Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 1538/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A II A PENALĂ
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE
DOSAR NR- (2127/2009)
DECIZIA PENALĂ NR.1538
Ședința publică din 23 octombrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Florică Duță
JUDECĂTOR 2: Nicoleta Grigorescu
JUDECĂTOR 3: Leontina Cișmașiu
GREFIER - - -
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI este reprezentat de procuror .
Pe rol soluționarea recursurilor formulate de inculpații, împotriva sentinței penale nr.688/12 mai 2009 pronunțată de Judecătoria Giurgiu și a deciziei penale nr.50/10 august 2009 pronunțată de Tribunalul Giurgiu în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-au prezentat recurenții inculpați în stare de arest și asistat de avocat ales, în stare de arest și asistat de avocat ales, personal și asistat de avocat din oficiu în baza împuternicirii avocațiale nr.-/2009 emisă de Baroul București - Serviciul de Asistență Judiciară, intimatul inculpat în stare de arest, intimatele părți responsabile civilmente și personal,lipsind intimatele părți vătămate,și intimatulServiciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Giurgiu.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul recurentului inculpatdepune la dosar înscrisuri în circumstanțiere.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în susținerea recursurilor.
Apărătorul recurentului inculpat, având cuvântul, solicită analizarea criticilor sub aspectul nelegalității a celor două hotărâri pronunțate în cauză, dând eficiență efectului extensiv al recursului prin aplicarea dispozițiilor art.3857
C.P.P.În ceea ce privește hotărârea instanței de fond, consideră că aceasta este lovită de nulitate absolută, fiind incidente în cauză dispozițiile art.3859alin.1 pct.4 C.P.P.- ședința de judecată nu a fost publică. Analizând încheierea de ședință din 28.01.2009 aflată la fila 38 dosar fond, solicită a se observa că este consemnat faptul că ședința este nepublică, însă din conținutul acesteia rezultă că ședința a fost publică.
Critică hotărârea instanței de apel întrucât această instanță a fost investită cu o cerere de repunere în termen, dar în același timp și cu o cerere de suspendare a executării pedepsei întemeiată pe dispozițiile art.364 alin.2 C.P.P. cerere pe care instanța de apel nu a luat-o în dezbateri și asupra căreia nici nu s-a pronunțat. Fiind o cerere esențială pentru inculpat, de natură să garanteze drepturile sale, consideră că nepronunțarea instanței de apel asupra acesteia atrage cazul de casare prevăzut de dispozițiile art.3859pct.10 Arată C.P.P. că instanța de apel nu a avut în vedere motivul invocat de inculpat, și anume acela al unei apărări formale. Avocatul din oficiu care l-a apărat pe inculpat la instanța de fond l-a indus pe acesta în eroare cu privire la soluția pe care a dat-o această instanță.
Apărătorul recurentului inculpat,având cuvântul, consideră că materialul probator administrat în cauză nu este în măsură să răstoarne prezumția de nevinovăție în ceea ce privește participația inculpatului la faptă în calitate de autor sau coautor. În opinia sa, ar fi fost corect ca fapta reținută în sarcina inculpatului să fie apreciată ca întrunind elementele constitutive ale infracțiuni de tăinuire. Inculpatul nu a participat efectiv sub nici unul din aspectele prevăzute de Codul penal ca autor sau coautor la comiterea faptei, el beneficiind numai de bunuri despre care a cunoscut că provin din săvârșirea infracțiunii de către o parte din ceilalți coinculpați. Prin urmare, apreciază că instanța de apel a greșit când a apreciat că fapta comisă de acesta a primit din partea instanței de fond o corespunzătoare încadrare juridică.
