Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 439/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR.439
Ședința publică din data de 18 iunie 2009
PREȘEDINTE: Ștefan Fieraru
JUDECĂTORI: Ștefan Fieraru, Ion Stelian Mihai Viorel
- - -
GREFIER -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror
, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la 18 martie 1982, domiciliat în comuna, sat, județ D, împotriva deciziei penale nr. 27 din data de 06 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, prin care a fost admis apelul declarat de inculpat împotriva sentinței penale nr.98 din 30 aprilie 2008 pronunțată de Judecătoria Răcari, pe care a desființat-o în parte, în sensul interzicerii acestuia drepturile prev.de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a Cod penal și s-au menținut restul dispozițiilor sentinței penale.
Prin sentința penală nr.98 din 30 aprilie 2008 Judecătoria Răcari, în baza disp.art.86 alin.1 din OUG nr.195/2002 cu aplic.art.33 lit.a Cod penal, cui referire la art.37 lit.a, art.61 alin.1 și art.71 - 64 alin.1 lit.a și b Cod penal, a condamnat pe inculpatul, la 1 an închisoare pentru fapta din 12 mai 2007.
În temeiul disp.art.86 alin.1din OUG nr.195/2002 cu aplic.art.33 lit.a Cod penal, cu referire la art.37 lit.a, art.61 alin.1 și art.71 - 64 alin.1 lit.a și b Cod penal, s-a dispus condamnarea aceluiași inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare pentru fapta din 10 iunie 2007, iar în baza disp.art.34 alin.1 lit.b Cod penal, s-a aplicat acestuia pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare, menținându-se liberarea condiționată a acestuia.
În baza disp.art.191 alin.1 Cod procedură penală, inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului, în sumă de 400 lei, din care suma de 100 lei reprezintă onorariul apărătorului desemnat din oficiu.
La apelul nominal făcut în ședință publică la a doua strigare a cauzei lipsit recurentul - inculpat, pentru care a răspuns avocat, apărător desemnat din oficiu din Baroul Prahova, conform împuternicirii avocațiale nr.721/2009, aflată la fila 10 dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat și reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pe rând, arată că nu mai au cereri de formulat și nici excepții de invocat și solicită acordarea cuvântului în dezbateri.
Curtea, ia act că nu mai sunt cereri de formulat și față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților.
Avocat având cuvântul pentru recurentul - inculpat solicită instanței admiterea recursului, casarea hotărârilor anterioare și redozarea pedepsei ce i-a fost aplicată acestuia.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, pune concluzii în sensul respingerii recursului declarat de inculpat ca nefondat și menținerea hotărârilor atacate ca legale și temeinice, întrucât s-a reținut în mod just situația de fapt, iar pedepsele aplicate au fost corect individualizate în raport de modalitatea săvârșirii infracțiunilor și de persoana acestuia care nu este la primul conflict cu legea penală, fiind recidivist postcondamnatoriu.
CURTEA:
Asupra recursului penal de față;
Verificând lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin sentința penală nr. 98 pronunțată la data de 30 aprilie 2008, de Judecătoria Răcari în dosarul nr-, n baza disp. art. 86 alin. 1 din nr.OUG195/2002, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, cu referire la art. 37 lit. a, art. 61 alin. 1 și art. 71 - 64 alin. 1 lit. a și b Cod penal, a fost condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la data de 18.03.1982 în R, județul D, domiciliat în comuna, sat, județul D, la 1 an închisoare, pentru fapta din 12.05.2007.
În baza disp. art. 86 alin. 1 din nr.OUG195/2002, cu aplicarea art. 33 lit. Cod penal, cu referire la art. 37 lit. a, art. 61 alin. 1 și art. 71 - 64 alin. 1 lit. a și Cod penal s-a dispus condamnarea aceluiași inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare pentru fapta din 10.06.2007, iar în baza disp. art. 34 alin. 1 lit. b Cod penal s- aplicat inculpatului pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare, menținându-se liberarea condiționată a acestuia.
În baza disp. art. 191 alin. 1 Cod procedură penală, inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului, în sumă de 400 lei, din care suma de 100 lei reprezintă onorariul apărătorului desemnat din oficiu.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea a două fapte prevăzute de OUG195/2002, întrucât în zilele de 12.05.2007 și 10.06.2007 a condus pe drumurile publice, respectiv pe 7 un autoturism fără a poseda permis de conducere.
Astfel, în actul de sesizare se reținuse că în ziua de 12.05.2007 ora 3,10 organele de poliție au observat că un autoturism 1310 având numărul de înmatriculare B 25, care circula pe 7 dinspre Bao prit pentru scurt timp în dreptul stației Dacma SRL, după care și-a continuat drumul spre, iar când autoturismul a fost oprit de echipajul de poliție, după ce a fost urmărit, s-a constatat că la volan se afla inculpatul, care nu poseda permis de conducere, iar pe bancheta din spate se aflau martorii și, care au declarat că mașina a fost condusă de către inculpat.
