Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 54/2010. Curtea de Apel Constanta
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR.54/
Ședința publică din data de 28 ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Eleni Cristina Marcu
JUDECĂTOR 2: Viorica Lungu
JUDECĂTOR 3: Dan
Grefier -
Ministerul Publica fost reprezentat prin Procuror -
S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul - domiciliată în sat, comuna, județul T, împotriva deciziei penale nr.98 din data de 27 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul penal nr- și a sentinței penale nr.61 din data de 26 martie 2009, pronunțată de Judecătoria Babadag, județul T în dosarul penal nr-, inculpatul fiind trimis în judecată pentru infracțiunea prevăzută și pedepsită de nr.OUG195/2002.
În conformitate cu disp.art.297 Cod procedură penală, la apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa:
- recurentului inculpat pentru care răspunde apărătorul din oficiu al acestuia - avocat - în baza împuternicirii avocațiale nr.5356/2009, emisă de Baroul d e Avocați C;
Procedura este legal îndeplinită cu respectarea disp.art.176-181 Cod procedură penală.
În conformitate cu disp.art.301 Cod procedură penală, părțile prezente arată că nu mai au cereri noi de solicitat și nici excepții de ridicat.
Curtea, nu are de ridicat excepții din oficiu, conform art.302 Cod procedură penală, constată îndeplinite condițiile prevăzute de art.38511Cod procedură penală și acordă cuvântul pentru dezbateri în ordinea prevăzută de art.38513Cod procedură penală.
Avocat, apărător din oficiu al recurentului inculpat, având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea celor două hotărâri recurate și, rejudecând, să se dispună achitarea inculpatului în baza disp.art.11 pct.2 lit."a" raportat la art.10 lit."1" Cod procedură penală.
Într-adevăr, infracțiunea pentru care inculpatul a fost dedus judecății reprezintă o infracțiune de pericol, însă, având în vedere urmarea neînsemnată pe care acesta a avut-o și a produs-o asupra valorii sociale împotriva căreia a fost îndreptată și modul cum s-au realizat în fapt elementele ei constitutive, consideră că în prezenta cauză pot fi aplicabile disp.art.181Cod penal.
Solicită a se avea în vedere și a se reține, modalitatea și circumstanțele concrete ale comiterii infracțiunii din care rezultă faptul că, inculpatul a condus autoturismul, fără a poseda autoturism de conducere, pe o distanță mică, pe un drum lăturalnic, cu un trafic redus.
De asemenea, solicită a se avea în vedere, că în urma activității inculpatului, de conducere fără a poseda permis de conducere, nu s-a întrunit conținutul constitutiv al unei infracțiuni de rezultat, nu au fost generate vătămări, nu s-au realizat incidente rutiere și nu a fost periclitată siguranța celorlalți participanți la trafic.
În ceea ce privește persoana inculpatului, solicită a se avea în vedere atitudinea procesuală sinceră, adoptând o poziție de recunoaștere și totodată de regretare a faptei, este o persoană integrată din punct de vedere social, conștientă, responsabilă.
Față de natura faptei comisă, de contextul producerii acesteia, urmările produse și circumstanțele personale ale inculpatului, solicită aplicarea unei pedepse cu caracter administrativ în baza disp.art.181alin.3 Cod penal raportat la art.91 Cod penal, apreciind că scopul pedepsei poate fi atins chiar și fără pronunțarea unei hotărâri de condamnare cu închisoare.
Procurorul, având cuvântul, solicită respingerea recursului declarat de inculpat, ca nefondat, apreciind că nu este incident motivul de casare prevăzut de disp.art.3859pct.18 Cod procedură penală și nu se poate susține că fapta inculpatului de a conduce au autovehicul, fără permis de conducere, pe o distanță de aproximativ 2 Km, este lipsită de pericol social concret și că nu ar constituit infracțiune.
Solicită menținerea ca legale și temeinice a soluțiilor pronunțate în cauză, cu obligarea recurentului inculpat la plata cheltuielilor de judecată.
Instanța ia cauza în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului penal de față:
Constată că prin sentința penală nr. 61/26.03.2009 Judecătoria Babadaga hotărât:
În baza art. 86 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 cu aplic. art. 37 lit. a pen. condamnă pe inculpatul la pedeapsa de 1 (un ) an închisoare.
În baza art. 83 pen. revocă suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 9/30.01.2008 a Judecătoriei Babadag rămasă definitivă prin decizia penală nr. 70 din 07 mai 2008 Tribunalului Tulcea și cumulează această pedeapsă cu pedeapsa aplicată prin prezenta sentință, inculpatul urmând a executa pedeapsa de 2 ani închisoare.
În baza art. 71 cod penal aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II lit. b cod penal.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
În cursul lunii noiembrie 2008, învinuitul a cumpărat un autoturism marca de culoare gri, cu nr. de înmatriculare -, iar în seara de 16 nov. 2008 aflându-se la domiciliul său, unde lucra la o fântână, în jurul orelor 9,00, s-a urcat la volanul autoturismului, deși nu avea permis de conducere și a plecat cu intenția de a ajunge la fratele său, care locuiește tot în.
