Intrerupere executarii pedepsei Art.455 cpp. Decizia 1753/2009. Curtea de Apel Bucuresti

DOSAR NR-

(Număr în format vechi 2862/2009)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I -A PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR. 1753

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 17 decembrie 2009

CURTEA CONSTITUITĂ DIN:

PREȘEDINTE: Dumitrița Piciarcă

JUDECĂTOR 2: Lefterache Lavinia

JUDECĂTOR 3: Ion Tudoran

GREFIER:

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI - reprezentat de procuror.

Pe rol, se află soluționarea RECURSULUI declarat de condamnatul împotriva sentinței penale nr. 1038 din data de18.11.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția I -a penală în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul - condamnat G, personal, aflat în stare de detenție la Penitenciarul Giurgiu, asistat juridic de apărător din oficiu, avocat, cu delegație pentru asistență juridică obligatorie depusă la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Apărătorul din oficiu al recurentului - condamnat solicită dmiterea recursului, casarea hotărârii atacate și pe fond, rejudecând, să se admită cererea condamnatului, de întrerupere a executării pedepsei, în temeiul art. 455 rap. la art. 453 lit. a Cod procedură penală.

Solicită instanței de recurs să constate că recurentul - condamnat prezintă multiple afecțiuni care, din punctul de vedere al acestuia, îl pun în imposibilitate de a executa pedeapsa în regim de detenție; într-adevăr, din raportul de expertiză medico - legală întocmit în cauză rezultă că afecțiunile de care suferă condamnatul pot fi tratate și în rețeaua penitenciară, însă, în fapt, acesta arată că în rețeaua penitenciară nu beneficiază de tratament.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursului declarat de către condamnatul G ca fiind nefondat și menținerea hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică, Apreciază că în mod corect instanța de fond a respins cererea de întrerupere a executării pedepsei ca fiind nefondată, având în vedere concluziile raportului medico - legal, unde se concluzionează că acesta nu se află în imposibilitatea de a executa pedeapsa față de patologia prezentată.

Recurentul - condamnat solicită admiterea recursului și întreruperea executării pedepsei; precizează că a fost bătut de către jandarmi atât la Penitenciarul Rahova cât și la Penitenciarul Jilava, nu i se administrează niciun medicament; dorește să se trateze într-un spital civil.

CURTEA,

Asupra recursului penal de față;

Prin sentința penală nr.1038, pronunțată la data de 18 noiembrie 2009, de Tribunalul București - Secția I-a Penală, s-a respins - ca neîntemeiată - cererea formulată de către petentul condamnat G, fiul al, născut la data de 19.07.1980, în B, domiciliat în B,-, sector.2.

Pentru a pronunța această sentință, instanța fondului a reținut - din concluziile raportului de expertiză medico legală nr. A- - că petentul G prezintă diagnosticul: "tulburare de personalitate de tip instabil-impulsiv, cu autoagresiuni, intelect liminar, consum de heroină în antecedente, hepatită cronică cu și - fără indicație de tratament antiviral la momentul actual, deviație de sept nazal veche, posttraumatică, fără tulburări ventilatorii, laringită cronică polipoasă, fără indicație chirurgicală în prezent".

Prin același act medical, s-a concluzionat că patologia prezentată de petent poate fi tratată în cadrul rețelei sanitare a Administrației Naționale a Penitenciarelor, cu respectarea indicațiilor terapeutice și reevaluare periodică gastroenterologică și psihiatrică, precum și faptul că nu se află în imposibilitatea executării pedepsei din punct de vedere medical.

Împotriva acestei soluții a declarat recurs petentul condamnat, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, sub aspectul greșitei respingeri a cererii sale, privind întreruperea executării pedepsei, pe motive de boală (art.453 lit.a C.P.P.)

Curtea, examinând recursul declarat, prin prisma criticilor aduse, cât și din oficiu, în conformitate cu prevederile art.3856alin.3 din Codul d e procedură penală, constată că acesta este nefondat, urmând al respinge, ca atare.

Într-adevăr, din concluziile raportului de primă expertiză medico legală nr. A- din 9 noiembrie 2009, efectuat de către " Minovici", rezultă că petentul condamnat prezintă mai multe afecțiuni și anume: Tulburare de personalitate de tip instabil-impulsiv, cu autoagresiuni. liminar. Consum de heroină în antecedente. cronică cu și - fără indicație de tratament antiviral la momentul actual (nov.2009). de sept nazal veche, posttraumatică, fără tulburări ventilatorii. cronică polipoasă, fără indicație chirurgicală în prezent.

