Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 204/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
- SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI -
Dosar nr. -
DECIZIA PENALĂ NR. 204/R/2009
Ședința publică din 30 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Pătrăuș Mihaela JUDECĂTOR 2: Rus Claudia
JUDECĂTOR 3: Munteanu Traian
JUDECĂTOR: - -
GREFIER: - -
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio, potrivit prevederilor art. 304 alin.1 Cod procedură penală.
S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul recurent, în stare de arest, din Penitenciarul Oradea, împotriva deciziei penale nr. 80/A/2009 din 18 martie 2009, pronunțată Tribunalul Bihor, prin care s-a menținut sentința penală nr. 1510/23.12.2008 pronunțată de Judecătoria Oradea, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută și pedepsită de art. 209 Cod penal.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul recurent, în stare de arest și asistat de apărătorul său în baza împuternicirii avocațiale nr. 36/30.04.2009 emisă de Baroul Bihor.
Ministerul Public este reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ORADEA.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, în sensul celor de mai sus, după care:
Nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat instanța acordă cuvântul în susținerea recursului.
Apărătorul inculpatului depune la dosar cererea inculpatului prin care solicită să i se comunice soluția definitivă a pronunțării și un memoriu al acestuia.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului formulat de inculpat invocând prevederile art. 385/15 pct. 2 lit. d, coroborat cu art. 385/9 pct. 14 Cod procedură penală, în sensul admiterii recursului, casarea hotărârii atacate, greșit fiind aplicate pedepsele individualizate în raport cu prevederile art. 72 cod penal și reținerea circumstanțelor atenuante potrivit art. 74, 76 Cod penal și pe cale de consecință a se dispune reducerea pedepsei spre minimul special prevăzut de lege, pentru faptele reținute în sarcina sa, motivul recurării deciziei penale pronunțată de Tribunalul Bihor, fiind acela că pedeapsa nu întrunește condițiile prevederilor art. 72 Cod penal, aceasta fiind just individualizată. Mai solicită reducerea pedepsei, în sensul de a se ține cont de statutul inculpatului, respectiv acela de persoană tânără care a avut o atitudine de recunoaștere a faptei, atitudinea acestuia fiind sinceră și nu formală, dorința lui este de a-și îndrepta viața, este o persoană orfană de părinți și care a fost crescut de bunici, a fost angajat în câmpul muncii, iar pedeapsa aplicată de 1 an și 3 luni nu are justificare, fiind mult prea mare pentru vinovăția reținută în sarcina sa, arătând că prejudiciu nu există, părțile vătămate nu s-au plâns, sesizându-se doar societatea de asigurare și să se rețină regretul inculpatului manifestat.
Reprezentantul parchetului, pune concluzii de respingere a recursului formulat de inculpatul, ca fiind nefondat și menținerea hotărârilor pronunțate ca fiind legale și temeinice, considerând că faptele reținute în sarcina inculpatului sunt foarte grave, acestea fiind două la număr, infracțiuni contra patrimoniului și una împotriva siguranței circulației pe drumurile publice și ca atare se impune pedepsirea inculpatului pentru infracțiunile săvârșite.
Inculpatul având ultimul cuvânt, arată cu susține în totalitate cele relatate de apărătorul său.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului penal de față constată următoarele:
Prin sentința penală nr.1510/2008 pronunțată de Judecătoria Oradea în baza art. 208 al. 1 -209 al. 1 lit. e, g, i cod penal, cu aplicarea art. 37 lit.a cod penal a fost condamnat inculpatul pentru săvârșirea a două infracțiuni de furt calificat, la două pedepse de câte 4 ani închisoare.
În baza art. 61 cod penal s-a revocat restul rămas neexecutat de 415 zile din pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 89/2006 a Tribunalului Bihor pe care l-a contopit separat cu pedepsele mai sus stabilite și s-a aplicat inculpatului pedepsele cele mai grele de câte 4 ani închisoare.
În baza art. 86 al. 1 din OUG nr.195/2002 cu aplicarea art.37 lit.a cod penal a fost condamnat același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea pe drumurile publice unui autovehicul fără a poseda permis de conducere, la o pedeapsă de 2 ani închisoare.
În baza art. 61 cod penal s-a revocat restul rămas neexecutat de 415 zile din pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 89/2006 a Tribunalului Bihor pe care l-a contopit cu pedeapsa mai sus stabilită și s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.
