Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 634/2008. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr- - OUG nr.195/2002 -

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA PENALĂ

INSTANTA DE RECURS

DECIZIA PENALĂ NR.634

Ședința publică de la 29 septembrie 2008

PREȘEDINTE: Onița Dumitru JUDECĂTOR 2: Mihai Marin

- - JUDECĂTOR 3: Mirela Ciurezu

- - judecător

Grefier

Ministerul Public reprezentat de procuror

Pe rol, judecarea recursului declarat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr.106 A din 4 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurentul inculpat, asistat de avocat, apărător ales.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei, după care, nefiind formulate alte cereri, s-a constatat dosarul în stare de judecată și s-a acordat cuvântul în cadrul dezbaterilor.

Avocat pentru recurentul inculpat a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei și menținerea sentinței, motivând că în mod greșit instanța de apel a reținut recunoașterea infracțiunii de către inculpat în faza de urmărire penală, în realitate, acesta nefiind semnatarul declarației invocate sau al procesului-verbal de constatare a infracțiunii.

S-a invocat prezumția de nevinovăție care nu a fost înlăturată prin probele administrate în speță, infracțiunea nefiind săvârșită, criticându-se sub aspect decizia pronunțată în apel care nu motivează înlăturarea depozițiilor martorilor audiați în apărare.

Reprezentantul Parchetului a solicitat respingerea recursului ca nefondat, invederând că soluția de condamnare aplicată de instanța de apel se întemeiază pe probe administrate atât în faza de urmărire penală, cât și în faza de judecată, respectiv depoziția martorului, declarația inculpatului consemnată în procesul-verbal de constatare a infracțiunii împotriva căruia inculpatul nu s-a înscris în fals. Totodată, s-a arătat că din depozițiile martorilor și -, nu a rezultat că inculpatul ar fi negat comiterea infracțiunii cu ocazia recoltării probelor biologice, martorul asistent indicând constant că inculpatul a recunoscut comiterea faptei.

Având ultimul cuvânt recurentul inculpat a solicitat admiterea recursului, însușindu-și concluziile formulate de apărătorul său.

CURTEA

Asupra recursului de față;

Prin sentința penală nr.475 din 11 decembrie 2007 pronunțată de Judecătoria Novaci în dosarul nr-, în baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 al.1 lit.a Cod de procedură penală a fost achitat inculpatul - fiul lui și, născut la 20 august 1056, în comuna, județul G, cu același domiciliu, fără antecedente penale, căsătorit, un copil minor, pentru comiterea infracțiunii prev. de art.87 alin.1 din OUG nr.195/2002.

Pentru a hotărî astfelm prima instanță a reținut că prin rechizitoriul din 21 august 2007, Parchetul de pe lângă Judecătoria Novacia dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 87 alin. 1 din OUG 195/2002.

În sarcina inculpatului s-a reținut că la data de 4 februarie 2007, în jurul orei 1700, fost depistat de lucrătorii Serviciului Poliției Rutiere a județului G în timp ce conducea autoutilitara 1304 cu numărul de înmatriculare B-52- pe DN 67C în localitatea Novaci.

Cum inculpatul emana vapori de alcool, i s-a solicitat acestuia să fie testat cu aparatul etilotest, însă acesta a refuzat, dar a solicitat recoltarea probelor biologice. A fost condus la Spitalul Novaci unde i-au fost recoltate două probe de sânge, la orele 1720și, respectiv, 1820. Rezultatele celor două probe au fost de 1,85 gr.%0 și respectiv 1,60 gr.%0 alcool.

S-a mai arătat că după ce în prima declarație dată în prezența martorului, inculpatul a recunoscut că a condus autoutilitara pe drumurile publice după ce a consumat băuturi alcoolice, după începerea urmăririi penale, cu ocazia reaudierii inculpatul a revenit asupra declarației, în sensul că el s-a aflat în autoutilitară ca pasager, aceasta fiind condusă de martorul.

În apărarea sa, la urmărirea penală inculpatul a solicitat audierea martorilor, și -, declarațiile acestora fiind apreciate ca nesincere, contrazise de prima declarație dată de inculpat, de procesul-verbal de constatare a infracțiunii, precum și de cele ale martorilor, și -.

În instanță, inculpatul a negat faptul că ar fi condus autoutilitara după ce a consumat băuturi alcoolice, arătând că atunci când s-au prezentat lucrătorii Serviciului Poliției Rutiere a județului acesta nu se afla în mișcare cu autoturismul, ci îl aștepta pe martorul, care se întorsese la sala de sport a liceului unde jucaseră tenis pentru că își uitase haina. De asemenea, acesta nu a negat faptul că a consumat băuturi alcoolice.