De asemenea, actul de sesizare a reținut că la data de 10.06.2007 ora 2,45, în dreptul aceleiași stații, organele de poliție au observat că autoturismul cu numărul de înmatriculare B-42- avea în interior mai mulți ocupanți decât numărul de locuri al autovehiculului, motiv pentru care echipajul de poliție a urmărit mașina, conducătorul acesteia neoprind la semnalele luminoase și acustice, ba chiar încercând să lovească autoturismul poliției. După o urmărire care a continuat și pe un drum de câmp, autovehiculul a fost oprit, ocazie cu care s-a constatat că la volan se găsea inculpatul care nu poseda permis de conducere și care mirosea puternic a alcool, ceilalți ocupanți ai mașinii fugind pe câmp.
În urma audierii inculpatului, a martorilor din acte, dar și a unor martori audiați la propunerea inculpatului și după analizarea actelor cauzei, instanța a reținut că inculpatul se face vinovat de săvârșirea celor două infracțiuni reținute în sarcina sa, declarațiile martorilor care au descris cu exactitate cele întâmplate la data de 12.05.2007, precum și depoziția martorului cu privire la fapta din 10.06.2007 neputând fi răsturnate prin apărarea construită de inculpat în fața instanței de judecată și necoroborându-se cu nici o probă administrată în cauză.
Față de disp. art. 61 alin. 1 cod penal s-a apreciat că poate fi menținută liberarea condiționată de care a beneficiat inculpatul, acesta aflându-se în intervalul de timp scurs din momentul liberării și până la îndeplinirea duratei pedepsei la care a fost condamnat prin ultima hotărâre judecătorească.
S-a făcut aplicarea disp. art. 71 - 64 alin.1 lit. a și b cod penal.
Împotriva sentinței a declarat apel inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, fără a arăta însă în scris motivele pe care își întemeiază cererea.
Deși legal citat, atât la domiciliu, respectiv comuna, sat, județul D, cât și prin afișare la locul săvârșirii faptei, respectiv Consiliul Local al Comunei, apelantul nu s-a prezentat în instanță pentru a formula motivele de apel și în vederea susținerii acestuia.
Prin decizia penală nr. 27 din data de 6 martie 2009, Tribunalul Dâmbovițaa admis apelul declarat de către inculpatul, împotriva sentinței penale nr. 98 din 30.04.2008 pronunțată de Judecătoria Răcari, județul
A desființat, în parte, sentința penală în sensul interzicerii inculpatului doar a drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit.a teza a-II-a cod penal, menținând restul dispozițiilor sentinței.
Tribunalul Dâmbovița și-a motivat hotărârea, reținând că, martorii (fila 8 dosar urm.penală) și (filele 9 - 10 dosar urm.penală) audiați pe parcursul soluționării cauzei, au relatat cum l-au însoțit pe inculpat la un bar din comuna, după care au plecat cu autoturismul, la volanul căruia s-a aflat acesta și cum au fost opriți de un echipaj de poliție, care a solicitat inculpatului documentele pentru control, acesta refuzând.
De asemenea, martorul (filele 35-36 dosar urm.penală și fila 72 dosar fond) a arătat că declarația inculpatului potrivit căreia ar fi condus autoturismul său cu numărul de înmatriculare B-42- în ziua de 9.06.2007 și că l-ar fi lăsat să păzească, pe câmp, cartofii fratelui său este neadevărată, întrucât acea zi și-a petrecut-o cu nașul său, până la ora 1,45, conducându-i mașina, după care s-a întors pe jos acasă în jurul orei 2,00.
Declarațiile martorilor menționați se coroborează cu procesul verbal de constatare din data de 12 mai 2007 încheiat de către organele de poliție (fila 6 dosar urm.penală), din care rezultă că inculpatul a fost depistat la volanul autoturismului cu numărul de înmatriculare B-25-, în care se mai găseau și, dar și cu procesul verbal încheiat de către organele de poliție la data de 10.06.2007 (fila 24 dosar urmărire penală), care consemnează oprirea, după urmărirea cu echipajul din dotare, a autoturismului cu numărul de înmatriculare B-42 -, la volanul căruia a fost identificat.
Față de probele menționate, rezultă că în mod corect instanța de fond a apreciat că se impune condamnarea inculpatului, fiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 86 alin. 1 din OUG195/2002, având în vedere că inculpatul a condus autovehiculul pe drumurile publice, fără a poseda permis de conducere, astfel cum rezultă din adresa Serviciului Public Comunitar D nr.22232/16.05.2007 (fila 11 dosar urm.penală).