În baza art. 33 lit. a Cod penal și art. 34 lit. b Cod penal s-au contopit pedepsele mai sus stabilite și s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de 3 luni închisoare, urmând să execute o pedeapsă rezultantă de 4 ani 3 luni închisoare în regim de detenție.
În baza art. 71 Cod penal s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a, teza II-a și lit. Cod penal pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 350 alin. 1 Cod procedură penală, s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului, dispusă prin Încheierea nr. nr. 1 /M/9.01.2008 a Judecătoriei Oradea și mandat de arestare preventivă nr. 2 /M/9.01.2008.
În baza art. 88 Cod penal, s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și a arestului preventiv de la 09.01.2008 la zi.
S-a dispus emiterea mandatului de executare a pedepsei arătate anterior după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.
S-a constatat că prejudiciul parțial cauzat părții vătămate, a fost recuperat prin restituirea bunului și că acesta a renunțat la pretențiile civile formulate în cauză.
S-a constatat că prejudiciul cauzat părții vătămate a fost recuperat prin restituirea bunului și că acesta nu formulează pretenții civile în cauză.
În baza art. 14 cu aplicarea art.346 Cod procedură penală raportat la art. 998 - 999 Cod civil, a fost obligat inculpatul în solidar să plătească părții civile Societatea de Asigurare-Reasigurare SA Sucursala B suma de 2.223,01 lei reprezentând daune materiale.
În baza art. 191 alin. 1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 700 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.
În baza art. 189 Cod procedură penală, onorariul în cuantum de 150 lei pentru avocat din oficiu din cadrul Baroului de Avocați B, s-a avansat din fondurile Ministerului Justiției în baza delegației nr.1042/15.02.2008.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
În seara zilei de 07.01.2008, inculpații împreună cu inculpatul -, în baza unei înțelegeri prealabile, s-au deplasat pe jos din localitatea spre O cu intenția de a sustrage un autoturism. Ajungând pe strada - - din O, după orele 22,00, inculpatul a deschis portiera autoturismului CN 4 break de culoare albă cu ajutorul unei șurubelnițe pe care îl avea asupra sa și nereușind pornirea mașinii, celălalt inculpat care asigura între timp paza, i-a venit în ajutor și a pornit cu o cheie adusă de acasă pe care a condus-o până în pădurea unde a ascuns-
A doua zi, seara inculpații au mers spre localitatea -zona poligonului cu o mașină- condusă de martorul care la un moment dat s-a împotmolit în noroi, după care toți trei s-au deplasat prin pădure pe jos până la locul unde inculpatul - a ascuns autoturismul. Ajungând aici, inculpatul a pornit și condus mașina, iar pe parcursul drumului inculpații observând un autoturism WV, au oprit și inculpatul a spart geamul mașinii cu un dat de către inculpatul - care între timp stătea în mașină, după ce anterior nu a reușit să deschidă portiera cu șurubelnița și apoi a distrus contactul de pornire al mașinii ca urmare a eșuării încercării sale de a pornii autoturismul. Ulterior inculpații au sustras din mașină mai multe bunuri-4 anvelope, un cric, trusă medicală, triunghi reflectorizant, acumulator de mașină, frânghie, pe care le-au pus în portbagajul și în final au fost depozitate în grajdul locuinței inculpatului - din jud. B.
Autoturismul martorului a fost scos din noroi cu ajutorul mașinii sustrase din O, după care inculpatul a condus singur această mașină până în localitatea județul B unde s-a răsturnat și ulterior a fugit de la locul faptei.
Situația de fapt se coroborează cu declarația părții vătămate care a precizat că în data de 08.01.2008 a observat că mașina personală 1307 de culoare albă cu numărul de înmatriculare - care era parcată anterior pe strada - - din nu se mai afla acolo și ulterior aceasta i-a fost restituită de către organele de poliție prezentând urme de avariere și dezasamblare, aspect care se coroborează cu planșele foto.
La fel concubina persoanei vătămate, a arătat că autoturismul acestuia WV de culoare cu numărul de înmatriculare HOT-276 care a fost lăsat de acesta într-o pădure de lângă O, le-a fost restituit de către organele de poliție la data de 11.01.2008 prezentând urme de avariere, împrejurare care se coroborează cu planșele foto și dovada privind restituirea autoturismului și a unor bunuri. Totodată din actele dosarului rezultă că persoana vătămată de cetățenie maghiară a suferit la începutul lunii ianuarie 2008 o tulburare psihică care a necesitat internarea acestuia, motiv pentru care instanța a procedat la desemnarea unui apărător din oficiu, însă acesta prin cererea trimisă din Ungaria la data de 20.04.2008 prin fax a declarat că renunță la pretenții în prezenta cauză.
