Înlocuirea măsurii preventive (art. 139 c.p.p.). Decizia 550/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR. 550/R-MF
Ședința publică din 11 2009
Curtea compusă din:
Președinte: dr.- -,președinte secție
Judecător: dr - - -
Judecător: dr. -
Grefier:
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești este reprezentat prin procuror dr.
S-au luat în examinare, pentru soluționare, recursurile declarate de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL VÂLCEA și inculpatul, împotriva încheierii din data de 09 2009, pronunțată de TRIBUNALUL VÂLCEA - Secția Penală, în dosarul nr-.
În baza disp.art. 304 alin.1 Cod procedură penală se procedează la înregistrarea cauzei cu mijloace tehnice audio.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns: recurentul-inculpat, asistat de av ales și ta a, intimat-inculpat-, asistat de av ales, și escu, intimații-inculpati, și, asistati de av ales; intimatul-inculpat-asistat de av ales escu, potrivit delegațiilor aflate la dosar, lipsă fiind intimatul-inculpat, reprezentat de avocat ales.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că inculpatul se află încarcerat la Spital Penitenciar Jilava, neputând fi transferat pentru acest termen, sens în care s-a depus la dosar un referat privind imposibilitatea prezentării acestuia din motive medicale (fila 13 dosar).
În baza disp.art. 172 alin.7 Cod procedură penală se permite apărătorilor aleși să ia contact cu inculpații, deoarece se află în stare de arest.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, curtea constată recursurile în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri asupra acestora.
Reprezentanta parchetului formulează concluzii de admitere a recursului declarat, casarea încheierii din data 09.09.2009 pronunțată de TRIBUNALUL VÂLCEA, ca nelegală și netemeinică, întrucât în cauză nu s-au scvhimbat temeiurile care au determinat arestarea inculpaților.
În cauză sunt îndeplinite exigențele art. 148 lit.b,c, și f Cod procedură penală atât cu privire la limitele de pedeapsă prevăzute de legea penală, pentru infractiunile pentru care sunt cercetați, cât și cu privire la existența pericolului pentru ordinea publică ce l-ar prezenta punerea în libertate a acestora.
De asemenea, aprecierea carcterului rezonabil al duratei procedurii se face după mai multe criterii: complexitatea cauzei, numărul inculpaților și al martorilor, numărul infracțiunilor investigate, natura acestora, necesitatea realizării unor expertize, comportamentul părților,al autorităților, etc.
În altă ordine de idei instanța a omis să-i oblige pe inculpați să respecte obligațiile prev. de art. 145 alin.1/1 lit.c și d Cod proc.pen. care sunt obligatorii precum și cele prev. de art. 145 alin.1/2 lit.f Cod proc.pen. Totodată aceasta nu a atras atenția inculpaților asupra prevederilor art. 145 alin.2/2 Cod proc pen.
Recurentul inculpat(fiul lui și al lui, născut la 30 Iunie 1967) arată că înțelege să își retragă recursul declarat.
Reprezentanta parchetului solicită a se lua act de retragerea recusrului declarat de inculpatul.
- pentru recurentul-inculpat -, solicită a se lua act de retragerea recusrului inculpatului, iar cu privire la cel declarat de parchet solicită în baza disp.art. 385/15 pct. 1 lit.b Cod proc.pen respingerea ca nefundat.
Potrivit deciziei nr.1730/12 mai 2009 pronunțată de termenul rezonabil al arestării preventive se examinează prin prisma art. 6 paragraf 1 din Convenție, ținând seama de criteriile stabilite în jurisprudența CEDO, constând în complexitatea cauzei, comportamentul inculpatului și al autorităților.
În cazul în care instanța de judecată constată că, termenul rezonabil a fost încălcat, aceasta poate dispune înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura privind obligarea de a nu păîrăsi localitatea, conferind încălcării termenului rezonabil al arestării preventive semnificația schimbării temeiului care a determinat luarea măsurii și anume a condiției referitoare la pericolul concret pentru ordinea publică.
Durata rezonabilă a detenției conform art.5 paragraf 3 din Convenție se apreciază în concret, instanțele nationale având obligația să prezinte argumentele prelungirii măsurii prin raportare la probe.
Depunerea în susținerea motivelor note scrise.
- escu pentru recurent -, solicită a se lua act de regragerea recusrului declarat de inculpatul, iar cu privire la recursul declarat de parchet solicită a fi respins, ca nefundat.