De asemenea, s-a precizat că această patologie poate fi tratată în cadrul rețelei sanitare a cu respectarea indicațiilor terapeutice și reevaluare periodică (sau la nevoie) gastroenterologică și psihiatrică.

Din punct de vedere medical, se mai precizează că nu se află în imposibilitatea executării pedepsei.

Din considerentele expertizei, rezultă că medicul de medicină internă, în raport de faptul că are transaminazele crescute moderat, în condițiile în care este cunoscut cu și, i-a recomandat reevaluare peste 6 luni și tratament hepatoprotector (Liv 52 6 cp/zi - o lună, alternând cu silimarină 6 cp/zi - o lună), însă nu a recomandat tratament etiopatogenic pentru hepatită virală, întrucât din cauza patologiei psihiatrice, nu se încadrează în criteriile pentru un astfel de tratament.

Așa fiind, cum instanța nu se poate subroga în atributul activităților specifice medicale și, cum se precizează că nu se află în imposibilitatea executării pedepsei de 10 ani închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.20 raportat la art.174-175 lit.i din Codul penal, cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal (cu revocarea, în baza art.83 a Cod Penal suspendării condiționare a executării pedepsei de 2 ani închisoare), cererea formulată de petent în temeiul art.453 lit.a din Codul d e procedură penală este neîntemeiată, iar recursul nefondat.

Important de subliniat este faptul că, prin sentința penală nr.1291/14.10.2004, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală (dosar nr.4623/2004), definitivă prin decizia penală nr.390/19.01.2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pedeapsa de 10 ani închisoare expiră la 05.05.2014, s-a făcut aplicarea prevederilor art.113 Cod penal, inculpatul fiind obligat la tratament medical, până la însănătoșire.

Totuși, starea de sănătate, astfel cum rezultă din actele medicale aflate la dosar și comparative cu cele de dată recentă, starea de sănătate a petentului condamnat este înrăutățită, iar din susținerile acestuia la instanța de recurs, se constată că nu primește niciun fel de tratament medical.

Așa fiind, se statuează cu certitudine că, acestui recurent petent condamnat nu i se respectă dreptul la tratament medical, astfel cum s-a dispus prin aplicarea dispozițiilor arz.113 Cod penal, precum și dispozițiile prevăzute de Legea nr.275/2006, privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesul penal, condamnații având deopotrivă drepturi și obligații și, am preciza noi, respectarea strictă a păstrării stării de sănătate pentru ca, la final, după executarea pedepsei privative de libertate, acesta să se poată reintegra în societate.

Într-adevăr, aceasta înseamnă muncă de echipă, cu concursul judecătorului din penitenciar care, prin rapoartele pe care le întocmește să reușească a scoate din inerție un întreg sistem care să se ocupe și în această zonă de starea de sănătate a deținuților.

Astfel, este inutil ca medicul specialist să-i recomande tratament și reevaluare medicală la 6 luni sau atunci când este nevoie, însă, în cartotecile din penitenciar nici măcar nu sunt trecute acestea, petenții susținând vehement în instanțe că nu li se aplică niciun fel de tratament.

. această perorație și cu că, până la urmă, Legea nr.275/2006 se va aplica până la cel mai umil petent condamnat și cum instanța de recurs și-ar depăși atributul prin lege, va dispune comunicarea acestei hotărâri la Penitenciarul Giurgiu, în vederea respectării prevederilor art.113 Cod penal și întocmirea fișei medicale și aplicarea tratamentului corespunzător de către medicii din penitenciar, așa cum au precizat medicii specialiști, cu ocazia întocmirii expertizei medico-legale.

Așa fiind, în temeiul prevăzut de art.38515pct.1, lit.b din Codul d e procedură penală, Curtea urmează a respinge - ca nefondat - recursul declarat de către petentul condamnat

Văzând și prevederile art.192 alin.2 Cod procedură penală,

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Conform art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul G împotriva sentinței penale nr.1038/18.11.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală.

Obligă recurentul la 300 lei cheltuieli judiciare statului, din care se avansează onorariul avocatului din oficiu, din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 decembrie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- -

GREFIER,

Red.

Dact.

Ex.2

Red.--

Președinte:Dumitrița Piciarcă
Judecători:Dumitrița Piciarcă, Lefterache Lavinia, Ion Tudoran

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Intrerupere executarii pedepsei Art.455 cpp. Decizia 1753/2009. Curtea de Apel Bucuresti