Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 460/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori
Dosar nr. -
DECIZIA PENALĂ NR. 460/R/2008
Ședința publică din 04 septembrie 2008
PREȘEDINTE: Munteanu Traian
JUDECĂTOR 2: Condrovici Adela
JUDECĂTOR 3: Sotoc Daniela
Procuror: - -
Grefier:
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio potrivit prevederilor art.304 alin.1 Cod procedură penală.
S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul recurent, din O,-, -.2,.B,.19, jud.B, împotriva deciziei penale nr.90/A din 17 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul penal nr-, decizie care desființează în parte sentința penală nr.1138 din 17.07.2007 pronunțată de Judecătoria Oradea în dosar unic, inculpatul fiind trimis în judecată sub aspectul comiterii infracțiunilor prev. și ped. de art.78 alin.1 din OUG 195/2002 cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal și art.79 alin.1 din OUG 195/2002 cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal, ambele cu aplicarea art.33 lit.b Cod penal.
La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat pentru inculpatul recurent - lipsă, apărătorul său ales avocat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, în sensul celor de mai sus, după care:
Nefiind cereri sau chestiuni prealabile, instanța acordă cuvântul asupra recursului.
Apărătorul inculpatului recurent, avocat, solicită admiterea recursului ca fondat și în principal, casarea deciziei Tribunalului Bihor și desființarea hotărârii instanței de fond. Instanța de fond a dispus extinderea procesului penal pentru o altă infracțiune, fără ca procurorul să declare că pune în mișcare acțiunea penală, ceea ce este o încălcare a dispozițiilor imperative a legii. Inculpatul nu a fost ascultat cu privire la această faptă, astfel că se impune ca instanța de fond să procedeze conform dispozițiilor legii. În subsidiar, solicită achitarea inculpatului în baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. b ind. 1 Cod procedură penală, pentru fapta de conducere fără permis. Inculpatul a avut o adeverință din care rezultă că a urmat cursurile școlii de șoferi. În ce privește alcoolemia, din procesul-verbal rezultă că accidentul s-a săvârșit la ora 20.00, iar inculpatul după tamponare s-a speriat, a fugit și a consumat alcool iar după o oră s-a deplasat la autorități. Recoltarea probei de sânge a avut loc la ora 21.30, însă inculpatul trebuia condamnat pentru alcoolemia pe care a avut-o la ora 20.00. inculpatul recunoaște că înainte de a urca la volan a consumat o bere, ceea ce reprezintă o contravenție. Cu privire la fapta de părăsire a locului accidentului, inculpatul nu a fost ascultat, astfel că solicită achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. a Cod procedură penală.
Procurorul solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea hotărârilor atacate ca temeinice și legale. Arată că, chiar dacă topografia încheierii plasează extinderea procesului penal înainte de punerea în mișcare a acțiunii penale, acest aspect nu trebuie luat în considerare și chiar dacă ar fi fost așa, acest aspect trebuia invocat la acel moment. Apreciază că sesizarea nu este lovită de nulitate absolută. Din declarația inculpatului reiese că acesta a părăsit locul accidentului iar probele atestă săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina sa. În ce privește achitarea în baza art. 10 lit. b ind. 1 Cod procedură penală, se trece cu ușurință peste pericolul pe care-l reprezintă această faptă și peste multiplele condamnări.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului penal de față,
Constată că prin sentința penală nr. 1138 din 17.07.2007, pronunțată de Judecătoria Oradea, s-au hotărât următoarele:
În baza art. 78 alin. 1 și art. 79 alin. 1 și 81 alin. 1 din OUG 195/2002 (art. 86 alin. 1, art. 87 alin. 1 și 89 alin. 1 în noua numerotare), a fost condamnat inculpatul la 3 pedepse de câte 2 ani închisoare fiecare, cu aplic. art. 71, art. 64 lit. a, b penal, pentru săvârșirea infracțiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool în sânge ori o concentrație ce depășește 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat și de părăsirea locului accidentului.
În baza art. 33 lit. a și b și art. 34 lit. b penal, a fost aplicată inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare, cu aplic. art. 71, art. 64 lit. a, b penal.
S-a constatat că prin SP 1779/2001 a Judecătoriei Oradea, rămasă definitivă la 26.02.2002 prin Decizia penală 176/R/2002 a Curții de APEL ORADEA, inculpatul a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 208-209. penal, la 3 ani inchisoare fiind dispusă in baza art. 81 suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata prev. de art. 82. penal, fiindu-i dedusă perioada reținerii și arestului preventiv din 31.01.2001 până la 05.02.2001.
S-a constatat că prin SP 205/2001 a Judecătoriei Oradea, modificată prin Decizia penală 352/A/2001 a Tribunalului Bihor, definitivă prin Decizia penală 625/R/2001 a Curții de APEL ORADEA inculpatul a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 208-209. penal, la 3 ani și 6 luni inchisoare, fiind dispusă in baza art. 86 ind. 1. penal suspendarea condiționată a executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de 3 ani, fiindu-i dedusă perioada reținerii și arestului preventiv din 25.03.2000 până la 03.04.2000.