Arată că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzuite de art. 139 alin.1 Cod proc.pen. De asemenea invocă cauza "Tudorache contra României" din juristprudența CEDO, unde termenul rezonabil se apreciază în funție de complexitatea cauzei, atitudinea inculpatului și comportamentul autorităților.Pe lângă toate acestea, în situația în care nu s-au analizat posibilitățile aplicării unor măsuri alternative, ne aflăm tot în situația depășirii termenului rezonabil. Cele treicondiții care trebuie îndeplinite cumulativ nu se regăsesc în speța de față.
-, pentru recurentul -, solicită a se lua act de retragerea recusrului declarat de inculpatul, iar cu privire la recursul declarat de parchet, ca nefundat, având în vedere că în cauză ceea ce s-a spus despre un inculpat s-a spus despre toți, afirmându-se la modul generic că toți au săvârșit infractiuni, că toți influențează martporii, fără a exista probe ori indicii în acest sens.
- pentru intimații-inculpati, și solicită a se lua act de retragerea recusrului declarat de inculpatul, iar cu privire la recursul declarat de parchet solicită respingerea acestuia, ca nefundat, având în vedere că în cauza de față cei trei inculpați au fost trimiși în judecată pentru fapte simple, urmând a se reține că față de conținutul rechizitoriului, în raport de probele administrate, faptele care au rezultat în instanță în urma audierii inculpatilor, a martorilor și a părților vătămate nu sunt aceleași, ușurând cu mult situația inculpatilor.
-, pentru recurentul, solicită a se lua act de retragerea recusrului declarat de inculpatul, iar cu privire la recursul declarat de parchet solicită respingerea acestuia și menținerea încheierii recurate, urmând a se reține pentru inculpat, în afara motivelor invocate de colegii săi și starea precară de sănătate a inculpatului. Inculpatul are grave probleme de sănătate care din cauza mediului de detenție s-au agravat, acesta fiind și motivul imposibilității sale de prezentare la acest termen de judecată, aflându-se internat în Spitalul Penitenciar Jilava.
De asemenea arată că la pagina 77 rechizitoriului se face vorbire despre inculpatul, și i se reține acestuia o complicitate morală, fiind de altfel singura faptă a inculpatului pentru care stă încarcerat de mai bine de 2 ani și 2 luni. Pentru aceste motive solicită menținerea soluției instanței de fond.
- escu pentru recurentul inculpat -, solicită a se lua act de retragerea recursului declarat de inculpatul, iar cu privire la recursul declarat de parchet solicită respingerea acestuia având în vedere faptul că nu mai sunt întrunite aceleași temeiuri care au dus la luarea măsurii arestului preventiv, în prezent cauza putându-se derula cu inculpați în stare de libertate.
Arată că majoritatea probelor privind pe inculpatul - s-au administrat, acesta nemaiputând influența în nici un fel cercetarea judecătorească.
- ta a pentru recurentul inculpat, solicită a se lua act de retragerea recursului declarat de inculpatul, iar cu privire la recursul declarat de parchet solicită respingerea acestuia, întrucât măsura arestării preventive poate fi luată și respectiv menținută, atunci cind sunt întrunite condițiile art. 143-148 C.P.P. a art.5 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și juristprudnței obligatorii a CEDO.
Invocă practica CEDO, respectiv cauza Calmanovici, în care România a fost condamnată pentru faptul că "argumentul că pericolul pentru ordinea publică pe care l-ar fi prezentat lăsarea în libertate a reclamantului reieșea "în mod indubitabil" din modul în care partea interesată a comis infractiunea de luare de mită, în măsura în care nici procurorul, nici instanțele interne nu au prezentat un astfel de motiv la data evenimentelor".
De asemenea, referitor la pericolul real și major pe care îl reprezintă acceptarea ca probe a declrațiilor denunțătorului, este si cazul Reman în care acuzatul a fost arestat preventiv și trimis în judecată exclusiv pe baza declarațiilor unui denunțător, interesat în obținerea unor beneficii materiale prin pronunțarea unei hotărâri de condamanre a inculpatului.
Aceiași eroare judiciară se produce și în privința inculpatului a cărei implicare în cauză se bazează pe denunțul interesat și nesincer al denunțătorului.
