70-80 zile de îngrijiri medicale, iar leziunile suferite, prin gravitatea lor, i-au pus viața in primejdie.
Conducătorul auto si partea vătămată au fost transportate la Spitalul Județean P, unde le-au fost recoltate probe de sânge in vederea stabilirii alcoolemiei, din buletinul de analiză toxicologică nr. 2670/25.10.2004 s-a reținut că nu a consumat alcool, iar din buletinul de analiză toxicologică nr. 2668-2669/25.10.2004 s-a reținut faptul că inculpatul a avut o alcoolemie de 0,80 gr% proba I, 0,65 gr%0, proba II.
Ulterior, s-a efectuat expertiza medico - legală nr. 844/i/18.05.2005 privind calculul retroactiv al alcoolemiei inculpatului și s-a reținut că la orele 19,15 acesta putea avea teoretic o alcoolemie de circa 1,10 gr%0.
Din declarațiile martorilor audiați in cauză, pe situația de fapt, instanța de fond a reținut că partea vătămată se deplasa împreună cu fiica sa, pe acostament și din spate, din aceeași direcție de mers, a venit auto cu nr. -, condus de inculpat, care a lovit-o pe partea vătămată cu partea dreaptă față a autoturismului si a proiectat-o in șanțul lateral, după care inculpatul și- continuat deplasarea circa 40, oprind autoturismul pe un podeț, unde a fost găsit de organele de poliție.
Instanța a apreciat că o pedeapsa cu închisoarea, cu suspendarea condiționată a executării acesteia, este de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de art. 52, respectiv să ducă la reeducarea inculpatului si la prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.
In ceea ce privește latura civilă a cauzei, instanța a constatat că partea vătămată s-a constituit parte civilă in procesul penal cu suma de 500.000.000 lei daune materiale, 300.000.000 lei daune morale, solicitând si o prestație lunară de întreținere din partea inculpatului.
Astfel, instanța de fond a constatat că inculpatul a săvârșit faptele, părții vătămate i s-a adus un prejudiciu atât material cât si moral si există legătură intre faptele săvârșite de inculpat si prejudiciul cauzat părții vătămate, atât prejudiciul material cât si cel moral fiind dovedite prin probele administrate, ținând seama si de împrejurările concrete in care s-au săvârșit faptele si de impactul pe care l-a avut accidentul asupra stării fizice si psihice a părții vătămate.
Impotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul si asiguratorul SC SA - Sucursala P, criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie, solicitând admiterea apelurilor declarate, desființarea hotărârii si pe fond reducerea cuantumului despăgubirilor acordate, exonerarea asiguratorului de plata cheltuielilor judiciare.
Tribunalul Prahova, prin decizia nr. 386/14.12.2007 a admis apelul asiguratorului SC SA - Suc. P, desființat in parte, in latură civilă sentința si a înlăturat obligarea apelantului asigurator SC SA - Suc. P de la plata cheltuielilor judiciare către stat. Prin aceeași decizie s-a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut că situația de fapt a fost in mod corect stabilită de către instanța de fond așa cum aceasta a rezultat din probatoriile administrate in cauză și fost încadrată corespunzător din punct de vedere juridic, sub aspectul acesteia si al cuantumului pedepsei aplicate, neexistând critici formulate de vreunul dintre apelanți.
In ceea ce privește latura civilă a cauzei, apelantul inculpat a criticat hotărârea atacată din punct de vedere al cuantumului ridicat al despăgubirilor acordate părții vătămate de către instanța de fond.
Instanța de apel a arătat că la filele 146-154 din dosarul de fond se găsesc mai multe acte, din care rezultă că diverse persoane l-au împrumutat pe soțul părții vătămate cu diverse sume de bani in vederea efectuării tratamentului medical si a îngrijirilor necesare însănătoșirii părții vătămate.
S-a apreciat de instanța de apel că nu există până la acest moment vreo dovadă ca persoanele care au semnat aceste declarații tipizate au săvârșit vreo infracțiune, motiv pentru care instanța totalizând aceste sume, pe baza acestor declarații si a acordat părții vătămate daune materiale in cuantumul solicitat de către partea vătămată.
Chiar dacă inculpatul a contribuit cu suma de bani menționată, respectiv 10.000 lei la cheltuielile efectuate de partea vătămată, tribunalul a apreciat că instanța este cea in măsură să aprecieze dacă pretențiile uneia dintre părți sunt îndreptățite in raport de întregul material probator al cauzei.
Din acest punct de vedere, față de leziunile suferite de către partea vătămată ca urmare a accidentului, consemnate in raportul de expertiză medico - legală nr. 909/7.12.2007, care s-au agravat, ducând la mai multe operații necesare însănătoșirii victimei, tribunalul a apreciat că daunele materiale solicitate de către partea vătămată si acordate de către instanța de fond sunt de natură a acoperii prejudiciul produs acesteia.
In privința daunelor morale, in condițiile in care partea vătămată nu și-a revenit in mod integral nici din punct de vedere fizic si nici din punct de vedere psihic după producerea accidentului, existând complicații ale stării de sănătate care o pun in imposibilitatea de a duce o viață normală, in raport de vârsta si pregătirea acesteia, tribunalul a apreciat că acordarea daunelor morale in cuantumul solicitat, precum si a prestației periodice lunare, este de natură a compensa suferințele părții vătămate.