În baza art. 86 ind. 1 alin. 1 și art. 83. penal, s-a dispus revocarea suspendării condiționate sub supraveghere a executării pedepsei aplicată prin SP 205/2001 a Judecătoriei Oradea, modificată prin Decizia penală 352/A/2001 a Tribunalului Bihor, definitivă prin Decizia penală 625/R/2001 a Curții de APEL ORADEA și revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei aplicată prin SP 1779/2001 a Judecătoriei Oradea, rămasă definitivă la 26.02.2002 prin Decizia penală 176/R/2002 a Curții de APEL ORADEA, pedepsele indicate mai sus urmând a fi executate în întregime alături de pedeapsa aplicată în prezenta cauză.
A fost dedusă durata reținerii și arestului preventiv din 25.03.2000 până la 03.04.2000 și din 31.01.2001 până la 05.02.2001.
În baza art. 191.C.P.P. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
În data de 20.07.2005, în jurul orelor 20.00, în timp ce conducea pe str. - din O autoturismul marca cu nr. de înmatriculare -, inculpatul a comis un accident de circulație, intrând in coliziune cu autoturismul Daewoo nr. -, condus de martorul.
După săvârșirea accidentului inculpatul a părăsit locul faptei la volanul mașinii avariate, iar apoi pe jos, fiind urmărit și prins de martorul.
Din verificări a rezultat că la data faptei inculpatul nu poseda permis de conducere.
Inculpatului i-a fost recoltată doar o singură probă biologică, deoarece acesta nu a dorit recoltarea probei a doua, fiindu-i adus la cunoștință sub semnătură faptul că în aceste condiții nu poate cere recalcularea alcoolemiei (fila 9 dos.).
Din buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie nr. 1103 din 22.07.2005, rezultă că inculpatul a prezentat la ora 21.30, așadar la cca. 1 oră și 30 minute de la comiterea accidentului, oalcoolemie de 1,20 gr. la mie alcool în sânge,(fila 11 ). Se evidențiază că, în situația cea mai favorabilă inculpatului, respectiv cea în care proba recoltată ar fi exprimat apogeul valorii alcoolemiei, la momentul accidentului, cât și la momentul prinderii de către organul de poliție, acesta a prezentat o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool în sânge.
Din buletinul de examinare clinică pentru intoxicație și recoltarea materialului biologic (fila 10 dos.) se reține concluzia medicului examinator potrivit căreia inculpatul declară că a consumat 5 sticle de bere, miros de alcool în aerul expirat, ușor nesigur, vorbirea ușor neclară, ușor dezorientat, atenția ușor dispersată, judecata ușor necoerentă și că din punct de vedere clinic se află sub influența băuturilor alcoolice.
Din adresa nr. 41291 din 26.07.2005 a (fila 8 dos.) rezultă că la data faptei inculpatul nu figurează în evidența conducătorilor auto ca fiind posesor de permis de conducere.
La termenul de judecată din 07.12.2006 (fila 42), date fiind cele două infracțiuni reținute prin rechizitoriu in sarcina inculpatului, s-a dispus extinderea procesului penal, procurorul declarând că pune in mișcare acțiunea penală cu privire la infracțiunea de părăsire a locului accidentului, prev. de art. 81 alin. 1 din OUG 195/2002.
Prin procesul verbal din 20.07.2005, înregistrat cu nr. 050-2182/05 la Poliția mun. O (fila 4 dos.), in prezența martorilor și s-a consemnat declarația inculpatului, potrivit căreia acesta a comis evenimentul rutier după care și-a continuat drumul pe str. - și - din O unde și-a abandonat autoturismul, declarând că a consumat 5 sticle de bere de câte 500 ml fiecare.
Totodată s-a consemnat declarația inculpatului potrivit căreia nu posedă permis de conducere.
Martorul, audiat la data de 25.08.2005 în dosarul de urmărire penală (nr. -, fila 5 dos.), a arătat că in data de 20.07.2005, in jurul orelor 20.00, se afla cu autoturismul lângă magazinul de pe str. - din O, când a văzut că un autoturism nr. - a tamponat autoturismul cu nr. -, după care primul a părăsit locul accidentului.
Martorul a declarat că a pornit in urmărirea acelui autoturism care s-a oprit in parcarea de pe str. -, conducătorul auto abandonându-l, după care martorul a chemat Poliția rutieră.
Martorul a declarat că după un interval de timp a apărut o persoană în stare de ebrietate pe care l-a cunoscut ca fiind conducătorul autoturismului respectiv și că respectiva persoană, în prezența martorului, a declarat polițiștilor că el a condus acel autoturism, că a tamponat autoturismul, că a părăsit locul faptei și că a abandonat autoturismul in locul respectiv. Martorul arată că respectivul conducător auto a declarat că a consumat 5 sticle de bere de câte 500 ml fiecare și că nu posedă permis de conducere.
