Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 558/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIE Nr. 558/2009
Ședința publică de la 01 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Alina Lodoabă
JUDECĂTOR 2: Maria Covaciu
JUDECĂTOR 3: Leontin Coraș
Grefier - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat de
Procuror -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 137/A/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar penal nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns inculpatul recurent asistat de apărător ales, avocat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care instanța, aduce la cunoștința inculpatului dreptul acestuia de a fi audiat precum și disp. art. 70.pr.penală în sensul că ceea ce declară poate fi folosit împotriva lui.
Inculpatul a fost de acord să dea declarație, sens în care instanța a procedat la audierea acestuia, declarația fiind consemnată în proces verbal separat, atașat la dosarul cauzei.
Nefiind alte cereri de formulat instanța a acordat cuvântul în dezbateri.
Avocatul ales al inculpatului a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor atacate și:
În principal, reținerea cauzei spre rejudecare pentru a se clarifica cu exactitate nivelul concentrației de alcool, față de concluziile diferite ca valori în sine, nu corespund nici valorile și nici curbele de alcoolemie. În acest sens, se impune efectuarea unui nou raport de expertiză la Institutul Național de Medicină Legală Minovici de către o comisie formată din cel puțin 3 medici.
În subsidiar, solicită achitarea inculpatului în temeiul art. 18/1 cod penal ca singură variantă a evitării revocării pedepsei aplicate inculpatului anterior. În acest sens a precizat că inculpatul a condus 100 și nu s-a întâmplat nici un eveniment.
Reprezentanta parchetului a solicitat respingerea recursului ca fiind nefondat și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii atacate precizând că vinovăția inculpatului a fost pe deplin dovedită, probele relevante sunt cele din buletinele toxicologice imediate, nu se mai impu8ne efectuarea unei noi expertize.
A mai precizat că nu se impune aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ deoarece pericolul social al faptelor comise este acela al unor infracțiuni și inculpatul a mai avut o condamnare pentru același gen de infracțiuni.
Inculpatul având ultimul cuvânt a lăsat la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față;
În deliberare, constată că prin sentința penală nr. 207/2009 a Judecătoria Devaa condamnat pe inculpatul la:
- 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană al cărei permis de conducere a fost anulat prev. și ped. de art. 86 al. 2 din OUG nr. 195/2002, republicată, cu aplicarea art. 37 lit. a cod penal;
- 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală prev. și ped. de art. 87 al. 1 din OUG nr. 195/2002, republicată, cu aplicarea art. 37 lit. a cod penal.
În baza art. 33 lit. b, 34 lit. b cod penal a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare.
În baza art. 83 cod penal a revocat suspendarea condiționată a pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 836/2006 a Judecătoriei Deva și a dispus executarea acesteia alături de pedeapsa stabilită prin prezenta sentință, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 2 ani închisoare.
A privat pe inculpat de exercițiul drepturilor civile prev. de art. 64 lit. teza II și lit. b cod penal în condițiile art. 71 cod penal.
A obligat pe inculpat la plata sumei de 300 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
În data de 23 iunie 2007, orele 23,50 inculpatul a fost oprit în trafic pe DN 7 în orașul, de un echipaj al poliției rutiere, în timp ce conducea autoturismul marca Ford cu nr. de înmatriculare -. Întrucât emana un miros puternic de alcool, a fost solicitat să se supună la textul cu aparatul "", dar a refuzat, motiv pentru care a fost condus la Spitalul Județean H-D, pentru recoltarea probelor biologice de sânge, în vederea stabilirii alcoolemiei.
Din buletinul de analiză toxicologică alcoolemie rezultă că s-au recoltat două probe de sânge, la interval de o oră (ora 00,30 și ora 01,30), stabilindu-se valori ale alcoolemiei de 1,90 gr %o, respectiv 1,70 gr %o (fila 8).
La cererea inculpatului, s-a efectuat o expertiză medico-legală privind interpretarea retroactivă a alcoolemiei.
Concluziile trase de experți, ținând seama de alcoolemiile găsite la analize, corelate cu datele obținute prin efectuarea calculului teoretic, apreciază că inculpatul ar fi putut avea o alcoolemie teoretică de aproximativ 1,35 gr %o în cazul variantei cu consum de alcool între orele 22,oo- 24,oo și de aproximativ 1,50 gr %o în varianta consumului la ora 23,15 (filele 13-14).
În faza de cercetare judecătorească tot la solicitarea inculpatului, Comisia Superioară de Medicină Legală din cadrul Institutului Național de Medicină Legală Minovici, a concluzionat printr-un aviz, că la ora 23,50, conform ultimei variante de consum, inculpatul ar fi avut o alcoolemie teoretică de 2 gr %
Având în vedere declarațiile oscilante ale inculpatului în legătură cu cantitatea de băuturi alcoolice consumată, concentrația alcoolică și intervalul în care a consumat băutură, instanța de fond a înlăturat concluziile experților în medicină legală, care de altfel au valoare pur teoretică și a reținut alcoolemia de 1,90 gr %o respectiv 1,70 gr %o, stabilită prin analiza sângelui.