- pentru recurentul inculpat, solicită a se lua act de retragerea recursului declarat de inculpatul, iar cu privire la recursul declarat de parchet solicită respingerea acestuia întrucât motivarea parchetului a preluat o motivare mai veche a instanței de judecată, iar faptele sunt aceleași pentru toți inculpații.
Trebuie demonstrat dacă prin punerea în libertate a inculpatului se produce pericol pentru ordinea publică, mai ales având în vedere faptul că nici un martor nu are domiciliul în aceeași localitate cu inculpatul, el neavând voie să părăsească localitatea de domiciliu și deci neputând reprezenta pericol pentru vreunul din aceștia.
Intimații-inculpați, -, și -, având pe rând ultimul cuvânt potrivit disp.art. 385/13 alin.3 Cod procedură penală, lasă la aprecierea instanței modul de soluționare a recursului declarat de parchet.
CURTEA
Asupra recursurilor penale formulate, deliberând, constată:
Prin încheierea din data de 9 2009, pronunțată de TRIBUNALUL VÂLCEA, în baza art.139 alin.35Cod pr.penală, s-a înlocuit măsura arestării preventive luată față de inculpații:
-, fiul lui și, născut la data de 30.05.1969, în comuna, județul V, cu domiciliul în municipiul Râmnicu V, str. G-ral, nr 5, - scara A, 8, CNP -;
-, fiul lui și, născut la data de 30.03.1971, în comuna, județul V, domiciliat în comuna, sat, județul V, CNP -;
-, fiul lui și, născut la data de 18.10.1970, în comuna, județul V, cu domiciliul în orașul H,-, județul V, CNP -;
-, fiul lui - și, născut la data de 06.10.1968, în comuna, județul V, domiciliat în municipiul Râmnicu V, str. G-ral, nr. 5, - scara A, apart.4, CNP -;
-, fiul lui și, născut la data de 30.06.1967, în Râmnicu V, domiciliat în orașul,-, județul V, CNP -,
-, fiul lui și a, născut la data de 05.01.1960 în municipiul Râmnicu V, cu domiciliul în comuna, sat, județul V, CNP -,
-, fiul lui și, născut la data 05.07.1973, în municipiul Râmnicu V, județul V, cu domiciliul în comuna, sat, județul V, CNP -, deținuți în Penitenciarul Colibași, județul A, cu măsura preventivă prev. de art.136 alin.1lit.b Cod pr.penală, respectiv aceea a obligării de nu părăsi localitatea.
S-a impus inculpatului - să nu părăsească localitatea de domiciliu, respectiv municipiul Râmnicu V, județul
S-a impus inculpatului să nu părăsească localitatea de domiciliu, respectiv comuna, județul
S-a impus inculpatului să nu părăsească localitatea de domiciliu, respectiv orașul H, județul
S-a impus inculpatului - să nu părăsească localitatea de domiciliu, respectiv mun.Râmnicu V, județul
S-a impus inculpatului să nu părăsească localitatea de domiciliu, respectiv orașul, județul
S-a impus inculpatului să nu părăsească localitatea de domiciliu, respectiv comuna, județul
S-a impus inculpatului să nu părăsească localitatea de domiciliu, respectiv comuna, județul
În baza art.145 alin.11Cod pr.penală, au fost obligați inculpații să respecte următoarele obligații:
-să se prezinte la instanța de judecată și la organul de urmărire penală ori de câte ori sunt chemați;
-să se prezinte la organul de poliție de la domiciliul fiecăruia ( la Poliția Municipiului Râmnicu V, laPostul de Poliție, județul V, la Poliția orașului H, județul V, - la Poliția Municipiului Râmnicu V, la Poliția, județul V, la Poliția, județul V și la Poliția, județul V), conform programului de supraveghe întocmit de organele de poliție,ori de câte ori sunt chemați.
În baza art.145 alin.12Cod pr.penală, s-a impus inculpaților să respecte și următoarele măsuri;
-să nu se deplaseze la târguri,bâlciuri din localitățile de domiciliu;
-să se ne apropie de părțile vătămate, martori,experți sau membrii familiilor acestora și să nu comunice cu aceștia în mod direct sau indirect;
-să nu ia legătura unul cu altul (inculpații) nici cu membrii familiilor celorlalți inculpați și să nu comunice între ei în mod direct sau indirect;
-să nu se afle în locuința părților vătămate, martorilor, experților sau a altui inculpat.
