Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 797/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
Decizia penală nr.797
Ședința publică din data de 13 octombrie 2008
PREȘEDINTE: Florentin Teișanu
JUDECĂTOR 2: Paul Mihai Frățilescu
JUDECĂTOR 3: Mihai
Grefier -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror C din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de revizuientul, domiciliat în P,-, județul P, împotriva deciziei penale nr.110/16.04.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, prin care a fost respins ca nefondat apelul declarat împotriva sentinței penale nr.2598/20.12.2007, pronunțată de Judecătoria Ploiești, sentință prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de recurentul - revizuient împotriva sentinței penale nr.187/1999, pronunțată de aceeași instanță și prin care în baza art. 192 alin.2 Cod procedură penală acesta a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în cuantum de 100 lei.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns revizuientul, personal și asistat de apărător desemnat din oficiu din cadrul Baroului P, avocat, potrivit delegației nr.4539 depusă la dosar.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Revizuientul personal arată că, întrucât i-a fost respinsă cererea de recuzare formulată la termenul anterior de judecată, pentru acest termen depune o nouă cerere de recuzare prin care înțelege să recuze toți judecătorii din cadrul Curții de APEL PLOIEȘTI.
Precizează recurentul că a fost judecat și condamnat pe nedrept, a fost trimis în judecată în baza unui rechizitoriu întocmit de un domn procuror, în anul 1999, iar în anul 2003 când a formulat cererea de revizuire a sentinței de condamnare, să fie sustras rechizitoriul inițial și înlocuit cu un rechizitoriu întocmit de un alt domn procuror. De asemenea mai arată că din adresa emisă de Poliția Municipiului P, depusă la dosar rezultă că autoturismul era înmatriculat, mai mult decât atât din Decretul nr. 328/1966 rezultă că, conducerea unui autoturism pe drumurile publice, căruia i s-a schimbat motorul nu reprezintă infracțiune ci contravenție.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul pune concluzii de respingere a cererii de recuzare, formulată și depusă în scris la dosar de către revizuient, ca inadmisibilă, în temeiul disp.art. 51 alin.3 Cod procedură penală.
Curtea, în baza art. 51 alin.3 Cod procedură penală, constată ca fiind inadmisibilă cererea de recuzare formulată de revizuient având în vedere că acesta a formulat cerere de recuzare împotriva membrilor completului de judecată, recuzare care a fost respinsă, o nouă cerere formulată împotriva acelorași persoane pentru același caz de incompatibilitate și pentru temeiuri de fapt cunoscute la data formulării unei cereri anterioare de recuzare numai poate fi primită. Aceeași soluție urmând aoa vea și prezenta cerere prin care se recuză toți magistrații Curții de APEL PLOIEȘTI.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru revizuient și reprezentantul Ministerului Public, pe rând având cuvântul arată că alte cereri nu au de formulat și solicită cuvântul în dezbateri.
Curtea, ia act că în cauză nu mai sunt cereri de formulat și analizând actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul revizuientului, avocat, având cuvântul, solicită admiterea recursului și pe fondul cauzei admiterea cererii de revizuire așa cum a fost formulată.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul în dezbateri, pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat, adresa invocată de recurentul - revizuient nu are relevanță în cauza de față.
Recurentul revizuient, personal având ultimul cuvântul, arată că nu dorește să pună concluzii în dezbateri întrucât soluționarea dosarului ar vrea să aibă loc după soluționarea cererii de revizuire de către Înalta Curte de Casație și Justiție.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față:
Prin sentința penală nr.2598/20.12.2007 Judecătoria Ploiești în baza art. 29 Cod procedură penală rap.la art.403 al.3 Cod procedură penală a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuientul împotriva sentinței penale nr.187/1999 pronunțată de Judecătoria Ploiești.
În baza art.192 al.1 Cod procedură penală a fost obligat condamnatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în cuantum de 100 lei.
Instanța de fond a reținut că nici unul din înscrisurile depuse la dosar de revizuient nu poate intra în categoria împrejurărilor noi necunoscute de instanță, astfel încât este inadmisibilă, invocându-se în acest sens și decizia nr.LX/2007 a pronunțată într-un recurs în interesul legii, prin care se arată că revizuirea care se întemeiază pe alte motive decât cazurile prevăzute de art.394 pr.penală este inadmisibilă.