Martorul, a declarat că în data de 08.01.2008 i-a dus cu mașina personală 1310 de culoare albă, pe inculpații și - prin --zona poligonului, unde după ce autoturismul s-a împotmolit în noroi și aceștia au luat-o pe jos, inculpatul i-a zis că împreună cu celălalt inculpat au sustras o. Totodată, aceasta a precizat că în timp ce mergeau cu, la un moment dat, inculpații au observat în pădure un Volkswagen, au oprit autoturismul și inculpatul a intrat în acea mașină după ce a spart geamul cu un care i-a fost dat de către celălalt inculpat. Martorul a precizat că nu știa nimic de furt și nici nu i-a ajutat într-un fel, fiind indus în eroare, intimidat și amenințat de către inculpați în tot acest interval de timp.
În continuare, martorul a mai declarat că inculpatul a încercat fără succes să pornească mașina cu numere de înmatriculare de Ungaria, după care ambii inculpați au luat mai multe bunuri din aceasta, le-au pus în și s-au deplasat spre cu condusă de către.
În final, martorul a arătat că tot în aceeași seară s-a întâlnit cu inculpații pe un câmp în zona blocurilor ANL, unde aceștia au început demontarea mașinii furate, fiind opriți de aproprierea în zonă a mai multor persoane și apoi inculpatul a plecat singur cu, iar acesta- l-a dus pe inculpatul acasă- la cantonul CFR din și i-a încredințat autoturismul spunându-i să o curețe de noroi și să ia bunurile depozitate.
Martorul a declarat că într-o seară de la începutul lunii ianuarie 2008, în timp ce își desfășura activitatea privind paza satului județul B, la un moment dat a observat ceva suspect, respectiv în localitate a intrat o de culoare albă la care geamul din spate lipsea, fiind urmată imediat de o altă mașină 1310 tot de culoare albă în care se aflau două sau trei persoane necunoscute, fapt care la determinat să pornească în urmărirea lor. Acesta a mai declarat că la ieșirea din localitatea a constatat că era răsturnată într-un șanț și drept urmare a chemat organele de poliție.
De asemenea, martorii și au declarat că au participat în calitate de martori asistenți la o reconstituire efectuată pe traseul O-strada - --- unde inculpatul - a precizat liber fără constrângeri sau amenințări că împreună cu inculpatul au sustras din Oo E.. Totodată, martorul a mai precizat că inculpatul le-a arătat un Volkswagen care se găsea la liziera pădurii efectuându-se în acest scop fotografii.
Starea de fapt arătată mai sus se coroborează cu declarația inculpatului -, care a arătat că în seara zilelor de 07 și 08.01.2008 împreună cu inculpatul au sustras cu ajutorul unei șurubelnițe și chei potrivite o din O și mai multe bunuri dintr-un Volkswagen, aflat într-o pădure din zona -, în care a intrat prin spargerea geamului, pe care ulterior le-au pus în. Totodată, acesta a declarat că cei doi s-au deplasat în pădurea unde acesta ascunsese autoturismul sustras, cu mașina- condusă de martorul care nu știa de furt și nici nu i-a ajutat într-un fel, după care mașina acestuia împotmolită la un moment dat în noroi a fost trasă cu ajutorul și câteva părți componente ale mașinii sustrase și dezmembrate pe un câmp, au fost puse în autoturismul martorului și depozitate la acesta- - acasă. La fel, bunurile depozitate în au fost lăsate la acesta acasă într-un grajd.
Totodată acesta a menționat că s-a deplasat în O cu intenția de a-l ajuta pe inculpatul la sustragerea unui autoturism, având asupra sa două plăcuțe de înmatriculare luate de acasă și că înainte de a ajunge la autoturismul sustras și ascuns ulterior în pădure, inculpatul i-a zis martorului că acel autoturism a fost furat din oraș de către aceștia.
În final, acesta a mai declarat că, deși nu avea permis de conducere a fost condusă de ambii inculpați și în final, după ce a mers cu mașina lui prin - și ulterior a ajuns acasă, a aflat de la că acesta s-a răsturnat cu într-o curbă din localitatea.