S-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpaților:
- - de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr.14/U din 9 iulie 2007 emis de TRIBUNALUL VÂLCEA;
- de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr.15/U din 9 iulie 2007 emis de TRIBUNALUL VÂLCEA;
- de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr.16/U din 9.07.2007,emis de TRIBUNALUL VÂLCEA;
- de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. nr.1/J din data de 11 martie 2009;
- de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr.18/U din 9 iulie 2007 emis de TRIBUNALUL VÂLCEA;
- - de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr- din 12 iulie 2007 emis de Curtea de APEL PITEȘTI;
- de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr- din 12 iulie 2007 emis de Curtea de APEL PITEȘTI, dacă nu sunt arestați în altă cauză.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut că, cei 7 inculpați au fost trimiși în judecată prin rechizitoriul DIICOT-Biroul Teritorial Vâlcea, pentru comiterea unor infracțiuni deosebit de grave privind spălarea de bani, infracțiuni de corupție, evaziune fiscală, înșelăciune, criminalitate informatică, lipsire de libertate, asocierea și aderarea la un grup de criminalitate organizată, arestarea preventivă pentru inculpații -, și, luându-se în temeiul disp.art.148 lit.b,c și f Cod pr. penală, iar pentru inculpații - și în temeiul dispozițiilor art.148 lit.f Cod pr.penală.
Inculpații -, și au fost arestați la data de 9 iulie 2007, inculpații și - au fost arestați la data de 12 iulie 2007, cu excepția inculpatului și el arestat în prezent, niciunul nu a fost pus în libertate.
În perioada cât au fost arestați preventiv societățile comerciale înființate și administrate de inculpați -, și - au fost lipsite de veniturile ce le realizau în perioada cât aceștia se aflau în stare de libertate și le dădeau posibilitatea comiterii unor acte infracționale,în principal împrumuturi cu dobânzi ridicate, astfel că aceștia în stare de libertate fiind nu ar mai avea potența financiară să continue activitatea infracțională care a avut ca principal obiect evaziunea fiscală.
Între timp starea de sănătate a unora dintre inculpați s-a degradat, așa cum este cazul inculpatului, în prezent internat la Spitalul penitenciar Jilava și a inculpatului - care suferă de hepatita
După 2 ani și 2 luni de cercetare judecătorească, cu toți inculpații în stare de arest, s-au administrat probele în marea majoritate a acestora cu excepția expertizei contabile care este în curs de finalizare și audierea a o parte din martori care nu au depoziții determinante.
O parte din martorii și părțile vătămate care au depoziții și declarații esențiale în stabilirea vinovăției, nu au putut fi audiați pentru motivul că sunt plecați din țară sau sunt bolnavi.
Continuarea cercetării judecătorești cu toți inculpații în stare de libertate, arată tribunalul, nu mai poate să ducă la influențarea de către aceștia a aflării adevărului prin luarea legăturii cu părțile, experții, martorii, avându-se în vedere că în marea majoritate probele au fost administrate, iar inculpații nu au voie să părăsească localitățile de domiciliu prin măsura preventivă ce se va lua împotriva acestora.
Nu mai există, consideră tribunalul, nici date din care să rezulte că aceștia ar pregăti săvârșirea de noi infracțiuni, iar lăsarea lor în libertate nu mai prezintă pericol social concret pentru ordinea publică, avându-se în vedere că perioada cât aceștia au fost arestați s-a pierdut în conștiința opiniei publice rezonanța infracțiunilor comise de aceștia.
Avându-se în vedere perioada de când aceștia se află arestați preventiv, care a depășit 2 ani de zile pentru toți, indiferent de complexitatea cauzei, tribunalul consideră că menținerea lor în continuare în stare de arest încalcă dispozițiile art.5 alin.3 din CEDO privind judecarea și menținerea în stare de arest într-un termen rezonabil.
Starea de arest preventiv a inculpaților care a depășit 2 ani și 2 luni nu se mai încadrează într-un termen rezonabil având în vedere că mai sunt de administrat probe și prin menținerea acesteia s-ar încălca dispozițiile art.1 alin.2 Cod de procedură, potrivit căruia procesul penal trebuie să contribuie la apărarea persoanei, a drepturilor și libertăților acesteia.
In continuare, arată tribunalul, pentru ca judecata să continue în condiții de siguranță pentru stabilirea adevărului, s-a luat față de inculpați măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu a fiecăruia pentru a nu da posibilitatea reîntâlnirii acestora.