Revizuientul a declarat apel împotriva acestei hotărâri susținând că reprezentantul Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești nu a fost întrebat cu privire la admisibilitatea cererii de revizuire, astfel încât în mod eronat s-a menționat în cuprinsul hotărârii atacate, în sensul că se solicită respingerea cererii de revizuire, ca inadmisibilă.
Totodată a arătat că din anul 1999, de când a fost condamnat fără a fi vinovat și până în anul 2003 s-a străduit să obțină acte și documente de la Poliția Rutieră B, din care rezultă că autovehiculul TV izoterma a fost înmatriculat.
A precizat că autovehiculul condus la data de 6.10.1998 era înmatriculat la acel moment, iar începând cu anul 2003 și până în prezent a obținut acte noi pe baza cărora a cerut revizuirea dosarului penal nr.145/1999, însă Parchetul a refuzat să depună la dosar adresa din care rezulta că la data de 6.10.1998 autovehiculul TV izoterma cu nr.32 B 8622 era înmatriculat.
A susținut că rechizitoriul inițial din dosarul mai sus menționat a fost înlocuit cu un alt rechizitoriu, în care i se aduceau mai multe acuzații referitoare la modul în care a condus autovehiculul respectiv. A arătat apelantul că sentința atacată are același conținut ca și rechizitoriul respectiv, care este fals și nu a existat la dosar în momentul condamnării sale iar din adresele nr.-/12.04.2007 și nr.40395/7.03.2007 eliberate Guvernul României, Instituția Prefectului mun.B și a jud.P rezultă că, în conformitate cu prevederile în vigoare la data de 6.10.1998, Decretul 328/1966, conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul înmatriculat și al cărui motor a fost schimbat nu constituie infracțiune.
De asemenea a arătat apelantul că sentința a cărui revizuire o solicită nu a avut în vedere această situație, astfel încât s-a solicitat desființarea acesteia, precum și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță pentru o judecată dreaptă.
Prin decizia penală nr.110/16.04.2008 Tribunalul Prahova, a respins ca nefondat apelul declarat de revizuientul și a fost bligat la 120 lei cheltuieli judiciare către stat.
Tribunalul a reținut că:
Potrivit dispozițiilor legale în vigoare, revizuirea reprezintă o cale extraordinară de atac, prin care sunt atacate hotărâri judecătorești definitive care conțin grave erori de fapt.
Finalitatea acestei căi de atac constă în înlăturarea erorii judiciare, iar funcția procesuală a instituției presupune descoperirea, strângerea și aducerea în fața instanței a unui material probator cu totul inedit, sau cel puțin necunoscut instanței, care să permită constatarea erorii judiciare și înlăturarea ei.
Fiind o cale extraordinară de atac, revizuirea poate fi cerută numai pentru cazurile expres și limitativ prevăzute de art.394 al.1 lit.a-e penal.
Cod PenalRevizuientul apelant a invocat în cauza de față incidența disp.art.394 al.1 lit.a respectiv C.P.P. descoperirea unor fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la momentul soluționării cauzei depunând la dosar trei adrese, în acest sens.
Potrivit textelor de lege pentru existența unui caz de revizuire se impune îndeplinirea cumulativă a două condiții, respectiv să fie vorba de descoperirea unor fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei și aceste împrejurări să poată dovedi netemeinicia hotărârii de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal, adică să ducă la o soluție diametral opusă.
Or, în prezenta cauză revizuientul, prin adresele invocate nu a susținut existența unor fapte sau împrejurări noi, ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei, situație față de care în mod corect prima instanță a procedat la respingerea cererii de revizuire, ca inadmisibilă, arătând pe larg și justificat în considerentele sentinței care este motivația pentru care a înlăturat aceste înscrisuri.