Instanța a înlăturat apărările inculpatului întrucât acestea contravin restului materialului probator administrat în cauză.
Astfel, martora - a declarat că în seara zilei de 07.01.2008 s-a întâlnit la locuința ei din O cu prietenul ei inculpatul și ulterior în jurul orelor 22 acesta a plecat acasă cu autoturismul condus de. Aceasta a mai declarat că tot în aceeași seară a vorbit la telefon cu în jurul orelor 23 și 1,00 moment în care a constatat că se află acasă, respectiv la cererea ei acesta a mutat canalului de televiziune pe un anumit program.
Martorul a declarat că în jurul orelor 21,30 l-a luat pe cu autoturismul din O, după care au mers la un bar din unde s-au întâlnit cu inculpatul și martorul și ulterior în jurul orelor 22,00 i-a dus pe fiecare acasă cu mașina, afirmație care se coroborează cu declarațiile persoanelor enumerate anterior. Totodată martorul a mai arătat că, la cererea inculpatului, a oprit autoturismul în zona garajelor, după care a observat că acesta a revenit cu două plăcuțe de înmatriculare ascunse sub haină.
Din declarația inculpatului rezultă că în jurul orelor 23,00 acesta împreună cu celălalt inculpat au mers pe jos spre O și au intrat în oraș pe strada - după care au ajuns pe strada - - și în final pe strada - -, în apropiere de depoul de tramvaie de unde au sustras. Acesta a mai arătat că împreună s-au deplasat cu mașina sustrasă pe străzile - -, pe lângă Parcul, Grădina, Calea au ieșit din oraș pe centură și s-au deplasat spre, localitate unde l-a lăsat pe inculpatul ( și ulterior a ascuns mașina în pădure ), afirmație care nu contrazice constatările indirecte ale martorei, în sensul că în jurul orelor 1,00 prietenul ei- era acasă în.
În schimb, declarațiile martorilor și, rudă cu inculpatul sunt subiective și lipsite de o logică pertinentă, motiv pentru care instanța nu le-a acordat valențe juridice.
Astfel, martorul a declarat că în seara zilelor de 07 și 08.01.2008 nepotul lui inculpatul s-a aflat împreună cu restul familiei acasă ceea ce nu este adevărat.
La fel, martorul a făcut declarații categorice, absolute, precizând cu exactitate că în noaptea zilelor de 7 și 8 ianuarie 2008 nepotul lui inculpatul - care dormea în cameră cu unchiul său, s-a aflat acasă ceea ce este greu de presupus din moment ce în timpul nopții orice persoană normală doarme și astfel nu s-ar putea face afirmații pertinente privind prezența ori absența în locuință în tot acest timp a unei alte persoane-locatare, în lipsa unor sisteme de securitate-alarmă ori a unor camere de vedere montate în acest scop. Mai mult, chiar inculpat a menționat că în noaptea zilei de 07.01.2008 l-a văzut pe inculpatul că a părăsit locuința personală pe geam, ceea ce face posibilă și mai greu trezirea restului familiei, ca urmare părăsirii casei de către unul din membrii ei în mod silențios și secret.
Instanța a apreciat că depoziția martorului este subiectivă, contravenind restului material probator administrat în cauză. Astfel, s-a constatat că pe parcursul procesului penal au fost exercitate de către inculpatul presiuni, amenințări asupra celuilalt inculpat în sensul de a nu declara că la comiterea furturilor ar fi participat și acesta-, aspect confirmat de poziția oscilantă a inculpatului -, declarația acestuia, scrisoarea inculpatului adresată inculpatului -, rapoartele de constatare tehnico-științific poligraf din 27.10.2008 și 18.11.2008 și raportul de expertiză grafică din 04.11.2008 la care nu s-au formulat obiecțiuni s-au alte neclarități.
De fapt, la o simplă analiză s-a putut constata că scrisul de pe înscrisul aflat la filele 230-231 coincide cu cel consemnat de inculpatul pe declarația olografă dată de acesta în fața organelor de urmărire penală din data de 09.01.2008. Continuând examinarea conținutului înscrisului menționat anterior s-ar putea concluziona că inculpatul recunoaște indirect participarea sa la comiterea faptelor penale descrise mai sus.
De asemenea, din răspunsul nr. 45.130/09.01.2008 al Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor B-filele 24-24 dosar parchet, a rezultat că inculpații și - nu figurează în evidența conducătorilor auto ca fiind posesori de permise auto.