Audiat în fața instanței (fila 62 dos. Judecătorie) martorul a arătat că își menține declarația din dosarul de urmărire penală unde a declarat numai adevărul, arătând că in momentul accidentului a văzut fizionomia inculpatului și că acesta a părăsit locul faptei, că l-a urmărit cu mașina sa, că l-a oprit in foarte scurt timp după circa 1 km și că inculpatul a abandonat autoturismul fugind printre blocuri.
Martorul, adăugând la declarația dată în dosarul de urmărire penală, arată că l-a urmărit pe inculpat și in timpul in care acesta fugea, reușind să-l prindă și să-l imobilizeze.
Martorul arată că totul a durat circa 5 minute și că imediat a ajuns și organul de poliție la locul unde inculpatul a fost imobilizat.
Martorul a declarat că in momentul in care l-a imobilizat pe inculpat a constatat că respectivul era in stare de ebrietate întrucât mirosea a alcool, vorbea incoerent și își păstra cu greu echilibrul, văzând in mașina acestuia mai multe sticle de bere, unele desfăcute.
Martorul a arătat că în prezența sa inculpatul a declarat că era băut in momentul in care a săvârșit accidentul și că din acest motiv a părăsit locul faptei.
Martorul, după ce mai înainte a arătat că urmărirea și imobilizarea au durat 5 minute, a formulat aprecierea potrivit căreia in acest timp inculpatul nu a putut consuma alcool.
Martorul arată că in prezența sa inculpatul a fost testat cu aparatul etilotest și că polițiștii i-au spus că valorile indicate erau peste limita legală, fapta constituind infracțiune.
Martorul declară că datorită trecerii timpului (2 ani) unele detalii ale întâmplării le-a uitat dar că la momentul când a formulat declarații in dosarul de urmărire penală a declarat numai adevărul și că nu poate fi vorba de vreo confuzie deoarece intr-o singură împrejurare s-a întâmplat să urmărească o persoană care a părăsit locul faptei după săvârșirea unui accident de circulație, dar și că pe tot timpul urmăririi și imobilizării au fost de față mai multe persoane pe care le cunoaște din vedere.
Datorită acestui aspect ora la care face referire martorul in declarația dată la instanță nu corespunde cu ora la care s-a referit in declarația dată la urmărire penală motiv pentru care, ținând seama de coerența relatărilor martorului, detaliile precise cât și conduita civică și conduita acestuia in fața instanței, instanța va ține seama de precizarea martorului potrivit căreia datorită trecerii timpului a putut uita unele detalii, urmând a lua in considerare toate declarațiile martorului, dar cu referire atât la ora precizată atât in declarația dată la urmărire penală cât și in procesul verbal de la fila 4 pe care martorul confirmă că l-a semnat, cât și la precizarea potrivit căreia martorul l-a urmărit pe inculpat până l-a prins și imobilizat, de față fiind mai multe persoane.
Audiat fiind in dosarul de urmărire penală, martorul (fila 6 dos.), declară că in data de 20.07.2005, orele 20.00, in timp ce conducea autoturismul pe str. - din O, a fost tamponat de autoturismul inculpatului după care acesta a părăsit locul faptei fiind prins de un coleg al său pe str. -.
Martorul arată că inculpatul a declarat in fața sa că a consumat 5 sticle de bere de câte 500 ml fiecare și că nu posedă permis de conducere.
Audiat in fața instanței (fila 46 dos. inst.) martorul declară că își menține declarațiile date in cursul urmăririi penale și că intre momentul in care inculpatul și-a abandonat mașina și momentul in care a fost prins de politie nu au trecut mai mult de 30 minute.
Audiat fiind inculpatul in dosarul de urmărire penală, acesta face declarații contradictorii.
In prima declarație dată "la cald" (fila 16 dos.) - care poate prezenta cel mai fidel și nealterat detaliile privind starea de fapt - inculpatul recunoaște că a părăsit locul faptei și că până la momentul la care a fost găsit de poliție a băut1 bere, declarând in mod ferm că anterior, la ora 19.20, a consumat5 beri. Totodată a declarat și că nu posedă permis de conducere și că, aspect foarte important, a lipsit de lângă autoturismul abandonat in condițiile arătate mai suscirca 15 minute, după care a fost condus pentru recoltarea probelor biologice.
Ulterior, la mai bine de o lună de la luarea primei declarații (fila 17-19 dos.), inculpatul declară că după ce a săvârșit fapta a lipsit circa 1 oră - 1 oră și 30 minute, timp în care a băut 4 sticle de bere, arătând că la ora 19.20 consumat doar o singură sticle de bere.
Arată că s-a opus la recoltarea celei de a doua probe, in condițiile in care polițiștii i-au pus in vedere că potrivit legii se recoltează și a doua probă și declară că nu a promovat examenul privind obținerea permisului de conducere.
Audiat in fața instanței (fila 11 dos. Judecătorie), inculpatul recunoaște că a condus fără permis și că nu a reușit să promoveze examenul pentru a-l obține, după care declară că după accident a băut 2,5 litri de bere și că anterior accidentului a băut doar o bere.
de către instanța de fond (fila 41), inculpatul adaugă faptul că pe la prânz a consumat circa 200 gr. bere și că după ce a părăsit locul faptei a consumat cca. 50 ml și 1 bere și că i-a povestit martorului cu privire la evenimentul rutier comis de acesta consumând 4 beri. Arată că o persoană care a fugit in urmărirea sa nu l-a putut prinde intrucât a intrat in bar.