Într-un alt context, apreciază că instanța de fond nu a efectuat o justă individualizare a pedepsei atât sub aspectul naturii și cuantumului, cât, în primul rând, ca modalitate de executare a pedepsei. În motivarea de respingere a apelului, apreciază că instanța de apel a folosit o exprimare lipsită de concretețe, o exprimare cu caracter general, fără să fac nici un fel de referiri la circumstanțele și împrejurările concrete ce privesc cauza sau pe inculpat. Daca ar fi procedat în mod corect la analizarea acestor circumstanțe reale și personale, consideră că instanța de apel ar fi observat că pericolul social al faptei comise și modalitatea concretă de comitere a acesteia, dar și urmarea produsă sunt criterii care permit coborârea pedepsei cu închisoarea de aproximativ 3 ani și aplicarea prevederilor art.81-82 din Codul penal. Ori, fără a se fi coborât cuantumul pedepsei deja aplicate trebuia să se dea efect prevederilor art.861 Cod penal, toate acestea pe fondul aplicării art.74-76 Cod penal. Apreciază că acest aspect evident, în opinia sa, nu a putut fi observat de către instanța de apel care a analizat succint și neconcret apelul declarat de inculpat.
Extinde motivele de recurs formulate în scris cu privire la motivul de apel deja antamat inițial de către apărătorul recurentului inculpat cu referire la art.3859pact.4
C.P.P.Solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor atacate.
Apărătorul din oficiu al recurentului inculpat, având cuvântul, solicită admiterea recursului declarat de inculpat în temeiul art. 3859pct.14 C.P.P. considerând că instanța de apel în mod greșit nu a făcut aplicarea art.86 Cod penal având în vedere circumstanțele personale ale inculpatului care a avut o atitudine sinceră, a recunoscut și nu are antecedente penale.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul, cu privire la recursul declarat de inculpatul, solicită respingerea acestuia, ca nefondat în ceea ce privește greșita respingere de către instanța de apel a apelului ca tardiv. Apreciază că în mod corect a fost respins, ca tardiv, apelul inculpatului având în vedere că acesta a participat în stare de libertate la judecarea cauzei în fond, fiind prezent și la dezbateri. Motivul invocat cu privire la faptul că avocatul din oficiu i-a prezentat în mod greșit soluția dată în cauză, apreciază că nu poate fi considerat ca un temei justificat pentru o eventuală repunere în termen.
În ceea ce privește recursurile formulate de inculpații și, solicită respingerea acestora, ca nefondate. Recurentul inculpat critică soluția instanței de apel și sub aspectul greșitei achitări. Cu privire la redozarea pedepsei, apreciază că în mod corect instanța de apel a apreciat ca fiind nefondat apelul, considerând că instanța de fond a antamat în mod judicios criteriile de la art.72 Cod penal.
Cu privire la nepublicitatea ședinței de judecată, consideră că nu s-a făcut dovada unei vătămări a intereselor în cauză a inculpaților.
Recurentul inculpat, în ultimul cuvânt, arată că nu a primit comunicarea hotărârii acasă, iar avocatul din oficiu i-a comunicat faptul că a fost condamnat la o pedeapsă cu închisoare cu suspendare.
Recurentul inculpat, în ultimul cuvânt, regretă săvârșirea faptei.
Recurentul inculpat, în ultimul cuvânt, regretă săvârșirea faptei.
CURTEA
Asupra recursurilor de față.
Prin sentința penală nr.688 din 12.05.2009, pronunțată în dosarul nr-, Judecătoria Giurgiua dispus după cum urmează:
În baza art. 208 al.1 comb. cu art. 209 al.1 lit.a, e,g, i pen. și art.41 al.2 pen. cu aplic. art.99 și urm. pen. a fost condamnat inculpatul -, la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
S-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii din 17.05.2008.
S-a făcut aplicarea art.71, 64 lit.a și b pen.
2. În baza art. 208 al.1 comb. cu art. 209 al.1 lit.a, e,g, i pen. cu aplic. art.41 al.2 pen și art.75 lit. c pen. a fost condamnat inculpatul -, la o pedeapsă de 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
S-a dedus din pedeapsă durata reținerii din 17.05.2008.