Inculpatul, s-a deplasat cu autoturismul pe drum public în loc., respectiv "drum stradal", conform adresei nr. 258/22.01.2009, după care, în dreptul locuinței numitului, a intrat pe DJ 222, continuând și deplasarea spre localitatea, depășind astfel cu mașina locuința fratelui său, declarând că de fapt a vrut "să vadă cum merge mașina".
În dreptul atelierului mecanic, aparținând numitului, datorită neîndemânării, acesta a intrat cu autoturismul în șanțul din marginea șoselei, fiind anunțate și organele de poliție, care au sosit la fața locului, iar în cursul cercetărilor a fost efectuată o reconstituire a traseului parcurs de inculpatul, rezultând că acesta a condus pe o distanță de 2,1 km, pe drum public.
Inculpatul a declarat că a plecat cu mașina cu intenția de a ajunge la fratele său, dar a ieșit cu mașina din loc., având de fapt intenția de a se deplasa în continuare pe drum public și numai faptul că a intrat cu mașina în șanț i-a stopat deplasare.
Prin decizia penală nr. 98/27.10.2009 Tribunalul Tulceaa respins ca nefundat apelul declarat de către inculpatul și s-a menținut sentința penală nr. 61/26.03.2009 a Judecătoriei Babadag, ca temeinică și legală.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de apel a reținut că infracțiunile la regimul circulației pe drumurile publice, cum este și cea pusă în sarcina inculpatului, sunt infracțiuni de pericol care incriminează fapta prin care sunt puse în pericol valori sociale, inclusiv viața persoanelor implicate în circulația pe drumurile publice, chiar dacă aceste valori nu sunt vătămate efectiv.
In contextul în care, inculpatul a condus un autoturism pe drumurile publice, în plină zi, când traficul este intens, fără a poseda permis de conducere, și numai împrejurarea că a intrat cu mașina într-un șanț i-a stopat deplasarea, tribunalul a apreciat că fapta sa prezintă gradul de pericol al unei infracțiuni, dispozițiile art. 181)Cod penal, nefiind incidente în speță.
De asemenea, s-a mai constatat că prima instanță a făcut o justă individualizare a pedepsei, aplicând pedeapsa minimă prevăzută de textul de lege în contextul în care inculpatul apelant a săvârșit această infracțiune în cursul termenului de încercare stabilit de Judecătoria Babadag prin sentința penală nr. 9/30 ianuarie 2008.
Împotriva acestor hotărâri a declarat recurs inculpatul.
În dezvoltarea motivelor de recurs, inculpatul a solicitat admiterea recursului, casarea celor două hotărâri recurate și, rejudecând, să se dispună achitarea inculpatului în baza disp.art.11 pct.2 lit."a" raportat la art.10 lit."1" Cod procedură penală, aplicarea unei pedepse cu caracter administrativ în baza disp.art.181alin.3 Cod penal raportat la art.91 Cod penal, apreciind că scopul pedepsei poate fi atins chiar și fără pronunțarea unei hotărâri de condamnare cu închisoare, având în vedere că deși infracțiunea pentru care inculpatul a fost dedus judecății reprezintă o infracțiune de pericol, având în vedere urmarea neînsemnată pe care acesta a avut-o și a produs-o asupra valorii sociale împotriva căreia a fost îndreptată și modul cum s-au realizat în fapt elementele ei constitutive, în prezenta cauză pot fi aplicabile disp.art.181Cod penal.
S-a solicitat a se avea în vedere și a se reține, modalitatea și circumstanțele concrete ale comiterii infracțiunii din care rezultă faptul că, inculpatul a condus autoturismul, fără a poseda autoturism de conducere, pe o distanță mică, pe un drum lăturalnic, cu un trafic redus, faptul că în urma activității inculpatului, de conducere fără a poseda permis de conducere, nu s-a întrunit conținutul constitutiv al unei infracțiuni de rezultat, nu au fost generate vătămări, nu s-au realizat incidente rutiere și nu a fost periclitată siguranța celorlalți participanți la trafic, precum și persoana inculpatului, atitudinea procesuală sinceră, adoptând o poziție de recunoaștere și totodată de regretare a faptei, faptul că este o persoană integrată din punct de vedere social, conștientă, responsabilă.
În recurs nu s-au administrat mijloace de probă noi.
Examinând hotărârile recurate în raport de motivele de recurs și de actele și lucrările dosarului, Curtea constată că recursul formulat de către inculpatul nu este fondat, pentru următoarele:
Prima instanță și instanța de apel au reținut corect starea de fapt și au făcut o analiză temeinică a probelor administrate în cauză, reținând vinovăția inculpatului sub forma intenției directe prev. de art. 19 pct 1 lit. a Cp.