Arată că el nu a declarat la fila 16 dosar de urmărire penală că inainte de a se urca la volan a consumat 5 beri. Cu toate acestea inculpatul declară că declarația de la fila 16 fost scrisă personal, dar că i-a fost dictată recunoscând că politiștii l-au intrebat ce a băut și când.
În susținerea acestei apărări a fost audiat pentru inculpat martorul, care face referire la o împrejurare dinaugust 2005când l-a văzut pe inculpat consumând 4-5 beri la sticlă de 0,5 ml și 50 - 100 ml, în timp cestarea de fapt din prezenta cauză s-a petrecut in iulie.
Martorul - care nu poate preciza ora - arată că inculpatul i-a declarat că a săvârșit un accident de circulație și că la sosirea acestuia in bar inculpatul nu era sub influența alcoolului. Față de declarațiile martorului nu se poate stabili cu certitudine data la care a avut loc împrejurarea relatată.
Instanța de fond, ținând seama de dreptul inculpatului de a formula declarații subiective, favorabile acestuia, prin care să arate adevăruri ori neadevăruri, apreciind că în susținerea apărării inculpatul are dreptul de a nu formula nici o declarație, coroborând declarațiile acestuia ulterioare și ale martorului cu celelalte probe din dosar, a înlăturat aprecierile potrivit cărora inculpatul a consumat alcool după săvârșire accidentului și părăsirea locului faptei.
Prima instanță, pentru stabilirea adevărului, a ținut seama că inculpatul mai întâi a declarat că la ora 19.20 consumat 5 beri, după care a revenit și a spus că după accident a consumat - într-o declarație - 4 sticle de bere, iar ulterior - într-o altă declarație - 2,5 litri de bere, în condițiile in care martorul vorbește de 4-5 beri la sticlă de 0,5 și 50 - 100 ml, băutură cu privire la care inculpatul nu face referire in nici o declarație anterioară.
În plus, instanța de fond a reținut că nu poate să nu observe că in timp ce martorul declară că inculpatul nu i-a spus nimic in legătură cu accidentul, inculpatul insistă și declară i-a povestit martorului ce a pățit (fila 41 dos. inst.).
Nu a putut fi lăsată la o parte aprecierea nesusținută de nici o probă, formulată în declarația de la fila 41 de către inculpat, potrivit căreia el nu a declarat cele scrise olograf la fila 16 dos. pentru ca tot el, după nici 3 minute, in aceeași imprejurare, să declare că acea declarație este scrisă personal dar că i-a fost dictată, fără să explice insă de ce nu a formulat plângere, ori dacă a formulat vreo plângere împotriva eventualei maniere abuzive de lucru a organului de cercetare penală.
Faptul că inculpatul, săvârșind faptele așa după cum au fost descrise mai sus, nu a comis un eveniment rutier mai grav, s-a apreciat de prima instanță că nu poate fi un element care să lipsească faptele de pericol social, instanța apreciind că prin conduita inculpatului acesta a generat un pericol social major, evidențiat în ultima perioadă prin numărul mare de evenimente rutiere grave săvârșite la nivel național pe fondul conducerii sub influența alcoolului, ori fără permis de conducere. Conducerea unei mașini sub influența alcoolului pe drumurile publice a fost apreciată în practica judiciară cât și de unii autori ca putând constitui circumstanță agravantă, ceea ce, evident, înlătură orice discuție privind lipsa pericolului social. Potrivit specialiștilor în domeniu, persoanelor care consumă alcool li se diminuează reflexele, auzul și văzul, aceste persoane văzând și percepând realitatea deformată. Faptul că nu s-a produs un rezultat grav (puteau fi victime omenești) nu este de natură a indica lipsa pericolului social, de acest aspect putându-se ține seama la aplicarea unei pedepse mai mult sau mai puțin drastice, raportat la fiecare speță in parte.
În plus, faptul că inculpatul a condus autoturismul pe drumurile publice în condițiile în care nu avea permis de conducere, ba mai mult, inculpatul declarând că nu a promovat examenul privind obținerea permisului de conducere, fiind lesne de înțeles că nu a dobândit deprinderile necesare și cunoștințele legale pentru conducerea unui autovehicul pe drumurile publice, s-a reținut că arată adevărata dimensiune a pericolului pe care acesta îl reprezintă pentru participanții în trafic, pericol amplificat - dacă mai era nevoie - de părăsirea locului accidentului. Față de împrejurările săvârșirii infracțiunilor, s-a apreciat că elementele constitutive ale infracțiunii de părăsire a locului accidentului sunt întrunite in totalitate.
S-a apreciat că pericolul social există atât în împrejurarea conducerii in asemenea condiții a unui autovehicul pe drumurile publice atât pe distanțe lungi cât și pe distanțe scurte, dovadă fiind tocmai accidentul de circulație comis de inculpat.