Prima instanță a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 87 alin.1 din codul rutier, pentru existența infracțiunii, este necesar ca cel ce conduce un autovehicul pe drumurile publice să aibă o îmbibație de alcool în sânge de peste 0,80 gr./l alcool pur în sânge. Dacă în ceea ce privește îmbibația de alcool în sânge a inculpatului nu există discuții, aceasta fiind mai mult decât dublul limitei legale, instanța de fond a apreciat că nu s-a făcut dovada că acesta a condus autoutilitara pe DN 67C -, în localitatea Novaci.

Astfel, primul act întocmit de agentul constatator este procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante (fila 7 din dosarul de urmărire penală). Acest proces-verbal este întocmit după recoltarea probelor biologice, la Spitalul Novaci, în prezența martorului, care nu semnarea procesului verbal. Din procesul-verbal rezultă că inculpatul a declarat, atât oral cât și în scris, că a condus autoturismul fără a avea asupra sa documentele necesare, că a refuzat să se supună controlului etilotest și că înainte de a fi oprit de organul de poliție a consumat un litru de bere.

Cu privire la acest proces-verbal, inculpatul situația descrisă, după cum și declarația de la fila 13, cărei semnătură este asemănătoare cu cea de pe procesul-verbal, care se deosebesc esențial de semnăturile acestuia de pe declarația de la filele 16-18 precum și semnăturile de pe declarațiile date în fața instanței (filele 9 și 24).

S-a apreciat că în cauză există un singur martor ocular al momentului în care inculpatul a intrat în contact cu lucrătorii Serviciului Poliției Rutiere a județului G - -. Potrivit declarației acestuia (fila 26), care concordă cu cea de la urmărirea penală, după ce a trecut pe lângă mașina în care se afla inculpatul și care era oprită, înainte de a se îndepărta de aceasta la 30-40, la mașină a oprit echipajul de poliție.

Legat de acest fapt, esențial în stabilirea existenței sau inexistenței infracțiunii pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, dacă autoutilitara se afla sau nu în mișcare, s-a apreciat că versiunea inculpatului este mai credibilă decât cea a lucrătorilor Serviciului Poliției Rutiere a județului G cu oricâtă rezervă ar putea fi privită, câtă vreme ea concordă cu declarația martorului ocular precum și a celorlalți martori propuși de inculpat în apărarea sa (, că cheile se aflau la el, fiind observate și de martorul - fila 28 - motiv pentru care, după ce nu l-a mai găsit la mașină pe inculpat a plecat cu mașina la el). De asemenea, faptul întoarcerii martorului la sala de sport este confirmată de martorul ).

În susținerea versiunii lucrătorilor Serviciului Poliției Rutiere a județului G există două declarații (filele 19 și 20), aparținând martorului, agent de pază la Spitalul Novaci. Deși scrisă de către sine, este credibilă susținerea martorului din fața instanței că a consemnat cele din declarație copiind declarația inculpatului - negată de acesta - întocmită de lucrătorul de poliție - întrucât declarația conține date extrem de puțin probabil pentru oricine de reținut în mod obișnuit (" C-tin a declarat verbal și scris că este născut la 20.08.1956"etc.). Pe de altă parte, multitudinea de amănunte consemnate de martorul nu este confirmată de martorii - medic și - - asistentă medicală la spital, prezenți în același cadru cu martorul.

În contextul celor de mai sus, instanța de fond a constatat că faptei îi lipsește elementul esențial, acțiunea de a conduce autoutilitara, fără de care infracțiunea nu poate exista, indiferent de faptul că s-a stabilit că îmbibația de alcool în sânge a inculpatului a fost mult peste limita legală, motiv pentru care, în conformitate cu dispozițiile art. 11 pct. 2, lit. a, raportat la art. 10 alin. 1 lit. a din codul d e procedură penală, inculpatul fost achitat.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Novaci care a criticat sentința pentru nelegalitate.

S-a susținut că instanța de fond, acordând credibilitate numai probelor administrate la cererea inculpatului, a considerat că acelea administrate în cursul urmăririi penale nu sunt concludente. S-a arătat că există suficiente probe privind vinovăția acestuia și anume procesul-verbal al infracțiunii flagrante, primele declarații date de inculpat și declarațiile martorilor, și -.

Prin decizia penală nr.106 A din 4 iunie 2008, Tribunalul Gorj, a admis apelul declarat de parchet și a desființat sentința.