De asemenea, s-a impus inculpaților respectarea obligațiilor prevăzute de art. 145 alin.11Cod pr.penală și cele facultative prev. art.145 alin.12Cod pr.penală.
Impotriva acestei încheieri au declarat recurs Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL VÂLCEA și inculpatul.
De menționat că, inculpatul, în cursul judecății, și-a retras recursul declarat.
Cât privește recursul declarat de parchet, acesta critică hotărârea primei instanțe pentru nelegalitate și temeinicie, invocând, în esență, următoarele motive:
-Instanța în mod greșit a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpaților -, -, și, cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, întrucât durata arestării preventive în sensul depășirii termenului rezonabil, nu constituie un temei al înlocuirii acestei măsuri, o atare înlocuire impunându-se, potrivit art.139 alin.1 și alin.3/5 Cod pr.penală, atunci când se constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate.
Or, în cauză, susține parchetul, subzistă în continuare aceste temeiuri concretizate în prevederile art.148 lit.b, c și f Cod pr.penală, în baza cărora au fost arestați inculpații.
Astfel, cu privire la temeiul prevăzut la art.148 lit.b Cod pr.penală, există date că inculpații încearcă să zădărnicească în mod direct sau indirect aflarea adevărului, prin influențarea unor părți sau martori, exercitarea de presiuni prin diverse mijloace asupra acestora, sau chiar înțelegeri frauduloase cu victimele, cu atât mai mult cu cât în cauză mai sunt de audiat părți vătămate, printre care și minorul.
De asemenea, arată parchetul, că subzistă și temeiul prevăzut la art.148 lit.c Cod pr.penală, având în vedere că activitatea infracțională a inculpaților a fost întreruptă doar prin intervenția organelor de urmărire penală, luând, totodată în considerare, și modalitățile concrete de comitere a faptelor și a legăturii dintre acestea, cu atât mai mult cu cât în cauză există o grupare organizată unde influența asupra membrilor grupului persistă, accentuându-se prin punerea în libertate, reluarea legăturilor infracționale.
In ceea ce privește prevederile art.148 lit.f Cod pr.penală, parchetul arată că și acestea se mențin în continuare, având în vedere pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile pentru care inculpații sunt cercetați, mai mare de 4 ani, lăsarea în libertate a acestora prezentând pericol pentru ordinea publică, stare de pericol ce se deduce din datele existente în cauză, privitoare la împrejurările și modul de desfășurare a activității infracționale, dar și din gradul sporit de pericol social al unor asemenea fapte, care este și acesta un element al aprecierii gravității afectării ordinii publice.
-Aprecierea depășirii termenului rezonabil al duratei arestării preventive dispusă în această cauză este greșită, instanța neluând în considerare criteriile ce se impun și anume, complexitatea cauzei - o cauză cu mulți inculpați și martori, cu un număr mare de infracțiuni investigate, natura acestor infracțiuni - comportamentul părților, comportamentul autorităților.
-Cât privește situația personală a inculpatului, vizând starea sa de sănătate precară, aceasta nu poate conduce la înlocuirea arestării preventive, în condițiile în care afecțiunea poate fi tratată în rețeaua sanitară a Direcției Generale a Penitenciarelor, avându-se în vedere, totodată, și faptul că deși anterior a mai fost pus în libertate sub control judiciar, totuși acesta cu rea-credință a încălcat obligațiile care-i reveneau, măsura arestării preventive dispunându-se din nou asupra sa.
-Instanța de judecată a omis să-i oblige pe inculpați să respecte prevederile art.145 alin.1/1 lit.c și d Cod pr.penală, care sunt obligatorii, precum și obligația să nu exercite profesia, meseria sau nu desfășoare activitatea în exercitarea căreia a săvârșit fapta prevăzută de art.145 alin.1/2 lit.f Cod pr.penală, nefăcând nici aplicarea prevederilor art.145 alin.2/2 Cod pr.penală, în sensul luării măsurii arestării preventive, în caz de încălcare cu rea-credință a măsurii sau obligațiilor ce le revin, omițând, totodată, să-l oblige pe inculpatul să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea de instanță, măsură care era obligatorie.
Examinând încheierea atacată, prin prisma motivelor invocate de parchet, curtea constată că acestea sunt întemeiate, pentru considerentele ce vor urma:
Astfel, obiectul acestei cauze îl constituie luarea în discuție a menținerii sau nu a arestării preventive, potrivit prevederilor art.300/2 rap. la art.160/b Cod pr.penală.
