Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 545/2008. Curtea de Apel Constanta

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIA PENALĂ Nr. 545/

Ședința publică de la 27 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Maria Uzună

JUDECĂTOR 2: Zoița Frangu

JUDECĂTOR 3: Viorica Costea Grigorescu

Grefier - -

Cu participarea Ministerului Public prin procuror

S-a luat în examinare recursul penal formulat de inculpatul - deținut în Penitenciarul Poarta Albă, județul C, împotriva deciziei penale nr.433 din 6 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr- și a sentinței penale nr.177 din 22 februarie 2008 pronunțată de Judecătoria Constanța, în dosarul penal nr-, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art.78 din OUG nr.195/2002.

În conformitate cu disp.art.297 cod pr.penală la apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă recurentul inculpat, în stare de arest și asistat din oficiu de avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.4890/2008, emisă de Baroul

Procedura este legal îndeplinită, cu respectarea disp.art.176-181 cod pr.penală.

In conformitate cu disp.art.301 cod pr.penală.

Recurentul inculpat având cuvântul, precizează că-și retrage recursul promovat în cauză, semnând în caietul grefierului de ședință, aspect consemnat și în procesul verbal atașat la dosarul cauzei.

Avocat având cuvântul pentru recurentul inculpat, solicită a se lua act de manifestarea de voință exprimată de inculpat, în sensul retragerii recursului.

Reprezentantul parchetului având cuvântul, solicită a se lua act de manifestarea de voință exprimată de inculpat, în sensul retragerii recursului.

A,

Asupra recursului penal de față:

Examinând actele și lucrările dosarul, instanța constată că Prin sentința penală nr. 177/22.02.2008 pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul nr- s-a dispus respingerea cererii de schimbare a încadrării juridice formulată de reprezentantul Ministerului Public.

În baza art. 334 Cod procedură penală a fost schimbată încadrarea juridică a faptei reținute în sarcina inculpatului din infracțiunea prev. de art. 78 alin 1 din OUG 195/2002 cu aplicare art. 13 Cod penal în infracțiunea prev. de art. 78 alin 1 din OUG 195/2002 cu aplicare art. 13 Cod penal și art. 37 lit. b Cod penal.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedură penală raportat la art.10 lit. a Cod procedură penală, a fost achitat inculpatul, fiul lui și, născut la data de 31.01.1975 în Bârlad, jud. CNP -, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere a unui autoturism pe drumurile publice fără a deține permis de conducere prev. de art. 78 alin 1 din OUG 195/2002 cu aplicare art. 13 Cod penal și art. 37 lit. b Cod penal.

În baza art. 189 Cod procedură penală s-a avansat din fondurile Ministerului Justiției către Baroul C onorariul avocatului din oficiu - 100 lei.

Cheltuielile judiciare avansate de stat au răms în sarcina statului.

Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că la data de 11.11.2006, ora 19,45, a fost încheiat de către lucrători din cadrul poliției rutiere C un proces verbal din care rezultă faptul că aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu pe Bd. 1 - - -. - în zona intersecției cu str. -, în prezența martorilor asistenți și Actem, au scos din trafic un autoturism marca cu număr de înmatriculare -, care circula pe Șos. - dinspre str. - către Km. 5 și pe baza declarației verbale a conducătorului auto, s-a stabilit identitatea acestuia, respectiv, și că nu poseda permis de conducere.

Deși, audiat în cursul urmăririi penale de către lucrătorii de poliție inculpatul a declarat că în data de 11.11.2006 în jurul orei 19,15, a fost găsit la volanul autoturismului marca cu nr. de înmatriculare - pe care îl conducea pe șos. -, la intersecția cu Bd. 1 -, se remarcă faptul că inculpatul a revenit asupra declarațiilor cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală și în cursul cercetării judecătorești a susținut că nu este real ceea ce se reține în sarcina sa.

Astfel, inculpatul a declarat că la data de 11.11.2006 a ieșit din port cu autoturismul marca 1310 cu număr de înmatriculare -, condus de, însă întrucât la o distanță de aproximativ 200 de metrii mașina a rămas fără benzină, a luat un bidon și a plecat până la cea mai apropiată stație, iar el împreună cu întrucât mașina a rămas în mijlocul intersecției Bd. 1 - cu șos. -, a împins autoturismul aproximativ 100 metrii într-o parcare.