În ceea ce privește CD și listingurile numerelor de telefon comunicate de către Serviciul Român de Informații- s-a constatat că, în perioada 06-08.01.2008 au avut loc mai multe convorbiri telefonice între numerele de telefonie mobilă - indicat ca fiind al inculpatului - și nr.- menționat de martorul ca fiind al său. În schimb, nr. de telefon - indicat de către martora - -prietena inculpatului -instanței în ședința publică din data de 22.05.2008, ca fiind al acestuia nu este confirmată de către răspunsul, motiv pentru care pe listingurile numerelor de telefon nu se regăsește acest număr de telefon.
În concluzie, s-a constatat o dată în plus că declarația detaliată a inculpatului - din cursul urmăririi penale în sensul că în perioada 06-08.01.2008 a purtat mai multe conversații telefonice cu inculpatul și martorul se coroborează cu materialul probator administrat în cauză, respectiv cu declarațiile martorului și informațiile furnizate de listingurile numerelor de telefon menționate anterior.
La fel, rapoartele de constatare tehnico-științific poligraf din 27.10.2008 și 18.11.2008, au concluzionat că afirmațiile inculpatului - ar fi nesincere, pe când comportamentul inculpatului - nu evidențiază existența unor indici specifici unei conduite simulate.
Fapta inculpatului, care cu intenție directă, împreună cu inculpatul - au luat prin efracție, în timpul nopții și într-un loc public autoturismul 1307 aparținând părții vătămate fără consimțământul acestuia, în scopul de a și-l însușirii pe nedrept întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 208 al. 1 -209 al. 1 lit. a,e, g, i Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a cod penal în baza căruia l-a condamnat la o pedeapsă de 4 ani închisoare.
La individualizarea pedepsei instanța a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72. Penal, limitele de pedeapsă fixate în partea specială: 3-15 ani, împrejurarea că autoturismul sustras și avariat a fost restituit părții vătămate, paguba relativ medie produsă, circumstanțele reale ale comiterii faptei, modul, mijloacele, locul și timpul comiterii faptei, respectiv sustragerea autoturismul împreună cu inculpatul - prin efracție, în timpul nopții și într-un loc public după o prealabilă înțelegere cu acesta, faptul că inculpatul având asupra sa o șurubelniță a premeditat la comiterea furtului urmărind să o ascundă cu ajutorul celor două plăcuțe de înmatriculare aduse de inculpatul la propunerea sa, faptul că ideea infracțională privind sustragerea unui autoturism a aparținut inculpatului, persoana și conduita inculpatului, care având antecedente penale a negat constant săvârșirea faptei.
Totodată, s-a mai avut în vedere și presiunile, amenințările exercitate pe parcursul procesului penal de către inculpatul asupra celuilalt inculpat în sensul de a nu declara că la comiterea furturilor ar fi participat și acesta-.
Fapta inculpatului, care cu intenție directă, împreună cu inculpatul - au luat prin efracție, în timpul nopții și într-un loc public mai multe bunuri din autoturismul WV aparținând părții vătămate fără consimțământul acestuia, în scopul de a și-l însușirii pe nedrept întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 208 al. 1 -209 al. 1 lit. e,g,i Cod penal cu aplicarea art.37 lit.a cod penal în baza căruia l-a condamnat la o pedeapsă de 4 ani închisoare.
La individualizarea pedepsei instanța a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72. Penal, limitele de pedeapsă fixate în partea specială: 3-15 ani, împrejurarea că autoturismul sustras și avariat a fost restituit părții vătămate, paguba relativ mică produsă, circumstanțele reale ale comiterii faptei, modul, mijloacele, locul și timpul comiterii faptei, respectiv sustragerea mai multor bunuri din autoturismul WV împreună cu inculpatul prin efracție, în timpul nopții și într-un loc public după ce acesta a spart geamul mașinii, împrejurarea că acesta a urmărit sustragerea mașinii în sine și ulterior a distrus contactul de pornire ca urmate a eșuării încercării sale, persoana și conduita inculpatului, care având antecedente penale a negat constant săvârșirea faptei. Totodată, s-a mai avut în vedere și presiunile, amenințările exercitate pe parcursul procesului penal de către inculpatul asupra celuilalt inculpat în sensul de a nu declara că la comiterea furturilor ar fi participat și acesta-.