Din fișa de cazier judiciar a inculpatului, rezultă că inculpatul este recidivist postcondamnatoriu.
Prin SP 1779/2001 a Judecătoriei Oradea, rămasă definitivă la 26.02.2002 prin Decizia penală 176/R/2002 a Curții de APEL ORADEA, inculpatul a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 208-209. penal, la 3 ani inchisoare fiind dispusă in baza art. 81 suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata prev. de art. 82. penal, fiindu-i dedusă perioada reținerii și arestului preventiv din 31.01.2001 până la 05.02.2001.
Prin SP 205/2001 a Judecătoriei Oradea, modificată prin Decizia penală 352/A/2001 a Tribunalului Bihor, definitivă prin Decizia penală 625/R/2001 a Curții de APEL ORADEA inculpatul a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 208-209. penal, la 3 ani și 6 luni inchisoare, fiind dispusă in baza art. 86 ind. 1. penal suspendarea condiționată a executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de 3 ani, fiindu-i dedusă perioada reținerii și arestului preventiv din 25.03.2000 până la 03.04.2000.
Față de această stare de fapt și văzând în drept și dispozițiile nr.OUG 195 din 12 decembrie 2002 și ale Regulamentului de aplicare a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 195/2002, instanța de fond a constatat că faptele inculpatului astfel cum au fost descrise mai sus și probate la dosar, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool în sânge ori o concentrație ce depășește 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat și de părăsire a locului accidentului, prev. de art. 78 alin. 1, art. 79 alin. 1 și 81 alin. 1 din OUG 195/2002 (art. 86 alin. 1, art. 87 alin. 1, 89 alin. 1 în noua numerotare) și, în consecință, văzând și criteriile generale de individualizare a pedepsei prev. în art. 72. pen. instanța de fond l-a condamnat pe inculpat la o pedeapsă cu executare.
La individualizarea pedepsei, prima instanță a avut în vedere persoana inculpatului, în vârstă de 31 de ani, recidivist postexecutoriu, împrejurările comiterii faptelor descrise mai sus, gradul de pericol social al acestora, precum și atitudinea inculpatului, de nerecunoaștere a acestora așa cum au fost probate și reținute in sarcina sa la dosar, cât și de incoerența in susținerea probelor in apărare și de apelarea la argumente nesusținute pe probe pentru a-și dovedi nevinovăția.
Instanța de fond a apreciat că inculpatul are dreptul să se apere cum dorește, astfel încât, ținând seama și de antecedentele penale și celelalte aspecte privind persoana și conduita inculpatului, s-a limitat doar la a aprecia că in cauză nu sunt aplicabile prev. art. 74. penal.
Prin OUG 63/2006, OUG 195/2002 a fost modificată și completată, textul art. 78 alin. 1, art. 79 alin. 1, nesuferind însă modificări cu excepția faptului că i s-a dat o nouă numerotare. Datorită acestui fapt instanța a apreciat ca nerelevantă în prezenta cauză reținerea prev. art. 13. penal, motiv pentru care nu a considerat necesară punerea în discuție a unei eventuale schimbări de încadrare juridică pentru reținerea acestui aspect.
La termenul de judecată din 07.12.2006 s-a extins urmărirea penală și procurorul a pus in mișcare acțiunea penală cu privire la fapta prev. de art. 81 alin. 1 din OUG 195/2002 reținută în sarcina inculpatului.
Prin urmare, ținând seama de limitele pedepsei, instanța de fond a dispus după cum urmează:
În baza art. 78 alin. 1 și art. 79 alin. 1 și 81 alin. 1 din OUG 195/2002 (art. 86 alin. 1, art. 87 alin. 1 și 89 alin. 1 în noua numerotare), a fost condamnat inculpatul la 3 pedepse de câte 2 ani închisoare fiecare, cu aplic. art. 71, art. 64 lit. a, b penal, pentru săvârșirea infracțiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool în sânge ori o concentrație ce depășește 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat și de părăsirea locului accidentului.
În baza art. 33 lit. a și b și art. 34 lit. b penal, a fost aplicată inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare, cu aplic. art. 71, art. 64 lit. a, b penal.
S-a constatat că prin SP 1779/2001 a Judecătoriei Oradea, rămasă definitivă la 26.02.2002 prin Decizia penală 176/R/2002 a Curții de APEL ORADEA, inculpatul a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 208-209. penal, la 3 ani inchisoare fiind dispusă in baza art. 81 suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata prev. de art. 82. penal, fiindu-i dedusă perioada reținerii și arestului preventiv din 31.01.2001 până la 05.02.2001.
S-a constatat că prin SP 205/2001 a Judecătoriei Oradea, modificată prin Decizia penală 352/A/2001 a Tribunalului Bihor, definitivă prin Decizia penală 625/R/2001 a Curții de APEL ORADEA inculpatul a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 208-209. penal, la 3 ani și 6 luni inchisoare, fiind dispusă in baza art. 86 ind. 1. penal suspendarea condiționată a executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de 3 ani, fiindu-i dedusă perioada reținerii și arestului preventiv din 25.03.2000 până la 03.04.2000.