S-a făcut aplicarea art.71, 64 lit.a și b pen.
3. În baza art. 208 al.1 comb. cu art. 209 al.1 lit.a, e,g, i pen. cu aplic. art.41 al.2 pen și art.75 lit. c pen. a fost condamnat inculpatul, la o pedeapsă de 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
S-a dedus din pedeapsă durata reținerii din 17.05.2008.
S-a făcut aplicarea art.71, 64 lit.a și b pen.
4. În baza art. 208 al.1 comb. cu art. 209 al.1 lit.a, e,g, i pen. cu aplic. art.41 al.2 pen și art.75 lit. c pen. și art.37 lit. a pen. a fost condamnat inculpatul -, la o pedeapsă de 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
În baza art.83 pen. s-a revocat suspendarea condiționată pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.1011/06.06.2007 a Judecătoriei Giurgiu pe care o execută alături de pedeapsa aplicată prin prezenta sentință.
Inculpatul execută în total 6 ani și 6 luni închisoare.
S-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii din data de 17.05.2008.
S-a făcut aplicarea art.71, 64 lit.a și pen.
S-a luat act că părțile vătămate, domiciliat în municipiul G, str. -,. 7.. 8, jud. G și -, domiciliat în comuna, județul T, nu au pretenții față de inculpați.
Au fost obligați inculpații în solidar și cu părțile responsabile civilmente -, domiciliați în com., sat, jud. G, să plătească părții vătămate -, domiciliat în mun. G, str. B,.7.. 45, jud. G, suma de 1000 lei reprezentând contravaloare prejudiciu.
A fost obligat inculpatul în solidar cu părțile responsabile civilmente să plătească statului suma de 550 lei reprezentând cheltuieli judiciare, din care suma de 200 lei reprezentând onorariu apărător oficiu ce va fi achitată din fondurile Ministerului Justiției.
A fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 550 lei reprezentând cheltuieli judiciare, din care suma de 200 lei reprezentând onorariu apărător oficiu, ce va fi achitată din fondurile Ministerului Justiției.
Au fost obligați inculpații și să plătească fiecare câte 350 lei statului reprezentând cheltuieli judiciare.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că în noaptea de 16/17.09.2009, după o înțelegere prealabilă cu cei patru inculpați au sustras, prin efracție bunuri în valoare de 3950 lei din trei autoturisme parcate în loc public, pe șos. B din municipiul G, ale părților vătămate, și.
Situația de fapt a fost stabilită prin coroborarea probelor, inclusiv declarațiile de recunoaștere ale inculpaților.
La individualizarea pedepselor au fost avute în vedere criteriile prevăzute de art.72 Cod penal, în sensul că, alături de gravitatea faptelor și împrejurările concrete în care au fost comise, instanța a reținut și circumstanțele personale ale fiecărui inculpat.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel inculpații, și, criticând-o pentru netemeinicie sub aspectul regimului sancționator (cuantum și mod de executare) stabilit.
Cu privire la apelul inculpatului, instanța a constatat că este tardiv, fiind declarat după ce a expirat termenul legal deși acest inculpat a fost în stare de libertate, prezent la mai multe termene de judecată, inclusiv la termenul din 29.04.2009 când s-a dezbătut cauza.
În ceea ce privește pe inculpații și, Tribunalul a apreciat că apelurile declarate de aceștia sunt nefondate întrucât pedepsele aplicate acestora sunt în concordanță cu exigențele impuse de art.72 Cod penal și în limitele legale.
Astfel, prin decizia nr.50 din 10.08.2009, Tribunalul Giurgiu, Secția penală a respins cererea de repunere în termen a apelului declarat de inculpatul, și apelul acestuia, ca nefondat.