Conform acestor texte, rezultă că pentru a pronunța încheierea atacată, tribunalul trebuia să aibă în vedere că temeiurile care au determinat arestarea preventivă au încetat, sau nu există temeiuri noi care să justifice în continuare privarea de libertate, așa cum pretind dispozițiile art.160/b alin.2 Cod pr.penală.
Tribunalul, însă, reține, în esență, că dacă inculpații ar fi puși în libertate nu se mai poate influența aflarea adevărului, prin luarea legăturii cu părți, experți, martori, luând în considerare că majoritatea probelor au fost administrate, în cauză neexistând nici date din care să rezulte că aceștia ar pregăti săvârșirea de noi infracțiuni.
Curtea, însă, constată că, întrucât probatoriul nu a fost epuizat, urmând a se efectua în cauză alte audieri ale părților vătămate, precum și o expertiză, criticile parchetului sunt întemeiate, în sensul existenței unor date, luând în considerare comportamentul inculpaților pentru a zădărnici aflarea adevărului.
De asemenea, curtea reține și critica parchetului vizând faptul că aceștia puși în libertate pot să pregătească săvârșirea de noi infracțiuni, având în vedere influența grupului infracțional organizat asupra membrilor grupului, dacă inculpații ar fi puși în libertate.
Ca atare, curtea reține că subzistă în continuare temeiurile inițiale ale arestării vizate de lit.b și c ale art.148 Cod pr.penală, în privința inculpaților pentru care s-a dispus arestarea și pe aceste temeiuri, și anume a inculpaților -, și.
Cu referire la subzistența temeiului prevăzut de art.148 lit.f Cod pr.penală, care a fost avut în vedere la luarea măsurii arestării preventive a tuturor inculpaților, inclusiv a inculpaților - și, care au fost arestați, în recurs, numai pe acest temei, curtea constată că acest temei subzistă în continuare, neputând fi apreciat ca fiind schimbat, în considerarea termenului rezonabil care a fost depășit în această cauză, cu privire la luarea măsurii arestării preventive, având în vedere că pericolul pentru ordinea publică, nu mai subzistă, datorită duratei scurse de la momentul inițial al arestării până la acest moment, susținere esențială în baza căreia tribunalul a dispus punerea în libertate și pe care apărarea a invocat-o, în această cauză.
In acest sens, cu privire la existența în continuare a temeiului art.148 lit.f Cod pr.penală, vizând pericolul concret pentru ordinea publică, curtea constată că în aprecierea acestuia, se impune a lua în considerare, așa cum jurisprudența a consacrat, și pericolul social al unor asemenea fapte reținute în sarcina inculpaților, rezultat din natura și gravitatea acestora, precum și rezonanța în colectivitate a unor asemenea activități infracționale.
Astfel, ca stare de fapt, se reține în esență, din probatoriul administrat la urmărire penală, dar și în cercetării judecătorești, că inculpații coordonați de - și, au constituit grupuri infracționale organizate, ai căror membrii au acționat în mod coordonat în scopul comiterii mai multor infracțiuni grave, pentru a obține direct sau indirect un beneficiu financiar și material, în realizarea acestui scop, inculpații urmărind drept victime oameni de afaceri cu potențial, care apelau atunci când aveau nevoie pentru împrumuturi modice la acești inculpați, dar cu dobânzi excesiv de mari de 15-25% pe lună, ulterior fiind în imposibilitate de a restitui capitalul împrumutat și dobânda aferentă.
In această situație, inculpații le constrângeau fizic și moral, șantajându-le și le deposedau de bunuri mobile și imobile, după care pentru a șterge urma acestor bunuri, le înstrăinau succesiv, astfel încât victimele să nu le mai poată recupera.
De asemenea, tot prin coordonarea inculpaților - și, prin falsificarea unor instrumente de plată electronică, și, dar și alte persoane rămase neidentificate, au accesat fără drept sisteme informatice, falsificând instrumentele de plată electronică.