În baza art. 86 ind. 1 alin. 1 și art. 83. penal, s-a dispus revocarea suspendării condiționate sub supraveghere a executării pedepsei aplicată prin SP 205/2001 a Judecătoriei Oradea, modificată prin Decizia penală 352/A/2001 a Tribunalului Bihor, definitivă prin Decizia penală 625/R/2001 a Curții de APEL ORADEA și revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei aplicată prin SP 1779/2001 a Judecătoriei Oradea, rămasă definitivă la 26.02.2002 prin Decizia penală 176/R/2002 a Curții de APEL ORADEA, pedepsele indicate mai sus urmând a fi executate în întregime alături de pedeapsa aplicată în prezenta cauză.
A fost dedusă durata reținerii și arestului preventiv din 25.03.2000 până la 03.04.2000 și din 31.01.2001 până la 05.02.2001.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea și inculpatul, solicitând deopotrivă desființarea hotărârii atacate, ca netemeinică și nelegală.
În motivarea căii de atac, Parchetul a invocat faptul că instanța de fond a omis să rețină în sarcina inculpatului starea de recidivă postcondamnatorie a acestuia și totodată că pedeapsa aplicată este mult prea ușoară, iar pedepsele accesorii aplicate acestuia au fost greșit individualizate, prin interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit.b,d
Cod PenalÎn motivarea căii de atac, inculpatul solicită în principal trimiterea cauzei spre rejudecare, arătând că a fost condamnat pentru mai multe infracțiuni, unele pentru care nu a fost trimis în judecată. La fila 42 din dosar, solicită a se observa că instanța a dispus extinderea procesului penal și pentru alte fapte, după care procurorul a arătat că pune în mișcare acțiunea penală pentru acele fapte. Consideră că înainte procurorul trebuia să pună în mișcare acțiunea penală și apoi instanța să dispună extinderea procesului penal; mai arată că după acestea, nu a fost audiat; consideră că instanța nu este legal sesizată pentru aceste infracțiuni, încălcându-se totodată și dreptul său la apărare, ulterior extinderii procesului penal nefiind audiat.
In subsidiar, solicită pentru infracțiunea de conducere fără permis, achitarea sa în baza art. 11 pct.2 lit.a rap. la art. 10 lit.b/1 C.P.P. având în vedere că avea deprinderi de a conduce. In ceea ce privește infracțiunea de conducere în stare de ebrietate, solicită a se constata că fapta nu există, a se avea în vedere declarațiile martorilor și, care au arătat că fiind în stare de șoc, după comiterea accidentului, a plecat de la locul accidentului, întorcându-se peste o oră și J, în stare de ebrietate. In ceea ce privește infracțiunea de părăsire a locului accidentului, solicită achitarea sa, nefiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii, nefiind victime în urma accidentului.
Prin decizia penală nr. 90/A/2008, Tribunalul Bihor, în baza art.379 pct.2 lit.a C.P.P. a admis apelul penal declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea și inculpatul împotriva sentinței penale nr. 1138 din 17.07.2007, pronunțată de Judecătoria Oradea, pe care a modificat-o în sensul că:
A făcut aplicarea art.37 lit.a Cod penal cu privire la cele 3 infracțiuni reținute în sarcina inculpatului.
În baza art.85 Cod penal, a dispus anularea suspendării sub supraveghere a pedepsei de 3 ani 6 luni închisoare, aplicată prin 205/2001 a Judecătoriei Oradea.
A menținut dispoziția instanței de fond, de revocare, în baza art.83 Cod penal, a suspendării condiționate a pedepsei de 3 ani închisoare, aplicată prin nr.1779/2001 a Judecătoriei Oradea.
În baza art.85 corelat cu art.84 lit.b Cod penal, a contopit pedeapsa de 3 ani 6 luni închisoare, aplicată prin nr. 205/2001 a Judecătoriei Oradea, cu pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicată prin nr.1779/2001 a Judecătoriei Oradea, în pedeapsa mai grea, de 3 ani 6 luni închisoare.
A dispus executarea pedepsei rezultante de 3 ani 6 luni închisoare, sus arătată, alăturat pedepsei rezultante de 2 ani închisoare, aplicată în prezenta cauză.
A limitat conținutul pedepsei accesorii aplicate la interzicerea drepturilor prev.și ped.de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal.
A menținut restul dispozițiunilor sentinței apelate.