Totodată, apelurile inculpaților și au fost respinse, ca nefondate.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs cei trei inculpați, formulând critici, după cum urmează:
- inculpatul critică decizia instanței de apel pentru greșita aplicare a dispozițiilor art.364 alin.1 Cod procedură penală și omisiunea soluționării cererii de suspendare a executării sentinței apelate.
De asemenea mai invocă nulitatea sentinței Judecătoriei Giurgiu în condițiile în care ședința din 28.01.2009 nu a fost publică.
În recursurile lor, inculpații și critică decizia sub aspectul individualizării pedepselor, în sensul că în mod nejustificat, instanța a stabilit ca executarea pedepselor să se realizeze cu privarea de libertate.
Examinând decizia atacată, din perspectiva criticilor formulate, Curtea constată că recursurile sunt nefondate pentru considerentele care succed:
1. Cu privire la recursul inculpatului.
a) În raport cu motivarea pe care s-a întemeiat cererea de repunere în termenul de apel, formulată de inculpat, Curtea constată că soluția instanței de apel este legală, întrucât faptul că inculpatul nu a comunicat eficient cu apărătorul său ori că nu a înțeles corect dispoziția instanței nu constituie o cauză de împiedicare în sensul art.364 alin.1 Cod procedură penală, a antamării, în termen legal, a căii de atac.
b) Este neîntemeiată și critica referitoare la caracterul nepublic al sentinței din 28.01.2009 întrucât mențiunea respectivă (făcută în încheierea din data respectivă) apare ca o greșeală de tehnoredactare în condițiile în care celelalte acte întocmite la același recurent (declarațiile inculpaților și a părții civile - filele 34-37 dosar fond) poartă mențiunea că ședința de judecată a fost publică.
c) Instanța nu poate reține ca întemeiată nici critica referitoare la omisiunea soluționării unei cereri esențiale.
În acest sens este de observat că cererea la care se referă recurentul, respectiv cererea de suspendare a executării întemeiată pe dispozițiile art.364 alin.2 Cod procedură penală nu constituie o cerere esențială, de care ar fi depins soluționarea corectă a cauzei, în sensul cazului de casare prevăzut de art.3859pct.10 Cod procedură penală, având legătură exclusivă cu starea de libertate a inculpatului aflat sub puterea mandatului de executare a pedepsei.
2. Referitor la recursurile inculpaților și, Curtea constată că sunt neîntemeiate întrucât din perspectiva criteriilor de individualizare impuse de art.72 Cod penal pedepsele aplicate acestora sunt temeinice și legale atât în ceea ce privește cuantumul, cât și sub aspectul modalității de executare.
În acest sens, orientând pedepsele spre limita minimă prevăzută de lege, cu toate că există împrejurări de natură a agrava răspunderea penală (caracterul continuat al infracțiunilor comise și incidența art.75 lit.c Cod penal), este evident că instanța de fond și instanța de apel au reținut în favoarea inculpaților și circumstanțele personale favorabile, respectiv lipsa antecedentelor penale și împrejurarea că sunt foarte tineri, abia trecuți de vârsta majoratului, cât și faptul că există șanse de reinserție socială, după cum rezultă din referatele de evaluare.
Având în vedere considerentele mai sus expuse, Curtea constată că decizia atacată este temeinică și legală, motiv pentru care, în baza art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală, va respinge, ca nefondate, recursurile inculpaților.
Văzând și dispozițiile art. 192 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații, și împotriva sentinței penale nr.688 din 12.05.2009, pronunțată de Judecătoria Giurgiu și a deciziei penale nr.50 din 10.08.2009, pronunțată de Tribunalul Giurgiu.
Obligă inculpații și la câte 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Obligă inculpatul la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care 200 lei, onorariul avocatului din oficiu se avansează din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 23 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
Dact. 2 ex./11.11.2009
- jud.:; Gh.
Președinte:Florică DuțăJudecători:Florică Duță, Nicoleta Grigorescu, Leontina Cișmașiu