Fapta inculpatului care, cu intenție directă, a condus un autoturism pe drumurile publice fără a poseda permis de conducere întrunește elementele constitutive ale infracțiunii conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere prevăzută de art. 86 al. 1 din OUG nr.195/2002 republicat cu aplicarea art.37 lit.a cod penal, text de lege în baza căruia instanța l-a condamnat pe inculpat la o pedeapsă de 2 ani închisoare.
La individualizarea pedepsei instanța a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72. Penal, circumstanțele personale ale inculpatului care fiind cunoscut cu antecedente penale, a negat constant săvârșirea faptei precum și circumstanțele reale ale comiterii faptei, respectiv conducerea autoturismului sustras- pe drum public, în localitățile din împrejurimi municipiul O -- -, distanța relativ medie parcursă, accidentul rutier produs la ieșirea din localitatea, faptul că în autoturism la un moment dat se mai afla o persoană și anume inculpatul, împrejurarea că fără a poseda permis de conducere inculpatul a condus un autoturism fără a conștientiza faptul că procedând în acest fel mărește șansele de a produce un accident rutier și mai grB. Totodată, s-a mai avut în vedere și presiunile, amenințările exercitate pe parcursul procesului penal de către inculpatul asupra celuilalt inculpat în sensul de a nu declara că la comiterea furturilor ar fi participat și acesta-.
Din fișa de cazier judiciar a rezultat că, inculpatul este recidivist, acesta a fost condamnat la 3 ani închisoare prin SP nr.89/2006 a Trib.B, fiind arestat la data de 19.09.2005 și liberat la data de 31.07.2007 cu un rest de pedeapsă de 415 zile și astfel faptele penale reținute în sarcina sa în prezenta cauză, au fost săvârșite în perioada liberării condiționate, respectiv în stare de recidivă postcondamnatorie.
Având în vedere că inculpatul a comis două infracțiuni contra patrimoniului și una împotriva siguranței circulației pe drumurile publice, instanța a apreciat că, conduita ilicită a acestuia este incompatibilă cu instituția efectele liberării condiționate, raportat la infracțiunile care au fost comise la aproximativ 4 luni de la data liberării condiționate a acestuia-31.07.2007, așadar, acesta a ignorat avertismentul și încrederea acordată de organul judiciar prin punerea sa în libertate și în consecință, în baza art. 61 cod penal revocat restul rămas neexecutat de 415 zile din pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 89/2006 a Tribunalului Bihor pe care l-a contopit separat cu pedepsele de 4 ani închisoare aplicată pentru infracțiunile prevăzute de art. 208 al. 1 -209 al. 1 lit. e,g,i Cod penal și a aplicat inculpatului pedepsele cele mai grele de câte 4 ani închisoare.
În baza art. 61 cod penal a revocat restul rămas neexecutat de 415 zile din pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 89/2006 a Tribunalului Bihor pe care l-a contopit cu pedeapsa aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art. 86 al. 1 din OUG nr.195/2002 și a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.
În baza art. 33 lit. a Cod penal și art. 34 lit. b Cod penal a contopit pedepsele mai sus stabilite și a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare, la care a adăugat un spor de 3 luni închisoare, urmând să execute în final o pedeapsă rezultantă de 4 ani 3 luni închisoare în regim de detenție.
Având în vedere faptul că, inculpatul a săvârșit două infracțiuni de furt calificat și una de conducere a unui autoturism pe drumurile publice fără a poseda permis de conducere, în condiții similare și la un interval scurt de timp, ceea ce denotă o specializare, perseverență,periculozitate sporită a inculpatului, instanța a apreciat că se impune imperios aplicarea unui spor de pedeapsă.
În baza art. 71 Cod penal a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a, teza II-a și lit. Cod penal pe durata executării pedepsei principale.
Ținând seama de considerentele arătare mai sus, instanța a apreciat că temeiurile care au stat la baza luării și menținerii măsurii preventive a arestării inculpatului și prev.deart.148 lit."f" cod procedură penală, subzistă în continuare, fiind chiar întărite de constatarea săvârșirii cu vinovăție de către inculpatul a trei infracțiuni și astfel s-a impus privarea de libertate în continuare a acestuia tocmai pentru protejarea ordinii publice, în caz contrar lăsarea în libertate a inculpatului ar crea o stare de insecuritate socială și ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică.
În consecință, în baza art. 350 alin. 1 Cod procedură penală a menținut măsura arestării preventive a inculpatului, dispusă prin Încheierea nr. nr. 1 /M/9.01.2008 a Judecătoriei Oradea și mandat de arestare preventivă nr. 2 /M/9.01.2008.