În baza art. 87 alin.1 din OUG nr.195/2002 a condamnat pe inculpatul, la pedeapsa de 1 an închisoare.

În baza art.81 Cod penal a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata prevăzută de art.82 Cod penal.

S-au pus în vedere inculpatului dispoz. art.83 Cod penal.

S-au interzis inculpatului exercitarea drepturilor civile prev. de art. 64 alin.1 lit.a teza II și lit.b Cod penal, a căror executare se suspendă în condițiile art.71 alin.5 Cod penal.

A fost obligat inculpatul la 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare statului.

Analizând ansamblul probelor administrate în cauză s-a reținut că aprecierea stării de fapt dată de instanța de fond este eronată. Potrivit disp. art.63 alin.2 Cod de procedură penală, probele nu au o valoare mai dinainte stabilită și aprecierea lor se face în urma examinării tuturor, pentru justa soluționare a cauzei.

Astfel, din cuprinsul procesului-verbal de constatare a infracțiunii flagrante, pe care inculpatul l-a semnat în prezența martorului asistent rezultă că acesta a recunoscut faptul că a condus autoturismul proprietatea sa pe raza localității Novaci,după ce în prealabil consumase băuturi alcoolice.

Aceeași împrejurare o recunoaște inculpatul și în prima declarație din 4 februarie 2007, ocazie cu care recunoaște și consumul de bere anterior surprinderii lui de către organele de poliție. Această declarație a fost scrisă de organul de poliție ca urmare a refuzului inculpatului de aos crie personal, acesta motivând scrierea declarației de o altă persoană prin faptul "îi tremurau mâinile". Explicația aceasta poate fi verosimilă dată fiind starea în care se afla inculpatul ca urmare a consumului de alcool.

Această stare de fapt este confirmată și de martorii și -, medicul și respectiv asistenta medicală care au recoltat probele biologice. Cei doi martori au precizat că în acea oră, imediat după aducerea sa la Spitalul Novaci, inculpatul nu s-a apărat în nici un moment în sensul că nu ar fi condus autoturismul și nici nu a purtat discuții în acest sens cu organele de poliție. Ori, dacă acesta nu ar fi recunoscut comiterea faptei așa cum au reținut-o polițiștii avea posibilitatea de a se apăra atunci, în fața celor două cadre sanitare.

După trecerea a circa 5-6 săptămâni inculpatul a revenit asupra declarațiilor inițiale susținând că nu a condus autoturismul și că polițiștii l-au surprins în momentul în care se afla în acesta așteptându-l pe martorul care-l condusese în acea zi.

Audiați fiind la cererea inculpatului, martorii, - și au confirmat susținerile ulterioare ale inculpatului, dar se apreciază de către instanța de apel că aceste declarații nu sunt în totalitate sincere, între ele și cele ale inculpatului fiind contradicții vădite. Pot fi evidențiate câteva astfel de contradicții vădite pentru a justifica susținerea privind parțiala lor nesinceritate.

Astfel, inculpatul a încercat să se apere susținând că în ziua de 4 februarie 2007, între orele 15-17 s-a aflat în sala de sport a Liceului din Novaci împreună cu martorul unde au jucat tenis cu piciorul și că acolo s-au aflat alte trei-cinci persoane al căror nume nu-l poate preciza. A mai susținut că aici s-a consumat vin cu toate că în declarațiile anterioare afirmase că a consumat anterior acestei perioade mai multe sticle de bere. De asemenea a susținut că la acel joc sportiv a participat și martorul, susținere neconfirmată de acesta din urmă. Întrebați fiind, niciunul dintre aceștia nu au putut preciza numele celorlalți participanți în sala de sport, cu toate că pare neverosimil ca pedagogul liceului ( ) să nu cunoască numele elevilor liceului.

De asemenea, sunt contradicții între declarațiile acestor martori și cele ale inculpatului cu privire la modul cum au petrecut timpul fiecare, în cele două ore amintite deja, respectiv între 13-15.

Astfel, inculpatul declară că la jocul sportiv a participat și pedagogul care a participat și la consumul de vin. Martorul consumul de băuturi alcoolice dar arătă că și a participat la acel joc de tenis. În fine, martorul confirmă consumul de vin dar participarea la joc și nu poate preciza ce a făcut în cele două ore și nici numele vreunei persoane cu care s-a întâlnit în aceste ore. Declarația acestui martor se apreciază a nu fi credibilă și pentru faptul că la acea dată el nu mai era pedagogul liceului și nu mai avea nicio atribuțiune în păstrarea cheilor și permiterea accesului în sala de sport a liceului. Întrebat fiind, nu a putut preciza nici numele pedagogului care era atunci în activitate.