Cheltuielile judiciare în apel au rămas în sarcina statului.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Examinând apelată prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu, potrivit disp.art.371 al.1 și 3.C.P.P. tribunalul a reținut că aceasta este nelegală, iar apelurile fondate, urmând a le admite ca atare, în baza art.379 pct.2 lit.a
C.P.P.Hotărârea instanței de fond este temeinică și legală sub aspectul reținerii stării de fapt, probele administrate în cauză, ce constau în depoziții de martori, declarațiile de recunoaștere parțială ale inculpatului, proces verbal de constatare, proces verbal de recoltare a probelor biologice, buletin de analiză toxicologică, adresă SEIP B, demonstrând cu certitudine că inculpatul, în data de 20.07.2005, în jurul orelor 20.00, în timp ce conducea pe str. - din O autoturismul marca cu nr. de înmatriculare -, a provocat un accident de circulație, intrând in coliziune cu autoturismul Daewoo nr. -, condus de martorul; că după săvârșirea accidentului inculpatul a părăsit locul faptei la volanul mașinii avariate, iar apoi pe jos, fiind urmărit și prins de martorul; că la data faptei inculpatul nu poseda permis de conducere; că la momentul producerii accidentului inculpatul avea o alcoolemie de 1,20 gr. la mie alcool în sânge.
Raportat la starea de fapt reținută, în mod corect instanța de fond a constatat că în drept faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive a infracțiunilor de prev.și ped.de art. 78 alin. 1 și art. 79 alin. 1 și 81 alin. 1 din OUG 195/2002 și a dispus în mod just condamnarea sa pentru acestea.
În ce privește apărarea inculpatului, care a invocat consumul de alcool ulterior evenimentului rutier, a apreciat că aceasta este nefondată, întrucât susținerile sale nu rezultă din celelalte probe administrate, din contră, martorul, propus de inculpat, face referire la o altă împrejurare decât cea analizată în cauză.
În mod corect, prima instanță l-a condamnat pe inculpatul la 3 pedepse de câte 2 ani închisoare, valorificând astfel în mod just criteriile prev.de art.72 S Cod Penal-a apreciat corect că inculpatul este recidivist și nu a fost sincer, reținându-se totodată că faptele săvârșite de acesta au un pericol social ce nu poate fi neglijat.
Cu toate că instanța de fond, în procesul de individualizare a pedepselor, menționează expres că inculpatul este recidivist, în partea dispozitivă nu face aplicarea disp.art.37 lit.a Cod Penal, această omisiune a fost remediată de instanța de apel.
În ce privește starea de recidivă postcondamantorie a inculpatului, a precizat că aceasta rezultă din condamnarea sa anterioară la pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicată prin 1779/2001 a Jud.
Referitor la tratamentul sancționator, a mai precizat că instanța de fond, în mod greșit, a făcut aplicarea disp.art.83 atât Cod Penal în ceea ce privește pedeapsa aplicată prin 205/2001 a Judecătoriei Oradea, cât și pedeapsa aplicată prin 1779/2001 a Judecătoriei Oradea, deși cu privire la 205/05.02.2001 a Jud. O, definitivă prin 625/23.10.2001 a Curții de APEL ORADEA, operau disp.art.85 Cod Penal, faptele ce fac obiectul acestei hotărâri fiind săvârșite în perioada noiembrie 1999 - februarie 2000, iar faptele din 1779/22.10.2001 a Jud. O, definitivă prin 176/26.02.2002 a Curții de APEL ORADEA, fiind săvârșite în noaptea de 30/31.01.2001, în mod evident toate acestea aflându-se în concurs real.
Raportat la pedepsele accesorii aplicate, a reținut că, față de natura și gravitatea faptelor, nu se impune interzicerea dreptului de a alege, conținutul acestora urmând a fi limitat.
Ca atare, în apel, instanța a procedat după cum urmează:
A făcut aplicarea art.37 lit.a Cod penal cu privire la cele 3 infracțiuni reținute în sarcina inculpatului.
În baza art.85 Cod penal, a dispus anularea suspendării sub supraveghere a pedepsei de 3 ani 6 luni închisoare, aplicată prin 205/2001 a Judecătoriei Oradea.
A menținut dispoziția instanței de fond, de revocare, în baza art.83 Cod penal, a suspendării condiționate a pedepsei de 3 ani închisoare, aplicată prin nr.1779/2001 a Judecătoriei Oradea.
În baza art.85 corelat cu art.84 lit.b Cod penal, a contopit pedeapsa de 3 ani 6 luni închisoare, aplicată prin nr. 205/2001 a Judecătoriei Oradea, cu pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicată prin nr.1779/2001 a Judecătoriei Oradea, în pedeapsa mai grea, de 3 ani 6 luni închisoare.
A dispus executarea pedepsei rezultante de 3 ani 6 luni închisoare, sus arătată, alăturat pedepsei rezultante de 2 ani închisoare, aplicată în prezenta cauză.
A limitat conținutul pedepsei accesorii aplicate la interzicerea drepturilor prev.și ped.de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal.
A menținut restul dispozițiunilor sentinței apelate.
Cheltuielile judiciare în apel au rămas în sarcina statului.
Împotriva acestei decizii penale, a declarat recurs penal inculpatul, solicitând desființarea hotărârii instanței de fond, achitarea inculpatului în baza art. 10 lit. b ind. 1 Cod procedură penală, pentru fapta de conducere fără permis, inculpatul a avut o adeverință din care rezultă că a urmat cursurile școlii de șoferi. Arată că inculpatul recunoaște că înainte de a urca la volan a consumat o bere ceea ce reprezintă o contravenție. Cu privire la fapta de părăsire a locului accidentului, inculpatul nu a fost ascultat astfel că solicită achitarea în baza art. 10 lit. c Cod procedură penală.