S-a mai reținut că inculpatul a condus autoturismul în condițiile în care permisul de conducere era anulat, întrucât printr-o altă hotărâre judecătorească rămasă definitivă la 11 ianuarie 2007, fost condamnat pentru o altă infracțiune privind legislația rutieră.
La individualizarea pedepselor au fost avute în vedere prevederile art. 72 Cod penal.
Împotriva acestei sentințe inculpatul a declarat apel în termen, motivat.
Cu privire la infracțiunea prev. de art. 87 al. 1 din OUG nr. 195/2002, a solicitat achitarea conform dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a combinat cu art. 10 lit. b Cod proc. penală, susținând că valorile alcoolemiei sunt contradictorii și creează un dubiu care profită inculpatului.
Cu privire la infracțiunea prev. de art. 86 al. 2 din OUG nr. 195/2002, a solicitat aplicarea circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 Cod penal și reducerea pedepsei sub limita minimului special.
Prin decizia penală nr. 137/A/13 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - secția penală în dosar penal nr- a -fost respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 207/2009 a Judecătoriei Deva.
S-a făcut aplicarea disp. art. 192 alin.2 pr.penală.
Argumentele care au stat la baza adoptării soluției Tribunalului Hunedoara, sunt următoarele:
Prima instanță a reținut corect starea de fapt și vinovăția inculpatului cu privire la faptele reținute în sarcina sa.
A făcut o încadrare juridică legală a faptelor.
alcoolemiei stabilite pe baza expertizelor medico legale sunt contradictorii urmare a declarațiilor oscilante ale inculpatului, în legătură cu cantitatea de băuturi alcoolice consumată și intervalul de timp în care s-a consumat băutura.
Așadar, rezultatele obținute au un caracter strict teoretic.
Valoarea indubitabilă, de probă științifică, obiectivă și care exprimă îmbibația reală este numai cea determinată prin analiza sângelui din momentul prelevării.
Prin urmare, nu se impune achitarea inculpatului pentru infracțiunea prev. de art. 87 al. 1 din OUG nr. 195/2002, în condițiile în care inculpatul, la interval de o oră ( 00.30 și 01.30) a avut valori ale alcoolemiei de 1,90 gr.%o și de 1,70 gr.%
Pedepsele au fost just individualizate, avându-se în vedere toate criteriile generale prev. de art. 72 Cod penal.
Instanța de fond a apreciat în mod just pericolul social al faptelor comise și datele referitoare la persoana inculpatului, aplicându-i pedepse bine proporționate.
A avut în vedere atât împrejurarea că faptele comise sunt concurente, cât și starea de recidivă postcondamnatorie în care s-a aflat inculpatul.
Cum anterior acesta a fost condamnat tot pentru o infracțiune la legislația rutieră - conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală - nu se impune aplicarea în cauză a prevederilor art. 74 Cod penal privind circumstanțele atenuante judiciare.
Împotriva deciziei a declarat recurs în termenul legal prevăzut de art. 385/3 pr.penală inculpatul, aducându-i critici pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând, prin decizia ce se va pronunța (18):
- casarea deciziei și reținerea cauzei spre rejudecare, procedură în care să fie administrate noi probe științifice pentru stabilirea adevărului;
- în subsidiar, solicită adoptarea unei soluții de achitare în temeiul art. 11 pct. 2 lit.a raportat la art. 10 lit.b/1 pr.penală și a art. 18/1 cod penal, ca singură modalitate de evitare a revocării pedepsei anterioare.
În expunerea scrisă a motivelor de recurs (18), inculpatul relevă, dezvoltând prima critică adusă, că diferențele apreciabile dintre concluziile formulate de3 buletinul de analiză toxicologică alcoolemie, raportul de expertiză efectuat de IML T și cel emis de INML Minovici impun, fără dubiu, în vederea stabilirii adevărului obiectiv în cauză, efectuarea unei noi probe științifice și care să stabilească cu titlu definitiv valoarea intoxicației etilice la data de 23 iunie 2007, ora 2350.
Vizând cel de-al doilea motiv de recurs, inculpatul arată că fapta sa de a conduce pe o porțiune redusă de drum, fără a provoca un incident rutier nu reprezintă prin conținutul ei concret gradul de pericol social al unei infracțiuni.
Curtea a procedat la ascultarea inculpatului în fața sa, acesta prezentând propria versiune asupra faptelor.