Apărarea inculpatului este susținută de declarația martorului (fila 28) care a susținut că s-a deplasat împreună cu și în Portul C cu un autoturism marca condus de, la întoarcere din port, în intersecția de la far autoturismul a rămas fără benzină, motiv pentru care a luat un bidon și a plecat spre o stație, iar el împreună cu au împins mașina până într-o parcare, după ce au parcat mașina pe marginea șoselei, văzând că se apropie un echipaj de poliție de frică a plecat.

Împrejurarea că martorul a fugit la apariția poliției de frică se justifică având în vedere faptul că acesta este cunoscut cu antecedente penale.

Nu s-a putut realiza audierea numitului, în pofida eforturilor depuse, respectiv emiterea de citații, mandate de aducere, nu s-a reușit aducerea acestuia în fața instanței.

Prima instanță a constatat totodată că:

- martorul, deși în cursul urmăririi penale a declarat (fila 19) că a oprit autoturismul pe care îl conducea lângă o, lângă care se afla un al cărui nume a aflat că este, care a recunoscut că a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare - pe drumul public fără să posede permis de conducere, audiat în cursul cercetării judecătorești (fila 27) a revenit asupra declarației spunând că a fost abordat de un lucrător al poliției rutiere, care i-a solicitat să dea o declarație că a asistat la oprirea în trafic a unei persoane, pe care a putut să o observe peste drum de locul în care se afla, însă nu a asistat la nici o discuție între polițist și acea persoană, declarația i-a fost dictată de către polițist și că nu s-a apropiat "nici o clipă de autoturismul și nici de domnul din acea mașină."

- martorulActem, deși în cursul urmăririi penale a declarat (fila 21) că a fost oprit pe șoseaua - de către un echipaj al poliției rutiere care înainte oprise un autovehicul cu nr. de înmatriculare -, condus de, în prezența sa agentul de poliție întrebându-l dacă posedă permis de conducere, acesta răspunzând că nu, în cursul cercetării judecătorești a declarat (fila 42) că a fost oprit de un echipaj al Poliției rutiere care l-a condus la un autoturism oprit pe partea dreapta lângă care se afla o persoană, despre care nu a putut să precizeze dacă era sau nu inculpatul, a auzit când a fost întrebat dacă posedă sau nu permis de conducere acesta răspunzând că nu, autoturismul era oprit la o distanță de aproximativ 100 de metrii de intersecția de la far.

Potrivit art. 69 Cod procedură penalădeclarațiile inculpatului făcute în cursul procesului penal pot servi la aflarea adevărului numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte sau împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză.

Analizând mijloacele de probă care au fost administrate pe parcursul procesului penal, prima instanță a constatat că nu s-a făcut dovada mai presus de orice dubiu ca inculpatul a condus, deși nu poseda permis de conducere, în data de 11.11.2006 autoturismul marca cu număr de înmatriculare -, faptă pentru care fost cercetat și trimis în judecată.

Faptul că inculpatul a fost inconsecvent pe parcursul procesului penal, recunoscând în cursul urmăririi penale în fața lucrătorilor de poliție săvârșirea faptei, iar ulterior a încunoștințat procurorul cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală și instanța cu ocazia audierii că autoturismul marca 1310 cu număr de înmatriculare - a fost condus de, nu prezintă nici o relevanță întrucât vinovăția în comiterea unei infracțiuni nu se rezumă doar la recunoașterea inculpatului a săvârșirii faptei la un moment dat pe parcursul procesului penal.

Potrivit dispozițiilor art. 66 din Codul d e procedură penală și art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție și nu este obligat să își dovedească nevinovăția.

