Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 113/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BAC
SEC IA PENAL, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIA PENAL NR.113
Sedin a PUBLICA de la 14 Februarie 2008
Completul compus din:
PRE EDINTE: - - - judecător
: - - - JUDECĂTOR 1: Adrian Bogdan
: - - - JUDECĂTOR 2: Stefan Nimineț
GREFIER:
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂU
- reprezentant legal prin procuror
***********************************
La ordine au venit spre soluționare recursurile promovate de inculpații, și împotriva deciziei penale nr.578/AP din 04.12.2007, pronunțată de Tribunalul Bacău, în dosarul nr-.-
Dezbaterile în această cauză s-a desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod pr.penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic. -
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns avocat pentru recurentul inculpat, avocat pentru recurentul -inculpat și avocat pentru recurentul -inculpat, lipsă fiind părțile. -
Procedura este legal îndeplinită.-
S-a făcut referatul cauzei după care:
Apărătorul recurentului -inculpat având cuvântul pe rând, a solicitat a se acorda un nou termen și a fi citați inculpații cu mandate de aducere, motivat de faptul că recursurile au fost declarate prin apărători, și că la instanța de fond aceștia au fost achitați pentru faptele comise iar tribunalul prin admiterea apelului a dispus condamnarea acestora în lipsa lor. -
Procurorul având cuvântul, a arătat că nu se opune cererii de amânare, deși procedura este completă cu recurenții inculpați, iar audierea lor nu este necesară. -
Instanța, deliberând, respinge cererea formulată de apărătorul inculpatului ca nefiind neîntemeiată, prezența inculpatului nefiind obligatorie la judecarea cauzei, procedura cu acesta fiind îndeplinită.
Avocat pentru recurentul inculpat, având cuvântul, a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei și menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond ca fiind legală și temeinică, în raport de probele administrate, cu onorariu din fondurile
Avocat pentru recurentul - inculpat având cuvântul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a se menține sentința pronunțată de instanța de fond ca fiind legală și temeinică în raport de probele administrate care nu conduc la vinovăția inculpatului.- Depune la dosar concluzii scrise. - Nu solicită onorariu este avocat angajat. -
Avocat pentru recurentul -inculpat având cuvântul a solicitat deasemeni admiterea recursului, casarea deciziei și menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond ca fiind legală și temeinică în raport de probele dosarului din care nu rezultă vinovăția inculpaților.
Procurorul solicită, respingerea recursurilor declarate de inculpați, ca fiind nefondate, hotărârea dată de instanța de apel fiind legală și temeinică în raport de probele administrate, de martorii audiați, din care rezultă cu certitudine săvârșirea infracțiunilor de către inculpați.
S-au declarat dezbaterile închise. -
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.1583 din 29 iunie 2007 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr- s-a dispus:
In baza art. 11 pct.2 lit. a raportat la art. 10 lit. c Cod procedură penală achitarea inculpatului, fiul lui și, născut la data de 13.06.1968 în B, cetățean R, studii 10 clase și școală profesională, necăsătorit, domiciliat în., sat., jud. B, CNP -, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev.și ped. de art. 208 al. 1-209 al. 1 lit. a, g, i, Cod penal cu aplicarea art.37 lit. b Cod penal, întrucât fapta nu a fost săvârșită de inculpat.
II. În baza art. 11 pct.2 lit. a raportat la art. 10 lit. c Cod procedură penală s-a dispus achitarea inculpatului, fiul lui și, născut la data de 21.09.1968 în municipiul B, cetățean român, studii 12 clase, fără antecedente penale, domiciliat în sat, com. jud.B, CNP --, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev.și ped. de art. 208 al. 1-209 al. 1 lit. a, g, i, Cod penal, întrucât fapta nu a fost săvârșită de inculpat.
III. În baza art. 11 pct.2 lit.a raportat la art. 10 lit. c Cod procedură penală a achitat pe inculpatul - fiul lui și, născut la data de 16.05.1980 în B, cetățean român, studii 7 clase, necăsătorit, cu antecedente penale, domiciliat în sat, com. jud.B, CNP --, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev.și ped. de art. 208 al. 1-209 al. 1 lit.a, g, i, Cod penal cu aplicarea art.37 lit. b Cod penal, întrucât fapta nu a fost săvârșită de inculpat.
În baza art. 14 și 346 alin. 3 Cod procedură penală a respins acțiunea civilă formulată de către partea vătămată ca inadmisibilă.