Cât privește pedepsele aplicate inculpatului, instanța apreciază că acestea au fost corect individualizate, în raport de faptele săvârșite și de persoana inculpatului care nu este la primul contact cu legea penală, a suferit mai multe condamnări, potrivit fișei sale de cazier judiciar (fila 27 dosar urm.penală), acesta beneficiind chiar de clemența legii, fiind liberat condiționat la data de 20.03.2007, cu un rest de 948 zile din pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 35/22.01.2004 pronunțată de Judecătoria Răcari în dosarul nr. 1053/2003, liberare care a fost menținută, în condițiile art. 61 alin. 1 cod penal.
Se apreciază totuși că apelul este fondat, având în vedere că inculpatului i-au fost interzise ca pedeapsă accesorie drepturile prev. de art. 64 alin. 1 lit. a și b cod penal, ori potrivit deciziei nr. LXXIV (74)/2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, dispozițiile art. 71 cod penal referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza I - c din codul penal nu se va face în mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanței, în funcție de criteriile stabilite în art. 71 alin. 3 din codul penal.
Potrivit disp. art. 71 alin. 3 cod penal, interzicerea drepturilor se aplică ținându-se seama de natura și gravitatea infracțiunii săvârșite, de împrejurările cauzei și de persoana infractorului, care în speță este cercetat pentru săvârșirea unor infracțiuni la regimul circulației.
Restrângerea exercițiului unor drepturi se poate dispune numai dacă este necesară într-o societate democratică, măsura trebuind să fie proporțională cu situația care a determinat-o și să nu aducă atingere existenței dreptului respectiv, autoritățile trebuind să ofere motive pertinente și suficiente pentru aoj ustifica.
Cât privește drepturile electorale, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat (cauza Hirst Marea Britanie) că în urma interzicerii ope legis a dreptului de a alege persoanei condamnate la pedeapsa închisorii se încalcă art. 3 din Protocolul 1 la convenție.
Interdicția dreptului de a alege, automată, generală și fără nicio restricție pentru cei condamnați la pedeapsa închisorii a fost considerată de curte în afara marjei de apreciere a statelor și în consecință incompatibilă cu articolul menționat.
De altfel și Curtea de la Luxemburg a considerat (cauza Skanavi ) că în aprecierea limitării drepturilor ca urmare a aplicării unei pedepse accesorii trebuie avută în vedere proporționalitatea consecințelor juridice cu situația care le-a generat.
Împotriva acestor hotărâri a declarat recurs inculpatul, care, prin apărătorul său a criticat hotărârile numai sub aspectul individualizării pedepsei.
S-a solicitat, admiterea recursului, casarea hotărârilor atacate și pe fond redozarea pedepsei.
Curtea verificând hotărârile atacate pe baza actelor și lucrărilor de la dosar, în raport de critica formulată, constată că recursul declarat este nefondat, așa cum se va arăta în continuare:
Din probele administrate în cauză și anume procesul verbal de constatare, declarațiile martorilor audiați rezultă că inculpatul în datele de 12.05. și 10.06.2007, a condus pe drumurile publice - 7 un autoturism fără să posede permis de conducere.
Încadrarea juridică dată faptei săvârșită este corectă.
Cu privire la pedeapsa aplicată, se constată că instanțele au făcut o corectă interpretare și aplicare a disp. art. 72 cod penal, respectând criteriile prevăzute în acest text de lege.
La aplicarea pedepsei s-a ținut seama de modalitatea concretă în care s-a săvârșit faptele, pericolul social ridicat al acestora dar și persoana inculpatului.
Din fișa de cazier judiciar a recurentului rezultă că acesta a fost de 4 ori condamnat pentru comiterea infracțiunii de furt, a mai fost condamnat pentru violare de domiciliu și o altă condamnare pentru viol.
Ultima condamnare a fost prin sentința penală nr. 35 din 22.01.2004 a Judecătoriei Răcari, când pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 192 al.2 și art. 197 al.2 i s- aplicat pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare.
Recurentul este recidivist, fapt pentru care la încadrarea juridică s-a făcut aplicarea prev. art. 37 lit.a
Pentru aceste considerente, se apreciază că hotărârile atacate sunt temeinice și legale, fapt pentru care, Curtea, urmează ca în temeiul art. 385/15 pct.1 lit.b pr.penală, să respingă recursul ca nefondat.
Văzând și disp.art. 192 al.2 pr.penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul fiul lui și, născut la data de 18 martie 1982, domiciliat în comuna, sat, județul D, împotriva deciziei penale nr.27 din data de 06 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița.
Obligă recurentul la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei onorariu apărător din oficiu ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților în contul Baroului
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 18 iunie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Ștefan Fieraru, Ion Stelian Mihai Viorel
Grefier,
Fiind în concediu de odihnă,
prezenta se semnează de,
grefier șef secție,
Red.
Tehnored.
2 ex./2.07.2009
nr- Judecătoria Răcari
nr- Tribunalul Dâmbovița
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr. 3113/2006
Președinte:Ștefan FieraruJudecători:Ștefan Fieraru, Ion Stelian Mihai Viorel