Prima instanță a constatat că prin adoptarea prezumției de nevinovăție ca principiu de baza al procesului penal s-a urmărit ca vinovăția unei persoane să se stabilească în cadrul unui proces penal cu respectarea garanțiilor procesuale, sarcina probei revenind organelor judiciare, interpretarea probelor se face în fiecare fază distinctă a procesului penal, concluziile organului judiciar nefiind obligatorii pentru următoarea fază a procesului, iar o hotărâre judecătorească trebuie să aibă la bază probe certe care să ducă la stabilirea vinovăției persoanei fără urmă de îndoială.

Analizând fișa de cazier a inculpatului s-a constatat că la data de 11.11.2006, dată la care se reține de procuror că a săvârșit fapta, inculpatul se afla în stare de recidivă postexecutorie raportat la sentința penală nr. 2198/24.10.2003 a Judecătoriei Constanța, din care a fost eliberat după executarea integrală a pedepsei la data de 11.12.2003.

Împotriva sentinței penale nr. 177/22.02.2008 pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul nr- a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța, care a criticat hotărârea primei instanțe pentru greșita achitare a inculpatului pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 78 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 cu aplicarea art. 13. și art. 37 lit. b, în raport de mijloacele de probă administrate în faza de urmărire penală.

Prin decizia penală nr.433 din 6.10.2008 Tribunalul Constanțaa hotărât:

În baza art. 379 pct. 2 lit. a cod pr.penală a admis apelul formulat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța împotriva sentinței penale nr. 177/22.02.2008 pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul nr-.

În baza art. 382 alin. 2 cod pr.penală a desființat în parte sentința penală apelată și, rejudecând, în baza art. 78 alin. 1 din nr.OUG 195/2002 cu aplicare art. 13 cod penal și art. 37 lit. B cod penal l- condamnat pe inculpatul, fiul lui și, născut la data de 31.01.1975 în loc. Bârlad, jud. V la pedeapsa de 1 (unu ) an și 6 ( șase ) luni închisoare, în condițiile art. 57 cod penal.

În baza art. 71 cod penal a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a ( dreptul de a fi ales ) și lit. b cod penal pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 191 alin. 1 cod pr.penală a obligat inculpatul la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare avansate de stat la soluționarea cauzei în primă instanță.

A înlăturat din sentința penală apelată dispozițiile art. 11 pct. 2 lit. a cod pr.penală raportat la art. 10 lit. a cod pr.penală, art. 192 alin. 3 cod pr.penală.

A menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.

În baza art. 192 alin. 3 cod pr.penală cheltuielile judiciare avansate de stat la soluționarea apelului au rămas în sarcina acestuia.

În baza art. 189 cod pr.penală suma de 100 lei reprezentând onorariu apărător desemnat din oficiu - avocat se avansează din fondurile Ministerului Justiției în favoarea Baroului

Împotriva deciziei și sentinței penale pronunțate în cauză a declarat recurs inculpatul, criticându-le pentru nelegalitate și netemeinicie.

La termenul de judecată din 27 2008 recurentul inculpat în prezența apărătorului desemnat din oficiu a învederat instanței că înțelege să-și retragă recursul declarat.

Față de această împrejurarea, curtea urmează a lua act de manifestarea de voință a inculpatului în baza art.38515pct.4 cu referire la art.369 cod pr.penală, cu aplicarea corespunzătoare a prev.art.192 cod pr.penală

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art.38515pct.4 cu referire la art.369 cod pr.penală,

S-a luat act de retragerea recursului formulat de inculpatul - deținut în Penitenciarul Poarta Albă, județul C, împotriva deciziei penale nr.433 din 6 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr- și a sentinței penale nr.177 din 22 februarie 2008 pronunțată de Judecătoria Constanța, în dosarul penal nr-.

În baza art.192 cod pr.penală,

Obligă pe inculpat la plata sumei de 250 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care 200 lei reprezintă onorariu avocat oficiu - av., se va avansa din fondul

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 2008.

Președinte, Judecători,

- - - -

- - -

Grefier,

- -

Jud.fond-

Jud.apel - /

Red.dec.jud. - -

Tehnodact.gref. -

2 ex./05.12.2008

Președinte:Maria Uzună
Judecători:Maria Uzună, Zoița Frangu, Viorica Costea Grigorescu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 545/2008. Curtea de Apel Constanta