S-a luat act că inculpatul a avut apărător ales.
S-a dispus avansarea din fondurile Ministerului d e Justiție a sumei de 300 lei reprezentând onorarii avocat oficiu, respectiv 150 lei pt. av. și 150 lei pentru av..
In baza art. 191 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului. -
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
Asupra cauzei penale de față constată următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău nr. 107/P/2006 din 10.10.2006 înregistrat pe rolul Judecătoriei Bacău sub nr. 17.071/2.- s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpaților pentru săvârșirea infracțiunii d de furt calificat, prev. de art. 208 al.1-209 al. l lit.a,g,i Cod penal cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat,prev. de art. 208 al. 1-209 al.l lit.a,g,i Cod penal și pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 al. 1-209 al. l lit.a,g, ip. cu aplic. art. 37 lit. b
Cod PenalIn fapt, prin actul de sesizare s-a reținut că în noaptea de 03/04.12.2005 au pătruns prin efracție în curtea locuinței părții vătămate din sat, com. jud.B și au sustras doi viței pe care i-au tranșat.
În cursul cercetării judecătorești în conformitate cu dispozițiile art. 323 Cod procedură penală și art. 69-74 Cod penal a fost audiații doi inculpați. Asfel, înculpatul a recunoscut, a precizat că fapta a săvârșit-o împreună cu și.
Inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptei iar inculpatul nu s-a prezentat în instanță în vederea audierii.-
Potrivit art. 326 Cod procedură penală a fost audiată partea vătămată care a declarat că nu se constituie parte civilă, întrucât și-a recuperate prejudiciul.
Instanța a procedat la audierea martorilor, declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosar.
Întrucât s-a constatat imposibilitatea audierii martorului, în conformitate cu dispozițiile art. 327 pct. 3 Cod procedură penală s-a dat citire depoziției dată de aceasta în cursul urmăririi penale aflată la fila 59 dos.
Analizând întregul material probator administrat în cursul urmăririi penale și cercetării judecătorești instanța a reținut următoarea situație de fapt:
In data de 04 decembrie 2005 numitul a reclamat la organele de poliție faptul că în noaptea de 03/04.12.2005 au fost sustrași doi vițeii de la locuința socrului său situată în sat, com. jud.
In urma cercetărilor efectuate în cauză într-o anexă a locuinței lui din același sat au fost găsiți cei doi viței tranșați, fiind identificați după plăcuțele puse de medicul veterinar. Martorul a declarat că el este și bolnav și nu cunoaște ce s-a întâmplat în noaptea respectivă în curtea locuinței sale, precizând că au acces în locuința sa membrii familiei cu care se înrudește și care-1 mai ajută la muncile gospodărești.
Au fost identificați inculpații, și, dintre care doar a recunoscut săvârșirea faptei împreună cu ceilalți doi.
Inculaptul a declarat că inițiativa comiterii infracțiunii a avut-o învinuitul. După ce au consumat băuturi alcoolice, toți trei au mers la locuința părții vătămate cunoscând că acesta este plecat din țară, au pătruns în curte prin forțarea porții și din grajd au furat cele două bovine pe care le-au sacrificat în aceeași noapte în locuința lui.
La soluționarea cauzei, instanța a avut în vedere următoarele aspecte:
Potrivit art. 52Cod procedură penală, care consacră prezumția de nevinovăție, "Orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre penală definitivă"; ca urmare, în momentul în care împotriva unei persoane se formulează învinuirea că a săvârșit o infracțiune, organele de urmărire penală sunt obligate să constate dacă infracțiunea a fost comisă în realitate și dacă persoana învinuită este vinovată de săvârșirea infracțiunii în sensul legii penale, fără o astfel de constatare nefiind justificată trimiterea învinuitului în fața instanței de judecată, pentru a i se aplica sancțiunea prevăzută de legea penală. Ajunsă cauza la instanța de judecată, aceasta este obligată să constate dacă învinuirea adusă inculpatului prin actul de sesizare este întemeiată și, totodată, trebuie să constate toate împrejurările referitoare la faptă și la inculpat care pot contribui la soluționarea cauzei potrivit legii și adevărului. Atât în fața organelor de urmărire penală, cât și a instanței de judecată părțile pot cere constatarea acelor împrejurări de fapt care sunt de natură, fie să susțină învinuirea, fie apărarea, existența sau inexistența daunelor materiale și morale, precum și întinderea lor.