Examinând decizia penală atacată cu recurs, din oficiu și potrivit motivelor invocate, raportat la toate motivele de nelegalitate și netemeinice prev. de art. 385 ind. 9 Cod procedură penală, Curtea de APEL ORADEA reține că recursul inculpatului este nefondat, urmând a fi respins în baza art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, cu obligarea acestuia la cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Pentru a se ajunge la concluzia vinovăției, legea cere ca probele să fie apte să răstoarne prezumția de nevinovăție instituită de lege în favoarea inculpatului, ceea ce în speță este îndeplinit.
Ambele instanțe au reținut o stare de fapt reală, rezultând din probe minuțios administrate și interpretate. Astfel, a rezultat că hotărârea instanței de fond este legală și temeinică sub aspectul reținerii stării de fapt, probele administrate: depoziții de martori, declarații de recunoaștere parțiale ale inculpatului, proces-verbal de constatare, proces-verbal de recoltare a probelor biologice, buletin de analiză toxicologică, adresă SEIP B, astfel s-a demonstrat că inculpatul la data de 20 iulie 2005, în jurul orei 20.00, în timp ce conducerea pe str. - din O autoturismul marca cu nr. de înmatriculare -, a provocat un accident de circulație, intrând în coliziune cu autoturismul Daewoo, condus de martorul. Totodată, după săvârșirea accidentului, inculpatul a părăsit locul faptei la volantul mașinii avariate iar apoi pe jos fiind urmărit și prins de martorul. La data săvârșirii faptei, inculpatul nu poseda permis de conducere. La momentul producerii accidentului, inculpatul avea o alcoolemie de 1,20 gr. la mie, alcool pur în sânge. Cu toate că instanța de fond, în procesul de individualizare a pedepselor menționează expres că inculpatul este recidivist, în partea dispozitivă nu face aplicarea disp. art. 37 lit. a Cod penal, această omisiune urmând a fi remediată de instanța de apel.
Tribunalul a făcut aplicarea art. 37 lit. a Cod penal cu privire la cele 3 infracțiuni reținute în sarcina inculpatului.
În baza art. 85 Cod penal, s-a dispus anularea suspendării sub supraveghere a pedepsei de 3 ani 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 205/2001 a Judecătoriei Oradea.
s-a menținut dispoziția instanței de fond de revocare în baza art. 83 Cod penal a suspendării condiționate a pedepsei de 3 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 1779/2001 a Judecătoriei Oradea.
În baza art. 85 corelat cu art. 84 lit. b Cod penal, s-au contopit pedepsele de 3 ani 6 luni închisoare aplicate prin sentința penală nr. 205/2001 as Judecătoriei Oradea cu pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1779/2001 a Judecătoriei Oradea în pedeapsa cea mai grea de 3 ani 6 luni închisoare.
S-a dispus executarea pedepsei rezultante de 3 ani 6 luni închisoare sus arătată, alăturat pedepsei rezultate de 2 ani închisoare din prezenta cauză.
S-a limitat conținutul pedepselor accesorii aplicate la interzicerea drepturilor prev. și ped. de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal.
Pedeapsa astfel aplicată inculpatului recurent, este justă și în limitele legale și nu sunt motive de modificare sau reformare a hotărârii Tribunalului Bihor.
Nu sunt motive de achitare în baza art. 10 lit. b ind. 1 Cod procedură penală cum cere apărarea pentru fapta de conducere fără permis, din faptul că acesta prezintă o adeverință că a urmat cursurile școlii de șoferi.
Faptul că în încheierea de ședință a Judecătoriei Oradea din 7 decembrie 2006, fila 42, este plasată extinderea procesului penal înainte de punerea în mișcare a acțiunii penale, cu privire la infracțiunea de părăsire a locului accidentului, de către procuror, acest aspect nu este o încălcare a legii și nu va fi luat în considerare și oricum trebuia invocat la acel moment.
În mod cu totul legal și just, s-a constat că faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive a infracțiunilor prev. de art. 78 alin. 1, art. 79 alin. 1 și art. 81 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 și s-a dispus condamnarea sa pentru acestea.
Este înlăturată în mod corect apărarea inculpatului că a consumat alcool ulterior evenimentului rutier, rezultând faptul contrar de probele administrate.
Față de acestea, se va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul recurent împotriva deciziei penale nr. 90/A din 17 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o va menține în întregime.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, va obliga pe recurent să plătească statului suma de 150 lei, cheltuieli judiciare în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. Cod procedură penală,
RESPINGE ca nefondat recursul declarat de inculpatul recurent împotriva deciziei penale nr. 90/A din 17 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 150 lei, cheltuieli judiciare în recurs.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședința publică azi, 04 septembrie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
- - - - - -
Red. - 22.09.2008
Jud. apel - -
Jud. fond -
Tehnored. - 2 ex. - 22.09.2008
Președinte:Munteanu TraianJudecători:Munteanu Traian, Condrovici Adela, Sotoc Daniela