Astfel, Curtea reține că starea de fapt reiese din procesul verbal de cercetare la fața locului, procesul verbal de reconstituire, adresa nr. 480/RP din 27.11.2008 a Serviciului de Poliție T ( din care rezultă că inculpatul nu figurează în baza de date automată cu permis de conducere pentru nici o categorie de autovehicule ), planul urbanistic cadastral al loc., adresa nr. 258/22.01.2009 a Primăriei ( din care reiese că drumurile pe care inculpatul a condus autoturismul sunt drumuri publice ), coroborate cu declarațiile inculpatului, care a recunoscut că, deși nu avea permis de conducere, a condus autoturismul cumpărat cu o zi înainte pentru a vedea cum merge.
Încadrarea juridică dată faptei comisă de inculpat este legală, instanța de fond și cea de apel efectuând o aplicare corespunzătoare a normelor în materie.
Fiind întrunite toate condițiile cerute de dispozițiile art. 345 alin. 2 Cpp, în mod corect s-a dispus condamnarea inculpatului pentru fapta pentru care a fost trimis în judecată.
Curtea constată că motivele de recurs invocate nu sunt temeinice, având în vedere că fapta inculpatului de a conduce un autoturism ( fără a avea absolvit cursul unei școli de șoferi ) pe o distanță relativ mare,de aprox. 2,1 km, în jurul orei 21:00 ( când nu se poate reține că în localitatea respectivă exista o activitate redusă ), și că, datorită neîndemânării inculpatului, autoturismul condus de către acesta a ieșit de pe șosea, oprindu-se într-un șanț a creat un pericol real în acea localitate ( infracțiunea prev. de art. 86 alin. 1 din nr.OUG 195/2002 fiind o infracțiune de pericol ) și prin urmare nu se poate reține că fapta inculpatului nu prezintă pericolul social al unei infracțiuni, nefiind îndeplinite cerințele art. 18 indice 1 Cod penal.
În cadrul operațiunii de individualizare judiciară a pedepsei ce urma a fi aplicată, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale prev. de art. 72 Cp. și a stabilit pentru inculpat o pedeapsă corespunzătoare gradului de pericol social concret a infracțiunii și persoanei inculpatului (vând în vedere că inculpatul a săvârșit prezenta faptă în stare de recidivă post condamnatorie potrivit art. 37 lit. a cod penal- fișa de cazier judiciar a inculpatului ).
Din adresa nr. 16065/02.11.2007 emisă de IPJ T, reiese că inculpatul a suferit mai multe condamnări, ultima condamnare fiind de 1 an închisoare cu suspendare pe 3 ani, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de disp. art. 181 cod penal, conform sentinței penale nr. 9/30.01.2008 pronunțată de Judecătoria Babadag, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 70/07.05.2008 pronunțată de Tribunalul Tulcea, termenul de încercare împlinindu-se la data de 07.05.2011.
În consecință, Curtea constată că în mod temeinic s-a reținut că inculpatul a săvârșit fapta din data de 16.11.2009 în cursul termenului de încercare dispus prin sentința penală nr. 9/30.01.2008 pronunțată de Judecătoria Babadag, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 70/07.05.2008 pronunțată de Tribunalul Tulcea, și prin urmare, în mod corect s-a dispus în baza art. 83 pen. revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală sus menționată și a fost cumulată această pedeapsă cu pedeapsa aplicată prin prezenta sentință, inculpatul urmând a executa pedeapsa de 2 ani închisoare.
Modalitatea de executare a fost stabilită corespunzător de prima instanță, scopul pedepsei prev. de art. 52 Cp. putând fi atins numai prin executarea efectivă a pedepsei, având în vedere starea de recidivă postcondamnatorie a inculpatului.
Raportat la aspectele învederate anterior, în baza art. 385 indice 15 pct. 1 lit. b proc.pen. Curtea va respinge ca nefondat recursul formulat de recurentul inculpat, împotriva deciziei penale nr.98/27.10.2009 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr- și a sentinței penale nr.61/26.03.2009 pronunțată de Judecătoria Babadag în același număr de dosar.
În baza art.192 alin.2 cod procedură penală, Curtea va obliga pe recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat în cuantum de 200 lei.
În baza art.189 cod procedură penală, onorariul avocat oficiu, în cuantum de 200 lei, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției, în favoarea avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.385 ind.15 alin.1 pct.1 lit."b" cod procedură penală,
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurentul inculpat - domiciliată în sat, comuna, județul T, împotriva deciziei penale nr.98 din data de 27 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul penal nr- și a sentinței penale nr.61 din data de 26 martie 2009, pronunțată de Judecătoria Babadag, județul T în dosarul penal nr-.
În baza art.192 alin.2 cod procedură penală,
Obligă recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat în cuantum de 300 lei.
În baza art.189 cod procedură penală,
Onorariul avocat oficiu, în cuantum de 200 lei, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției, în favoarea avocat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 28.01.2010.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - -
Grefier,
Jud.fond -
Jud.apel -;
Red. și tehnored.dec. Jud./2 ex.
Data: 16.02.2010
Președinte:Eleni Cristina MarcuJudecători:Eleni Cristina Marcu, Viorica Lungu, Dan