Cunoscând că în materie penală funcționează principiul prezumției de nevinovăție, organul de urmărire penală și instanța de judecată trebuie să desfășoare o intensă activitate probatorie; procurorul nu-1 poate trimite în judecată pe inculpat până ce, personal sau prin organele de cercetare penală, nu a strâns probe care stabilesc vinovăția acestuia cu privire la săvârșirea unei infracțiuni (art. 262, 265.C.P.P.); [instanța de judecată nu-l poate condamna pe inculpat dacă nu-și formează convingerea, din probele pe care le administrează nemijlocit în ședința de judecată, că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat [art. 345 alin. (2) Cp-p-].
Numai declarațiile judiciare ale învinuitului sau ale inculpatului făcute în cursul procesului penal au caracterul de mijloc de probă ca declarații și numai în caz^i în care sunt obținute prin procedeele prevăzute de lege.
Declarațiile judiciare ale învinuitului sau ale inculpatului prin care re cunoaște săvârșirea infracțiunii de care este învinuit constituie un important mijloc de probă în procesul penal, deoarece relatările sincere, fidele și complete ale celui care a săvârșit infracțiunea cu privire la împrejurările care au precedat, au însoțit și au urmat comiterii faptei sunt de natură să reconstituie în amănunt și precis tot ceea ce este necesar pentru soluționarea cauzei în conformitate cu adevărul și legea.
Declarațiile învinuitului sau inculpatului prezintă importanță în procesul penal și datorită faptului că ele conțin și apărările pe care acesta înțelege să și le facă, precum și indicarea probelor cu care ar putea să le dovedească. Din momentul în care declarațiile învinuitului sau inculpatului conțin astfel de apărări, organele de urmărire și instanța de judecată sunt obligate să le verifice și să administreze probele indicate pentru a constata temeinicia lor.
Importanța pe care o au declarațiile învinuitului sau ale inculpatului este subliniată de dispozițiile Codului d e procedură penală, care prevăd obligația organelor de urmărire penală și a instanței de judecată de a proceda la luarea de declarații de la învinuit sau inculpat, atât în cursul urmăririi penale [art. 70 alin. (2) și (3), art. 150 alin. (1), art. 232, 236, 237, 250, 255], cât și în cursul judecății (art. 323, 325).
Un aspect deosebit îl reprezintă faptul că prima declarație a inculpatului a fost luată în data de 21.12.2005 fără a i se aduce la cunoștință învinuirea și dreptul la apărare.
S-a statuat în practica judiciară că nerespectarea obligației de a o6ține declarații de la inculpat, în condițiile în care nu a de dreptul la tăcere, iar explicațiile acestuia ar fi contribuit la justa soluționare a cauzei, Hotărârea de condamnare apare ca nelegală și netemeinică, fiind încălcat dreptul acestuia la apărare.
(Declarațiile învinuitului sau inculpatului nu au poziția de " probelor"pe care o aveau în procesul penal inchizitorial, simpla recunoaștere nefiind suficientă pentru condamnare, organele judiciare fiind obligate să strângă probele care confirmă această recunoaștere [art. 202 alin. (2)].
Prin urmare, simpla recunoaștere a faptei de către inculpatul necoroborată cu nici o probă în dosar nu formează convingerea că inculpatul a săvârșit infracțiunea.
În conformitate cu dispozițiile art. 343.C.P.P. obiectul deliberării îl constituie atât existența faptei, cât și a vinovăției făptuitorului.
Declarația inculpatului este singura probă împotriva inculpaților și, aceștia fiind indicați de către primul ca fiind persoanele cu care a săvârșit fapta de sustragere și tranșare a vițeilor.
Având de analizat vinovăția inculpaților cu privire la fapta de furt așa cum a fost aceasta reținută din probele administrate, instanța apreciat că în cauză nu a fost răsturnată prezumția de nevinovăție prevăzută de lege în favoarea inculpatului (art 52.C.P.P. art. 66.C.P.P. art 6 Convenția Europeană a Drepturilor Omului).
Dispozițiile art. 6 din CEDO reglementează dreptul la un proces echitabil, stabilind în materie penală că orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, public și într-un termen rezonabil a cauzei sale de către o instanță care va hotărî asupra temeiniciei oricărei acuzații.