De altfel, nu este credibilă nici susținerea martorului care afirmă că atunci când s-a întors din sala de sport de unde își recuperase haina și nu l-a mai găsit pe inculpat nu a făcut nimic altceva decât a plecat spre casă, fără să se intereseze unde a plecat inculpatul, despre care știa că a consumat băuturi alcoolice.

Acest martor nu a putut să precizeze numele niciunei persoane care să confirme cele relatate de el cu privire la transportul mobilei la socrii săi și la deplasarea sa la sala de sport.

Există neconcordanțe vădite între declarațiile inculpatului și ale martorului și cu privire la momentul întâlnirii dintre ei la orele 19, la domiciliul martorului. Acesta declară că inculpatul i-ar fi relatat despre unele discuții cu poliția în timp ce inculpatul arată că i-a relatat în detaliu cele întâmplate.

Apreciind că din ansamblul probelor administrate în cauză, atât în cursul urmăririi penale cât și al cercetării judecătorești, s-a făcut dovada vinovăției inculpatului constând în conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul, după ce a consumat alcool și având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita admisă, tribunalul a admis apelul parchetului, a desființat sentința și, pe fond, a condamnat pe inculpat la pedeapsa închisorii, iar la stabilirea cuantumului pedepsei au fost reținute circumstanțe personale, precum: nesinceritatea inculpatului și încercarea de a ascunde adevărul, lipsa antecedentelor penale și bună conduită anterioară.

Astfel, s-a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea acesteia, motiv pentru care s-a dispus aplicarea în cauză a disp. art.81 Cod penal, suspendând condiționat executarea acestei pedepse pe durata prev de art.82 Cod penal și punându-i acestuia în vedere disp. art. 83 Cod penal

S-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor civile prev. de art.64 alin.1 lit.a teza II și lit.b Cod penal ca pedeapsă accesorie a căror executare se suspendă în condițiile prev. de art.71 alin.5 Cod penal.

Împotriva acestei decizii a formulat recurs inculpatul, invocând critici de netemeinicie întemeiate pe prevederile art.3859pct.18 Cod pr.penală și susținând, în esență că, instanța de apel a dat o apreciere greșită probelor administrate, înlăturând nejustificat probele în apărare, ceea ce a condus la greșita condamnare a inculpatului pentru o infracțiune care nu există.

S-a solicitat casarea deciziei și menținerea sentinței prin care s-a dispus achitarea inculpatului, în temeiul art.10 lit.a Cod pr.penală.

Analizând recursul din speță, Curtea reține:

Inculpatul a fost trimis în judecată pentru comiterea unei infracțiuni de conducere pe drumurile publice a autoutilitarei 1304 cu nr.B-52-, pe DN-67 C, pe raza localității Novaci, având o îmbibație alcoolică de 1,85 gr.%0, faptă incriminată în art.87 alin.1 din OUG nr.195/2002.

Trimiterea în judecată a inculpatului se întemeiază pe: - procesul-verbal de constatare a infracțiunii din 4 februarie 2007, întocmit de agenții de poliție din cadrul IPJ G, care atestă că la această dată au oprit în trafic autovehiculul aparținând inculpatului, condus de inculpat pe drumul public și constatând halena alcoolică în aerul expirat, au solicitat inculpatului testarea cu aparatul etilotest, iar față de refuzul inculpatului l-au condus la Spitalul Novaci, unde s-a procedat la recoltarea de probe biologice, în vederea stabilirii alcoolemiei; - buletinele de analiză toxicologică nr.123/242 și 124/243 din 6 februarie 2007, evidențiind faptul că inculpatul a prezentat la ora 17,20 o alcoolemie de 1,85 gr.%0, iar la ora 18,20 alcoolemie de 1,60 gr.%0; - declarațiile martorului, din 4 februarie 2007, 23 februarie 2007 și 12 martie 2007, care atestă că inculpatul a refuzat să scrie personal declarația, în momentul recoltării probelor biologice, motivând că "îi tremură mâinile", dar semnând declarația în prezența martorului, declarație care consemna recunoașterea faptului conducerii autoturismului pe drumurile publice, cantitatea și felul alcoolului consumat; - declarația martorului - din 16 august 2007 care atestă că acesta a observat pe inculpat la volanul autoturismului său staționat pe drumul public în vecinătatea liceului din orașul Novaci.