Verificând legalitatea și temeinicia deciziei penale atacate în raport cu aspectele critice expuse, dar și din oficiu, în limitele impuse de art. 385/9 alin.3 pr.penală Curtea constată următoarele:
1. Soluția de casare cu reținere spre rejudecare solicitată de către inculpat în memoriul său nu este impusă, în opinia Curții, de rațiuni plauzibile, fiind total nejustificată și în dezacord cu dispozițiile art. 385/16 pr.penală.
2. Curtea apreciază, în urma analizei atente a probelor esențiale supuse aprecierii: buletinul de analiză toxicologică alcoolemie (8 dosar de urmărire penală), raportul de expertiză medico legală efectuat de Institutul de Medicină Legală T (13), și avizul Comisiei Superioare de Medicină Legală (61 fond), că așa cum se susține și în lucrarea efectuată de către IML T, rezultatele obținute în urma examinării declarației proprii de consum au caracter strict teoretic și nu pot fi considerate ca având valoare certă din punct de vedere medico legal, valoarea indubitabilă de probă științifică obiectivă și care exprimă îmbibația reală rămânând numai cea determinată prin analiza sângelui, la momentul prelevării.
3. Curtea consideră, astfel că valorile reale care trebuie să fundamenteze o soluție sunt cele obținute în urma analizei sângelui din momentul prelevării.
4. Curtea arată că în aceste circumstanțe orice lucrare de expertiză medico legală bazată doar pe declarațiile de consum, este susceptibilă de a fi lipsită de valoare indubitabilă de probă științifică obiectivă, neputând fi considerată certă din punct de vedere medico legal.
5. Ca atare, reținerea cauzei spre rejudecare și administrarea unei probe științifice noi (raport de expertiză medico legală) care să se fundamenteze pe declarațiile de consum ale inculpatului, nu este utilă în această procedură, fiind lipsită de relevanță juridică.
6. Curtea subliniază că în speță, toate constatările medico legale au stabilit unanim, faptul depășirii limitei legale admise de lege, în ce privește intoxicație etilică, aspect ce exclude luarea în discuție a unei alte soluții decât cea de condamnare.
7. Referitor la cea de doua critică adusă hotărârii, Curtea reține în urma examinării ansamblului probator al cauzei că nu sunt întrunite cumulativ exigențele textului de lege prev. de art. 18/1 cod penal.
8. Nu se poate reține că fapta inculpatului, care, fără a poseda permis de conducere (acesta fiindu-i anulat) a condus pe drumurile publice în condițiile în care avea o îmbibație alcoolică în sânge peste limita legală, un autovehicul este în mod vădit lipsită de importanță.
9. Curtea precizează că în cauză nu se poate afirma despre o atingere minimă a valorilor sociale ocrotite de lege și nume cele ce reglementează siguranța circulației pe drumurile publice, infracțiunile comise fiind prin ele însele infracțiuni de pericol.
10. Curtea consideră că apărările formulate de inculpat în sensul distanței reduse parcurse (aproximativ 100 ) nu sunt suficiente pentru a justifica aplicarea disp. art. 18/1 cod penal.
11. Pericolul social al faptei se impune a fi analizat în concret, prin prisma mai multor elemente ce țin de faptă și de persoana inculpatului.
12. În cauza de față, Curtea arată că urmările care s-ar fi putut produce, elementele ce conturează negativ persoana inculpatului (calitatea sa de recidivist), persistența acestuia în comiterea aceluiași gen de infracțiuni exclud soluția de achitare și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ.
13. Apărarea inculpatului în sensul că aplicarea art.18/1 cod penal ar fi singura posibilitate de a evita revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei, nu poate reprezenta o condiție suficientă, demnă de a fi analizată în aceste circumstanțe.
14. Curtea reține tocmai, raportat la persistența infracțională a inculpatului, că aplicarea textului de lege invocat (art.18/1 cod penal) nu ar oferi garanții minime pentru reeducarea recurentului.
15. Referitor la cuantumul sancțiunii penale aplicate, Curtea, față de considerentele expuse mai sus, apreciază că o atenuare a răspunderii penale a inculpatului nu este justificată de rațiuni plauzibile și nu corespunde unor posibilități reale de reeducare a acestuia.
Față de cele ce preced, Curtea, conforma art. 385/15 pct. 1 lit.b pr.penală va respinge ca nefondat recursul inculpatului cu consecința obligării sale la cheltuieli judiciare către stat conform art. 192 alin.2 pr.penală.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 137/A/2009 pronunțate de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr-.
Obligă pe inculpatul recurent să plătească statului suma de 420 lei cheltuieli judiciare avansate de stat în recurs, din care suma de 100 lei, reprezentând cota parte din onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 01 octombrie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.
Tehnored. VV 2ex/05.10.2009
AD
DI,
Președinte:Alina LodoabăJudecători:Alina Lodoabă, Maria Covaciu, Leontin Coraș