Temeinicia acuzației se analizează de instanță pe baza probelor administrate. In cauză există o singură declarație, restul fiind speculații de genul " că la poliție a precizat că a săvârșit fapta cu " ( fi. 31 dos instanță) sau " cunosc că fapta a fost săvârșită de toți trei inculpați întrucât așa a declarat " iar acesta, declară în instanță " nu cunosc nimic cu privire la săvârșirea faptei." sau " în noaptea de %. 12.2005 nu avea cine să intre în curte la mine în afară de fam. ( fi 49 dos. ).
Pentru condamnarea inculpatului sunt necesare dovezi convingătoare (CEDO, cauza Telfner Austria, 20 martie 2001), instanța trebuind să-și formeze opinia numai pe baza probelor administrate în timpul procesului.
În ceea ce privește declarațiile martorilor, instanța observă faptul că. Punând în balanță declarațiile martorilor, care prezintă două variante diferite, instanța apreciază că rămâne o urmă de îndoială cu privire la modul de desfășurare a incidentului, iar orice îndoială profită inculpaților, conform reguliiin dubio pro reo.
Din dovezile administrate în cauză nu s-a creat instanței convingerea că fapta a fost săvârșită de inculpați. Declarația părții vătămate contribuie la aflarea adevărului doar prin coroborare cu alte probe, în baza art. 75.
C.P.P.Având în vedere faptul că din probele administrate în cauză instanța nu și-a putut forma convingerea cu privire la săvârșirea faptei de către inculpați, se va face aplicarea principiului "orice îndoială profită inculpatului", prezumția de nevinovăție nefiind răsturnată prin dovezi clare.
In cauză, instanța nu a putut reține situația de fapt prezentată de părțile vătămate, această variantă nefiind susținută și de alte dovezi. Având în vedere cele menționate, instanța apreciază că prezumția de nevinovăție nu a fost răsturnată, neexistând dovezi clare că fapta a fost săvârșită de inculpați. Instanța, în baza art. 11 pct 2 lit a rap la art 10 lit c p Cod Penal a achitat pe inculpați, întrucât fapta nu a fost săvârșită de aceștia.-
In baza art. 14 și 346 alin. 3. C.P.P. de către partea vătămată ca inadmisibilă.
S-a luat act că inculpatul a avut apărător ales.
S-a dispus avansarea din fondurile Ministerului d e Justiție a sumei de 00 iei reprezentând onorarii avocat oficiu, respective 150 lei pt. av. și 150 lei pentru av..
In baza art. 191 alin. 3.pr. pen. cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.-
Împotriva acestei sentințe a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău. In motivarea apelului se arată că sentința apelată este netemeinică sub aspectul achitării inculpaților, invocându-se în acest sens prevederile art. 62.C.P.P. respectiv faptul că instanța are obligația să lămurească cauza sub toate aspectele numai pe bază de probe, acestea neavând o valoare dinainte stabilită, ori probatoriul administrat atât în faza de urmărire penală cât și în faza de judecată trebuia ca printr-o apreciere corectă să formeze convingerea instanței că inculpații sunt autorii faptelor reținute în actul de sesizare.
Analizând hotărârea apelată pe baza motivelor de apel invocate precum și din oficiu instanța reține următoarele:
Soluția de achitare la care a ajuns prima instanță pe motivul că faptele imputate inculpaților nu au fost săvârșite de către aceștia este contrazisă de probatoriul administrat în cauză.
Astfel la dosarul cauzei există declarațiile inculpatului care a descris pe larg modalitatea de săvârșire a infracțiunii, faptul că inițiativa avut-o inculpatul, și că la furt a participat și inculpatul. A arătat inculpatul că în noaptea de 3/4.12.2005, după ce a:onsumat băuturi alcoolice cu ceilalți doi inculpați au mers la locuința părțiivătămate cuoscând că acesta este plecat din țară, au foni: poarta și au pătruns în curte și din grajd au furat două bovine pe care le-au sacrificat în aceeași noapte la locuința lui.
Dacă prima instanță a înlăturat declarația inițială a inculpatului pe motivul că a fost luată fără a i se aduce la cunoștință învinuirea dreptul la apărare nu există justificare pentru ignorarea declarațiilor ulterioare ale acestui inculpat, inclusiv a declarației date în instanță, în prezența apărătorului din oficiu, prin care și-a menținut aceeași poziție procesuală de recunoaștere a faptei săvârșite împreună cu ceilalți doi inculpați.