Față de amploarea unei asemenea presupuse activități infracționale, de modul de acțiune și de metodele folosite de grupul infracțional organizat, în scopurile arătate mai sus, curtea consideră că pericolul concret pentru ordinea publică, raportat nu numai la pericolul social al faptelor reținute în sarcina inculpaților, dar și la rezonanța negativă în colectivitatea in care făceau parte și nu numai, așa cum s-a menționat mai sus, nu a fost estompat sau diminuat prin trecerea timpului de aproximativ 2 ani și 2 luni de la data la care inculpații au fost arestați, neoperând concluzia schimbării temeiului prevăzut de art.148 lit.f Cod pr.penală, urmare a încălcării unui termen rezonabil, așa cum pretinde implicit tribunalul și explicit apărarea, pentru a putea înlocui, potrivit art.139 alin.1 și 3/5 Cod pr.penală, măsura arestării preventive cu o altă măsură preventivă, și anume cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, așa cum a dispus tribunalul în această cauză.
De altfel, curtea constată că în cauză nu se poate ajunge la concluzia depășirii termenului rezonabil, ca urmare unei perioade mai mari de timp ce a trecut de la momentul arestării inculpaților, de aproximativ 2 ani și 2 luni - inculpații -, și au fost arestați la data de 9 iulie 2007 de TRIBUNALUL VÂLCEA, iar inculpații - și au fost arestați, în recurs, la data de 12 iulie 2007 de Curtea de APEL PITEȘTI - deoarece, în aprecierea termenului rezonabil, consacrat de dispozițiile art.5 paragraf 3 din Convenție, trebuie avut în vedere, șa cum a statuat constant Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa, printre alte criterii, și complexitatea cauzei, precum și comportamentul părților.
Astfel, cu privire la complexitatea cauzei, luând în considerare și situația de fapt expusă în sinteză mai înainte, curtea constată că aceasta este de necontestat, dat fiind numărul mare de inculpați, numărul mare, de asemenea, de infracțiuni și de tipuri ale acestora, grupul infracțional care a desfășurat presupusa activitate infracțională, seriozitatea acuzațiilor, așa cum rezultă din ansamblul probator administrat în cauză, toate aceste elemente sau situații conducând la soluționarea cauzei într-un interval mai mare de timp - au fost necesare termene pentru audieri, amânări ale cauzei pentru că persoanele citate nu se prezentau, precum și alte termene în vederea efectuării unui volum mare de probe - și în consecință, nu se poate susține că s-a depășit termenul rezonabil, având în vedere acest criteriu al complexității.
De asemenea, un alt criteriu, în aprecierea termenului rezonabil, așa cum a fost enunțat, este și criteriul vizând comportamentul părților.
In acest sens, curtea arată că în exercitarea drepturilor procesuale pe care legea le conferă, în urma inițiativei părților, se poate scurge o anume perioadă de timp care nu poate să nu fie luată în considerare de către instanță, în aprecierea depășirii sau nu a unui termen rezonabil într-o cauză.
Astfel, în această cauză, inculpații au ridicat excepții de neconstituționalitate, care au fost soluționate de către Curtea Constituțională, într-o perioadă mai mare de timp, de circa 4 luni de zile, sub acest aspect exemplificând înaintarea dosarului la Curtea Constituțională la 11 martie 2008, urmare a deciziei penale nr.139/R din 5 martie 2008 Curții de APEL PITEȘTI, și reluarea judecății prin trimiterea dosarului din nou la instanță, în urma soluționării excepției de neconstituționalitate la data de 17 iulie 2008.
De altfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Wiensztal Poloniei, 43748/98 din 30 mai 2006, apreciat că trecerea unei perioade de 2 ani și 2 luni de la momentul arestării, nu conduce la încălcarea prevederilor art.5 paragraful 3 din Convenție, având în vedere că era vorba de un caz complex, cu mai mulți coacuzați, unde procesul adunării elementelor probatorii este adesea dificil, instanțele naționale justificând prelungirea detenției cu motive relevante și suficiente, luând în considerare existența bănuielii rezonabile vizând săvârșirea pretinselor fapte de către reclamant suspectat de cooperare cu o organizație criminală pentru spălare de bani și alte fraude, având în vedere și gravitatea infracțiunilor de care este acuzat, precum și faptul că era vorba despre o organizație criminală, așa cum s-a enunțat, și că exista un pericol de influențare a martorilor, în caz de eliberare a sa.