Cu privire la criticile formulate de apelanta asiguratoare SC SA - Suc. P, referitor la despăgubirile civile la care a fost obligată alături de inculpat, acestea au fost apreciate de instanța de apel ca fiind întemeiate, întrucât conform art. 191 al.3 numai C.P.P. partea responsabilă civilmente, în măsura in care este obligată in solidar cu inculpatul la repararea pagubei, poate fi obligată in mod solidar si la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Împotriva deciziei a declarat recurs inculpatul, susținând că este netemeinică și nelegală, fără însă a motiva în scris motivele ce l-au determinat să promoveze calea de atac.
Deși legal citat și acordându-i-se un termen pentru lipsă de apărare, inculpatul recurent nu s-a prezentat în fața curții, astfel încât a fost reprezentat de apărătorul desemnat din oficiu.
Acesta, susținând recursul inculpatului, a reiterat criticile formulate de acesta în apel, arătând că despăgubirile materiale și morale acordate de prima instanță sunt într-un cuantum exagerat, că înscrisurile depuse de partea vătămată în dovedirea cheltuielilor efectuate cu îngrijirea sănătății sunt insuficiente și nu pot sta la baza admiterii cererii părții civile.
s-a mai susținut că în mod greșit instanța de fond nu a ținut seama de depoziția martorului din care rezultă că inculpatul s-ar fi împrumutat pentru a înmâna o sumă de bani părții vătămate. Totodată, s-a precizat că și cuantumul daunelor morale este nejustificat și duce la îmbogățirea fără justă cauză a părții vătămate.
Examinând hotărârile recurate în raport de probele administrate în cauză, de criticile formulate de recurent, ce se pot circumscrie cazului de casare prev. de art.385/9 alin.1 pct.18, cod proc.penală, Curtea apreciază că recursul este nefondat.
Ca și în faza de judecată a apelului recurentul vizează doar modul de soluționare a laturii civile a cauzei, susținând că despăgubirile acordate părții vătămate nu sunt suficient justificate probator.
Probele administrate în cauză, în special cele cu raportul de expertiză medico legală, precum și actele medicale ulterioare prezentate de partea vătămată, atestă fără dubiu că în urma accidentului de circulație produs de inculpat, partea vătămată a suferit leziuni traumatice ce au necesitat 70 - 80 zile îngrijiri medicale, că diagnosticul pe care l-a prezentat acesta la internare a fost contuzie cerebrală gravă, traumatism toracic închis, plagă delabrandă coapsa, că aceasta era în comă și prezenta hemiplegie dreapta forte și gatism inferior.
Actele medicale ulterioare (filele 25,33, 38, 41 dosar fond) atestă și împrejurarea că partea vătămată a rămas cu grave sechele de sănătate în urma accidentului, ca are hemipareză și că mersul este imposibil fără sprijin, necesitând îngrijiri din partea altei persoane.
Ca atare, este cert că partea vătămată și familia acesteia a suferit un important prejudiciu material, dar și nepatrimonial, întrucât la vârsta de 36 de ani a rămas fără capacitate de muncă și că necesită îngrijire permanentă din partea unei alte persoane.
Așa fiind, Curtea apreciază că în mod corect prima instanță a dat eficiență înscrisurilor depuse de partea vătămată la dosarul de fond (filele 146 - 154) care atestă că o serie de persoane din localitatea de domiciliu l-au împrumutat pe soțul părții vătămate cu diferite sume de bani totalizând 50.000 lei, pentru a putea face față cheltuielilor necesitate de îngrijirea părții vătămate. De altfel, aceste înscrisuri nu sunt singura probă avută în vedere de instanța de fond, conținutul înscrisurilor coroborându-se și cu depoziția martorului.
În mod corect instanțele anterioare nu au ținut seama de depoziția martorei, cumnata inculpatului, singura ce a susținut că inculpatul s-ar fi împrumutat suma de 10.000 lei pe care ar fi dat-o părții vătămate, în lipsa existenței unui înscris care să ateste această situație și în condițiile în care familia părții vătămate acest lucru.
Curtea consideră de asemenea că, față de suferințele pe care partea vătămată le-a suportat și le suportă în urma accidentului, precum și față de faptul că și familia părții vătămate este afectată de starea gravă de sănătate pe care o are în prezent aceasta, suma de 10.000 lei acordată de instanțele anterioare, cu titlu de daune morale nu este exagerată. După cum s-a mai arătat, la numai 36 de ani, partea vătămată, mamă a doi copii minori, a rămas paralizată pe partea dreaptă, a necesitat mai multe intervenții chirurgicale la plaga suferită la coapsa, nu poate merge fără sprijin și necesită și terapie psihică, prezentând și diagnosticul de demență post traumatică.
Așa fiind pentru considerentele prezentate pe larg mai sus, Curtea apreciază că recursul inculpatului este nefondat și-l va respinge ca atare în conformitate cu disp.art.385/15 pct.1 lit.b cod proc.penală.
Văzând și disp. art.192 alin.2 cod proc.penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, fiul lui si, născut la 15 mai 1969, domiciliat in Com., sat - T, jud. P si in com., sat, jud. P, împotriva deciziei penale nr. 386/14.12.2007 pronunțată de Tribunalul Prahova si a sentinței penale nr.397/16.02.2007 pronunțată de Judecătoria Ploiești.
Obligă recurentul la 150 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei onorariul apărătorului din oficiu ce se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată in ședință publică azi, 10.04.2008.
Președinte, JUDECĂTORI: Aida Liliana Stan, Georgescu Cristina Gabriela
Grefier,
Red.DG/MM
2 ex./30.04.2008
1023/2006
Judecătoria Ploiești
a-
,
Tribunalul Prahova
Operator de date cu caracter personal
Număr notificare 3113/2006.
Președinte:Aida Liliana StanJudecători:Aida Liliana Stan, Georgescu Cristina Gabriela