Analizând depozițiile acelorași martori date în faza de judecată, se constată că declarațiile acestora sunt în același sens, fiind confirmate și de depozițiile martorilor - și - cadre medicale la Spitalul Novaci, care au participat la recoltarea probelor biologice de la inculpat - care arată că în timpul recoltării și a discuțiilor preliminare cu inculpatul acesta a precizat că a consumat l litru de bere și nu s-a opus la recoltarea probelor biologice, iar privitor la fapta de conducere a autoturismului sub influența alcoolului nu a făcut nici o precizare și nici o opoziție la semnarea procesului-verbal de recoltare.

Pe de altă parte, din observarea semnăturii depuse la rubrica "semnătura persoanei examinate" pe procesul-verbal de recoltare (fila 9 dosar) și a semnăturilor depuse pe declarația inculpatului din 4 februarie 2007 (fila 13), se constată o asemănare evidentă, semnăturile constând în inscripționarea literei "N", precum și diferențe evidente raportat la semnătura existentă pe declarațiile de învinuit și inculpat date la 23 februarie 2007, 1 martie 2007 și 20 martie 2007 (filele 16-18), care sunt mult mai elaborate, permițând lecturarea tuturor literelor din numele inculpatului "".

De asemenea, se constată că în primele declarații date în faza de urmărire penală, inculpatul arată că a fost oprit în trafic, în timp ce se deplasa în centrul orașului Novaci pentru ca în declarația din 20 martie 2007, să indice un scenariu complex, motivând că a însoțit pe martorul în orașul Novaci, autoturismul fiind condus de martor, pentru a ajuta pe martorul respectiv să transporte mobilă dintr-o localitate învecinată în orașul Novaci.

Ori, această versiune nu poate fi primită ca verosimilă, cât timp inculpatul afirmă pe de o parte, că a împrumutat autoturismul său martorului și că, deplasându-se din comuna, în jurul orei 14, inculpatul a rămas în orașul Novaci, începând cu ora 15, împreună cu martorul, pentru o activitate sportivă, în același interval orar martorul realizând și acțiunea de transport mobilă din comuna Sitești în orașul Novaci.

În aceste condiții, instanța de apel a reținut în mod corect contradicția evidentă între declarația dată de inculpat la data de 16 octombrie 2007 (fila 9 dosar fond) și declarația martorului din 4 decembrie 2007 (fila 27 dosar fond), privitor la intervalul orar în care cei doi pretind că s-au întâlnit și au efectuat deplasarea în orașul Novaci, apreciind corect caracterul subiectiv al depoziției martorului, înlăturată din ansamblul probelor reținute drept concludente în cauză.

În același mod, și depozițiile martorului din 4 decembrie 2007 (fila 29 dosar fond) și 4 iunie 2008 (fila 47 dosar apel), apar ca subiective, cât timp martorul menționează împrejurări discutabile privitor la posesia asupra cheilor de la sala de sport în condițiile în care nu mai era angajatul școlii respective, cât și privitor la imposibilitatea de a numi pe pedagogul angajat la data de 4 februarie 2007, în condițiile în care martorul relatează detaliat despre acțiunile inculpatului și martorului și succesiunea deplasării acestora, fără a-și aminti dacă respectivii au consumat alcool sau dacă însuși martorul a participat la această consumație.

Față de acestea, se reține că probele administrate la urmărirea penală, detaliate anterior, care susțin trimiterea în judecată a inculpatului, au fost confirmate prin readministrare în faza de judecată și dovedesc săvârșirea infracțiunii prev.de art.87 alin.1 din OUG nr.195/2002 de către inculpatul.

În consecință, recursul promovat în cauză apare ca nefondat, soluția de condamnare pentru infracțiunea dedusă judecății fiind legală și temeinică atât sub aspectul constatării vinovăției inculpatului, cât și a individualizării judiciare a pedepsei aplicate raportat la pericolul social al infracțiunii și la împrejurările referitoare la persoana inculpatului.

Astfel, în conformitate cu dispozițiile art.38515pct.1 lit.b Cod pr.penală, recursul promovat de inculpat va fi respins ca nefondat, cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, conform art.192 alin.2 Cod pr.penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr.106 A din 4 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr-, ca fiind nefondat.

Obligă recurentul la plata sumei de 40 lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 29 septembrie 2008.

- - - - - -

Grefier,

Red.jud.MC.

Gh.

PS/3.10.2008

29 septembrie 2008

- Administrația Finanțelor Publice Novaci județul Gaî ncasa de la rec. inc., suma de 340 lei cheltuieli judiciare statului.

Președinte:Onița Dumitru
Judecători:Onița Dumitru, Mihai Marin, Mirela Ciurezu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 634/2008. Curtea de Apel Craiova