Împotriva acestei soluții a declarat recurs revizuientul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dovedirea acestei căi de atac, revizuientul a depus mai multe înscrisuri, respectiv certificatul de înmatriculare al autoturismului, adresele cu numerele -/12.04.2007, nr.52394/4.05.2004, nr. 13122/12.05.2005, nr.A/41401/24.11.2005 și nr.40395/7.03.2007 toate emise de Serviciul Public Comunitar - Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor
Recurentul nu a motivat înscris această cale de atac mărginindu-se la a recuza membrii completului de judecată și / sau magistrații Curții de APEL PLOIEȘTI.
În motivarea orală a acestei căi de atac formulată de către apărătorul din oficiu, numit de către instanța de recurs s-a menționat că soluțiile instanțelor anterioare sunt nelegale și netemeinice solicitând admiterea cererii de revizuire astfel cum a fost formulată de către.
Examinând recursul formulat prin prisma actelor și lucrărilor dosarului a criticilor invocate cât și conform art. 3859alin.3 pr.pen. Curtea, apreciază că este nefondată astfel cum se va arăta în continuare.
Așa cum se poate constata și cum revizuientul precizează în memoriile depuse la dosarul cauzei că este a patra cerere prin care solicită revizuirea sentinței penale nr.187/22.01.21989 a Judecătoriei Ploiești pentru care a fost condamnat în baza art. 35 alin.1 din Decretul nr. 388/1966, constând în aceea că la 6.10.1998, în jurul orelor 19,30 condus un autovehicul marca TV pe str. - din municipiul P iar în urma unei manevre de mers înapoi a intrat în coliziune cu autoturismul marca 1310 cu nr. - și organele de poliție sosite la fața locului au constatat că autovehiculul condus de către prezentul revizuient nu figura ca înmatriculat.
Pe parcursul cererilor de revizuire a depus la dosarul cauzei mai multe adrese prin care Serviciul Public Comunitar - Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor B i-ar fi răspuns că la data precizată în paragraful anterior respectivul autoturism ar fi figurat ca înmatriculat.
De asemenea revizuientul în prezenta cauză a depus de asemenea la dosar adresele nr. -/12.04.2007 și nr.40395/7.03.2007 în care se precizează că a conduce pe drumurile publice un autovehicul înmatriculat al cărui motor a fost schimbat nu constituie infracțiune ci contravenție.
Niciunul dintre înscrisurile anterior amintite nu pot fi considerate noi la momentul analizării prezentei cereri de revizuire, deoarece așa cum s-a menționat au același conținut, au fost depuse cu ocazia analizei fiecărei cereri de revizuire, fiind analizate în fondul lor încă de la prima soluționare a acestei căi extraordinare de atac. Pe de altă parte conținutul înscrisurilor nu relevă o altă situație de fapt decât cea avută în vedere de către instanța de fond inițială a cauzei.
În ceea ce privește ultima situație, Curtea constată că un organ administrativ cum este Serviciul Public Comunitar - Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor nu poate stabili dacă o anume faptă constituie sau nu infracțiune deoarece conform tuturor textelor în vigoare în prezent dar chiar și din trecut această judecată de evaluare având-o numai instanțele judecătorești.
Față de aceste considerente, Curtea apreciază că soluția instanței de fond a fost pronunțată conform legislației în vigoare și practicii judiciare fiind corect menținută de către instanța de apel motiv pentru care în temeiul art. 38515alin.1 lit. b pr.pen. va respinge recursul ca nefondat.
Văzând și disp. art. 192 alin.2 pr.pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de revizuientul domiciliat în P,- jud. P, împotriva deciziei penale nr.110 din 16.04.2008 penale pronunțată de Tribunalul Prahova și sentinței penale nr.2598 din 20.12.2007 pronunțată de Judecătoria Ploiești.
Obligă recurentul la 220 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 200 lei reprezintă onorariu apărător din oficiu, ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției în contul Baroului
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 13 octombrie 2008.
Președinte Judecători
- - - - - - -
Grefier,
Red.
Tehnored.DC
2 ex./22.10.2008
f-- Judecătoria Ploiești
a-- Tribunalul Prahova
/
operator de date cu caracter personal
notificare nr.3113/2006
Președinte:Florentin TeișanuJudecători:Florentin Teișanu, Paul Mihai Frățilescu, Mihai