Așa fiind, luând în considerare și aprecierea Curții Europene a Drepturilor Omului într-o speță similară, în principiu, ca natură și tip de activitate infracțională, având în vedere aceeași durată a detenției preventive de 2 ani și 2 luni, ca și cea din prezenta cauză și făcând o apreciere de ansamblu a termenului rezonabil prin prisma complexității cauzei și a comportamentului părților, criterii ce au fost nuanțate mai înainte, toate acestea conduc la concluzia că la acest moment, în aprecierea curții, termenul rezonabil nu este depășit, astfel că punerea în libertate a inculpaților, pe acest temei, nu poate fi acceptată, critica parchetului sub acest aspect fiind întemeiată.
De asemenea, nu poate fi primită nici susținerea că se impune punerea în libertate, prin înlocuirea măsurii preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea a inculpatului, care se află internat în Spitalul Penitenciar Jilava și a inculpatului - care suferă de hepatita B, așa cum motivează tribunalul, deoarece un asemenea criteriu vizând starea de sănătate, nu poate constitui el însuși un temei pertinent, incident instituției procesuale a menținerii arestării, care să conducă la punerea în libertate a inculpatului, un asemenea temei urmând a fi uzitat, cu referire la o altă instituție procesuală, împărtășind, astfel, și susținerea parchetului că lipsa antecedentelor penale, vârsta, starea de sănătate precară nu sunt elemente de natură să conducă la înlocuirea arestării preventive, în condițiile în care afecțiunea poate fi tratată în rețeaua sanitară a Direcției Generale a Penitenciarelor.
Ca atare, față de cele arătate, curtea constată că aceste critici ale parchetului sunt întemeiate, în sensul că temeiurile inițiale ale arestării prevăzute de art.148 lit.f Cod pr.penală, pentru toți inculpații, dar și cele prevăzute la art.148 lit.b și c Cod pr.penală, pentru o parte dintre inculpați, subzistă și în prezent și, în consecință, soluția ce se impunea era aceea a menținerii arestării preventive, așa cum pretind dispozițiile art.300/2 rap. la art.160/ alin.1 și 3 Cod pr.penală, alternativa înlocuirii măsurii preventive a arestării, măsură privativă de libertate, cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea, măsură restrictivă de libertate, așa cum a dispus tribunalul, nefiind oportună la acest moment, pe considerentele enunțate.
In consecință, în baza art.385/15 pct.2 lit.d Cod pr.penală, curtea va admite recursul parchetului, va casa în parte încheierea atacată, numai cu privire la mențiunea înlocuirii măsurii arestării preventive dispusă în baza art.139 alin.3/5 Cod pr.penală, pe care o va înlătura cu toate consecințele.
In baza art.300/2 rap. la art.160/b alin.1 și 3 Cod pr.penală, va constata, astfel, legalitatea și temeinicia măsurii arestului preventiv a inculpaților -, -, și, și va menține această măsură preventivă.
In baza art.385/4 alin.2 coroborat cu prevederile art.369 Cod pr.penală, curtea va lua act de retragerea recursului declarat de inculpatul, pe care-l va obliga, în baza art.192 alin.2 Cod pr.penală, la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Totodată, în baza art.192 alin.3 Cod pr.penală, admițându-se recursul parchetului, curtea va dispune să rămână în sarcina statului cheltuielile judiciare ocazionate de judecarea acestei cauze.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL VÂLCEA, împotriva încheierii din data de 09 2009, pronunțată de TRIBUNALUL VÂLCEA - Secția Penală, în dosarul nr-.
Casează în parte susmenționata încheiere numai cu privire la mențiunea înlocuirii măsurii arestării preventive dispusă în baza art.139 alin35Cod procedură penală, pe care o înlătură cu toate consecințele.
În baza art.3002raportat la art.160balin.1 și 3 Cod procedură penală, constată legalitatea și temeinicia măsurii arestului preventiv a inculpaților:, fiul lui și, născut la 30 mai 1969, fiul lui și al lui, născut la 30 martie 1971, fiul lui - și, născut la 06 octombrie 1968,,fiul lui și a, născut la 05 ianuarie 1960, fiul lui și, născut la 18 octombrie 1970, fiul lui și al lui, născut la 30 iunie 1967, și, fiul lui și, născut la 05 iulie 1973, și menține această măsură preventivă.
Ia act de retragerea recursului declarat de inculpatul, împotriva aceleiași încheieri și îl obligă la 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare rămânând în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 11 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
dr. dr. dr.
Grefier,
Red.
Tehnored.
Ex.2/15 2009
Jud.fond
Președinte:Doru MercanJudecători:Doru Mercan, Mirela Sorina Popescu, Dumitru