Aceste declarații se coroborează cu împrejurarea că bovinele tăiate au găsite la locuința martorului, cu declarația martorului
, care a arătat că în locuința sa au acces doar membrii familiei
și că în noaptea de 3/4.12.2005 nu avea cine să vină la el în curte în afară de
aceștia, cu declarația martorului căruia,care i-a spus că cei trei inculpați au venit cu animalele la locuința sa, cu declarațiile martorilor și care au fost prezenți la reconstituire și au observat cum a indicat modul în care a săvârșit furtul împreună cu ceilalți doi inculpați, faptul că inculpatul a luat două cuțite și un lighear de la cumnata sa precum și un pe care inculpații l-au montat în curtea martorului, acolo unde au fost sacrificate
bovinele, precum și cu declarația martorei căreia inculpații i-au spus că vor dormi toți trei în noaptea respectivă la locuința lui
iar a doua zi dimineața fiul său a venit acasă având pe haine avea și sânge și acesta i-a spus că pleacă înapoi la pentru a-i da bani pentru că muncit și el.
Tot acest probatoriu a creat convingerea pentru instanță că inculpații se fac vinovați de săvârșire faptelor reținute în sarcina acestora, în modalitatea mai sus descrisă, motiv pentru care se a dispus condamnarea inculpaților.
La individualizarea pedepselor instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 Cp. faptul că inculpații și posedă antecedente penale pentru fapte asemănătoare spre deosebire de inculpatul, atitudinea de cooperare cu organele judiciare a inculpatului care a contribuit la descoperirea tuturor autorilor faptei.
A interzis inculpaților drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza II și b Cp. în condițiile și pe durata art. 71 al. 2 Cp.
Cu privire la inculpatul, având în vedere că acesta se află la prima încălcare a legii penale a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, potrivit art. 81 Cp. precum și a pedepsei accesorii, a fixat termen de încercare potrivit art. 82 Cp. și a atras atenția asupra art. 83 Cp.
S-a luat act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă, prejudiciul fiind integral recuperat iar inculpații au fost obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat. -
Pentru aceste considerente,Tribunalul prin decizia penală nr.578/A/ din 4.12.2007 în temeiul art.379 pct.2 lit.a Cod procedură penală a admis apelul declarat de apelant Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău împotriva sentinței penale nr. 1583/29.06.2007 pronunțată în dosar penal nr. 2- al Judecătoriei Bacău.
A desființat sentința apelată în întregime. A reținut cauza spre rejudecare și în fond:
In temeiul art. 208 alin. 1- 209 alin. l lit. "a, g,i " cu aplicarea art. 37 lit."b" și a art. 74 lit."c" și 76 lit. "c" cod penal pentru săvârșirea infracțiunii de ți furt calificat a condamnat pe inculpatul fiul lui și, născut la data de 13-06-1968 în B, domiciliat în sat., comuna, județul B CNP- - la pedeapsa, de 1 (un) an și 6 luni închisoare.
In temeiul art. 71 cod penal a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. "a" teza 2 și lit."b" cod penal, în temeiul art. 208 alin. 1- 209 alin.l lit. "a, g, i " cod penal penal pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat a condamnat pe inculpatul fiul lui și, născut la data de 21.09.1968 în municipiul B, cetățean român, studii 12 clase, fără antecedente penale domiciliat în sat, comuna, județul B CNP: - la pedeapsa de 3 ani închisoare.
In temeiul art. 81 și 82 cod penal s-a dispus suspendarea condiționată executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatului pe durata termenului de încercare de 5 ani calculat de la data rămânerii definitive a hotărârii.
Conform art. 359 cod pr. Penală s-a atras atenția asupra art. 83 cod penal.
În temeiul art. 71 cod penal a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. "a" teza 2 și lit."b" cod penal a1cărei executare se suspendă de drept conform art. 71 alin.5 cod penal pe durata termenului de încercare al suspendării condiționate a executării pedepsei principale a închisorii.
În temeiul art. 208 alin. 1- 209 alin. l lit. "a, g,i" cu aplicarea art. 37lit."b" cod penal pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat a condamnat pe inculpatul fiul lui și, născut la data de 16.05.1980 domiciliat în sat, comuna județul B CNP: - la pedeapsa de 3 ani închisoare.
În temeiul art. 71 cod penal a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. "a" teza 2 și lit."b" cod penal.
În temeiul art. 14 și 314 cod procedură penală a constatat recuperat prejudiciul produs părții vătămate.