În baza art. 88 Cod penal a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și a arestului preventiv de la 09.01.2008 la zi.
A dispus emiterea mandatului de executare a pedepsei arătate anterior după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri
În baza art. 71 Cod penal interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a, teza II-a și lit. Cod penal pe durata executării pedepsei principale.
Instanța a apreciat că inculpații și - au beneficiat de un proces echitabil cu respectarea tuturor garanțiilor statuate de art.5 și art. 6 CEDO - cauza Pantea contra României, inclusiv dreptul la apărare și principiul egalității armelor care nu presupune o egalitate matematică în privința probelor propuse de către părți și încuviințată de către instanță, respectiv pentru fiecare martor admis al acuzării, nu trebuie admis în mod automat și unul al apărării și invers.
Într-o altă ordine de idei, principiul egalității armelor a fost respectat, părțile inclusiv Ministerul Public, au avut acces deplin la dosarul cauzei, acestea și-au exprimat punctul de vedere cu privire la probe, actele dosarului, li s-a acordat posibilitatea de a combate argumentele invocate de partea adversă, instanța tratând părțile în condiții egale.
De asemenea, s-a apreciat că instanța a procedat la un examen aprofundat și serios al motivelor invocate în apărare de inculpatul, arătând totodată motivele pentru care acestea au fost respinse și astfel hotărârea pronunțată este în conformitate cu jurisprudența CEDO- cauza Burzo contra României.
A constatat că prejudiciul parțial cauzat părții vătămate, a fost recuperat prin restituirea bunului și că acesta a renunțat la pretențiile civile formulate în cauză.
A constatat că prejudiciul cauzat persoanei vătămate a fost recuperat prin restituirea bunului și că acesta nu formulează pretenții civile în cauză. Mai mult, s-a reținut că acesta nu acesta nu a solicitat să participe în procesul penal ca parte vătămată și ulterior a renunțat în scris la pretențiile civile-fila 88- formulate de concubina sa în faza de urmărire penală-fila 55-56 dosar parchet, citarea ulterioară a acestuia făcându-se în scop preventiv și informativ.
Având în vedere că autoturismul sustras a fost parțial dezasamblat și ulterior avariat de către ambii inculpați, în baza art. 14 cu aplicarea art.346 Cod pr.pen. rap.la art. 998 - 999 cod civil a obligat pe inculpați în solidar să plătească părții civile Societatea de Asigurare-Reasigurare, suma de 2.223,01 lei reprezentând daune materiale.
În baza art. 191 alin. 1 Cod procedură penală a obligat inculpatul la plata sumei de 700 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.
În baza art. 189 Cod procedură penală onorariul în cuantum de 150 lei pentru avocat din oficiu din cadrul Baroului de Avocați B, a fost avansat din fondurile Ministerului Justiției în baza delegațiilor nr. 1042/15.02.2008.
Împotriva hotărârii instanței de fond, în termen legal a declarat apel inculpatul solicitând în motivarea apelului desființarea hotărârii instanței de fond pronunțată, în sensul modificării cuantumului pedepselor aplicate prin reținerea circumstanțelor atenuante prevăzute de lege și aplicarea unei pedepse rezultante într-un cuantum, mai redus decât cel stabilit inițial.
Prin decizia penală nr. 80/A din 18 martie 2009 Tribunalul Bihor În baza art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la 06.04.1987 în O, județul B, domiciliat în nr. 225, județul B, CNP -, deținut în Penitenciarul Oradea Împotriva sentinței penale nr. 1510/23.12.2008 pronunțată de Judecătoria Oradea pe care a menținut-o în totalitate, fiind obligat apelantul să plătească suma de 300 lei, cheltuieli judiciare în favoarea statului în apel.
În baza art. 350 alin. Cod procedură penală s-a dispus menținerea stării de arest a inculpatului, măsură dispusă prin încheierea nr. 1/M/09.01.2008 a Judecătoriei Oradea, deducându-se din pedeapsă arestul preventiv până la zi.
Pentru a pronunța această decizie, Tribunalul Bihor, a reținut că hotărârea instanței de fond este legală și temeinică, urmând a fi menținută în totalitate.
În mod corect instanța de fond a apreciat vinovăția inculpatului sub aspectul săvârșirii infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată.