S-a dispus plata onorariilor pentru asistența juridică din oficiu
cuantum de câte 140 lei RON pentru fiecare inculpat pentru fondul cauzei și în
apel din fondul special al Ministerului justiției.
În temeiul art. 191 alin. 1 cod procedură penală a obligat pe fiecare inculpat la plata a câte 250 lei RON către stat cu titlu de cheltuieli judiciare.
În temeiul art. 192 alin. 3 cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în apel au rămas în sarcina acestuia.
Împotriva acestei decizii penale au declarat recurs inculpații. și fără nici o motivare prin cererile scrise. -
Deși legal citați aceștia nu s-au prezentat în instanță dar prin apărători au solicitat admiterea recursurilor formulate, casarea deciziei penale și menținerea hotărârii primei instanțe.-
Curtea,analizând recursurile formulate, prin prisma motivelor invocate, dar și din oficiu, constată că aceștia sunt nefondate,pentru considerentele ce vor fi dezvoltate în continuare. -
Analizând probatoriul administrat atât în cursul urmăririi penale, cât și în cursul cercetării judecătorești, instanța de recurs constată că aprecierea făcută de instanța de apel concordă cu reținerea situației de fapt.-
Rezultă din declarațiile inculpatului, a martorilor, că în noaptea de 3/4.12.2005, toți trei au pătruns prin efracție în curtea locuinței părții vătămate din satul, comuna, jud.B și au sustras doi viței pe care i-au tranșat. -
Potrivit art.62 Cod procedură penală, în vederea aflării adevărului, organele de urmărire penală și instanța de judecată sunt obligate să lămurească cauza sub toate aspectele, pe bază de probe, acestea neavând o valoare dinainte stabilită. Ori, coroborând aceste probe, administrate în ambele faze ale procesului penal, instanța de fond a dat o apreciere greșită acestora atunci când a dispus achitarea acestora.-
În cauză nu trebuie ignorată poziția unică pe care a adoptat-o inculpatul, de recunoaștere a faptei săvârșite împreună cu ceilalți doi inculpați, declarațiile martorului care afirmă că în locuința sa au acces doar membrii familiei și că în noaptea de 3/4. 12.2005 nu avea cine veni la el în curte în afară de aceștia, declarația martorilor și care au fost prezenți la reconstituire și care au indicat modul cum inculpatul a arătat modul cum a săvârșit furtul împreună cu ceilalți doi inculpați, faptul că numitul a luat de la cumnata sa două cuțite și un lighean, precum și un, precum și declarația martorei, căruia inculpații i-au precizat că în acea noapte vor dormi la locuința familiei, iar a doua zi dimineață când a venit acasă fiul său avea pe haine și sânge, și i-a spus că pleacă înapoi la pentru " ai da banii întrucât și el a muncit."
Așadar, față de întregul material probator, rezultă că inculpații se fac vinovați de comiterea faptei ce li se reține în sarcină, astfel că în mod corect a dispus instanța de apel, condamnarea lor. -
Decizia pronunțată este legală și temeinică și în ceea ce privește cuantumul pedepselor aplicate cât și modalitatea de executare dispusă pentru fiecare, astfel că nici în această privință nu vor fi operate modificări.-
Pentru toate aceste considerente,Curtea, în temeiul art.385/15 pct.1 lit. b Cod procedură penală, va respinge ca nefondate recursurile formulate de inculpați.
Văzând și prevederile art.192 alin.2 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art.385/15 pct.1 lit. b cod procedură penală, respinge ca nefondate recursurile declarate de recurenții - inculpați. și, împotriva deciziei penale nr.578/A/4.12.2007, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
Constată că recurentul - inculpat a fost reprezentat de apărător ales.-
Dispune plata din fondurile a sumei de 150 lei pentru avocat și 150 lei pentru avocat, reprezentând c/val onorariilor pentru apărătorii desemnați din oficiu.-
În temeiul art.192 alin.2 cod procedură penală, obligă recurenții -inculpați și la plata a câte 200 lei fiecare, iar pe recurentul - inculpat la plata sumei de 50 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat.-.
Definitivă.-
Pronunțată azi 14.02.2008 în ședință publică.-
PRE EDINTE JUDEC TORI GREFIER
Red.sent.
Red.dec.apel-,
Red.dec.rec.20.02.2008
Tehn.red. - ex.2
Președinte:Adrian BogdanJudecători:Adrian Bogdan, Stefan Nimineț, Liliana Novac