La individualizarea pedepsei aplicată acestuia, prima instanță a ținut seama de conduita personală a inculpatului, care la aproximativ 4 luni de la data liberării condiționate dintr-o pedeapsă anterioară, a săvârșit două infracțiuni contra patrimoniului și una împotriva regimului circulației rutiere. În acest sens individualizarea pedepsei aplicate a fost temeinică, revocându-se restul rămas neexecutat dintr-o pedeapsă anterioară și contopirea acesteia cu pedepsele stabilite, pentru ca în final să execute o pedeapsă rezultantă de 4 ani și 3 luni închisoare, în regim de detenție.
Nu se justifică reținerea unor circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului, cu toate că în fața instanței de apel și-a revizuit atitudinea printr-o declarație dată, în care a arătat că recunoaște și regretă sincer faptele.
Această atitudine este una formală, care nu poate avea drept consecință și nu justifică reținerea unor circumstanțe atenuante, cu consecințe în planul reducerii cuantumului pedepselor aplicate.
Împotriva acestei decizii, inculpatul a declarat recurs în termen, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei recurate, reținerea circumstanțelor atenuante potrivit art. 74,76 Cod penal și pe cale de consecință a se dispune reducerea pedepsei spre minimul special prevăzut de lege.
Verificând recursul declarat în cauză prin prisma motivelor invocate și a celor care, potrivit legii se verifică din oficiu, instanța constată că acesta este nefondat.
În mod legal și temeinic prima instanță a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 4 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere, pedeapsa rezultantă fiind de 4 ani închisoare, iar în baza art.61 pen s-a dispus revocarea liberării condiționate a inculpatului privind restul de 415 zile închisoare din pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin 89/2006 a Tribunalului Bihor pe care l-a contopit cu pedeapsa mai sus stabilită în pedeapsa cea mai grea de 4 ani la care a adăugat un spor de 3 luni, pedeapsa rezultantă fiind de 4 ani și 3 luni închisoare în regim de detenție. Prin decizia penală nr.80/A/18.03.2009 s-a respins ca nefondat apelul declarat de inculpat. În fapt, s-a reținut că în seara zilei de 7.01.2008, în baza unei înțelegeri prealabile cu inculpatul -, inculpații au sustras autoturismul marca 1307 aparținând părții vătămate, care era parcată pe str. - din O, prin folosirea unei șurubelnițe și chei potrivite, și ulterior, în mod succesiv, au condus-o pe drumurile publice din localitățile învecinate, fără a poseda permis de conducere. A doua zi, aceștia au observat un autoturism WV și, nereușind aos ustrage, au luat din aceasta mai multe bunuri pe care le-au pus în autoturismul 1307. Ulterior, după ce a fost condusă pe câmp, inculpații au dezmembrat-o în vederea valorificării pieselor, abandonând-o în apropierea localității, răsturnată într-un șanț, unde a fost găsită de organele de poliție, iar bunurile le-au depozitat în grajdul locuinței inculpatului.
Față de faptele reținute în sarcina inculpatului, modul în care au fost comise acestea, față de persoana inculpatului care nu a recunoscut săvârșirea acestora, este cunoscut cu antecedente penale, instanța apreciază că pedeapsa de 4 ani 3 luni închisoare este just individualizată nu se impune reținerea circumstanțelor atenuante și reducerea acesteia.
Văzând această stare de fapt, în drept, disp. art.385/15 pct.1 lit. b va C.P.P. respinge ca nefondat recursul penal declarat de inc. rec. împotriva deciziei penale nr.80/A/18.03.2009 a Tribunalului Bihor pe care o va menține în întregime.
Va obliga recurentul să plătească suma de 50 RON cheltuieli judiciare în recurs.
Va deduce din pedeapsă arestul preventiv până la 30.04.2009.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECI D E:
În baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală
RESPINGE ca nefondat recursul penal declarat de inculpatul recurent, născut la 06 aprilie 1987, deținut în Penitenciarul Oradea, împotriva deciziei penale nr. 80/A din 18 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 50 lei cheltuieli judiciare în recurs.
Deduce din pedeapsă arestul preventiv până la 30.04.2009.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 30 aprilie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER
red. dec. jud. în concept 15.05.2009
jud.fond Antik
jud.apel /
dact. /2 exemplare/18.05.2009.
Președinte:Pătrăuș MihaelaJudecători:Pătrăuș Mihaela, Rus Claudia, Munteanu Traian
