Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 30/2010. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.30
Ședința publică de la 14 ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: - -
JUDECĂTORI: Vadana Monica, Adrian Bogdan Arin Alexandru
- -
- - - grefier
***********
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂU
legal reprezentat prin - - procuror
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr.271/A/15.10.2009 pronunțată de Tribunalul Neamț, în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-a prezentat avocat pentru recurentul-inculpat - lipsă fiind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei după care:
Nemaifiind cereri de formulat,curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Avocat având cuvântul pentru recurentul inculpat solicită admiterea recursului, casarea deciziei penale nr.271 pronunțată de Tribunalul Neamț și a sentinței penale nr.179 a Judecătoriei Târgu Neamț și reducerea pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare aplicată acestuia întrucât este mult prea mare având în vedere modalitatea săvârșirii acesteia, scopul avut și urmările produse.
Inculpatul a mers la locuința părții vătămate pentru a lua o sumă de bani și întrucât nu i-a răspuns nimeni, a intrat în locuința în care dormea fiul acestuia de unde a sustras un telefon mobil, însă în acel moment a fost surprins, a luat-o la fugă și a aruncat telefonul mobil.
A precizat că inculpatul nu reprezintă o periculozitate pentru ordinea publică, iar pentru fapta săvârșită se poate aplica acestuia o pedeapsă orientată spre minimul special prevăzut de legea penală.
Reprezentantul parchetului având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat, instanța apreciind corect cu privire la pedeapsa aplicată inculpatului, având în vedere împrejurările comiterii acesteia urmările produse, precum și elementele constitutive ce caracterizează persoana inculpatului care a săvârșit fapta aflându-se în stare de recidivă postcondamnatorie, cât și în stare de recidivă postexecutorie.
Solicită obligarea recurentului - inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
CURTEA
- deliberând -
Prin decizia penală nr. 271/A/15.10.2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul penal nr- a fost respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 179 din 23.04.2009 pronunțată de Judecătoria Târgu Neamț.
A fost menținută sentința atacată.
S-a dispus plata onorariului de avocat oficiu din fondurile și a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Instanța de apel a avut în vedere că prin sentința penală nr. 179 din 23.04.2009, pronunțată de Judecătoria Târgu Neamț, a fost condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la data de 26.08.1972 în orașul Târgu N, județul N, cetățean român, studii 10 clase, ocupația - muncitor, căsătorit, doi copii minori, stagiul miliar satisfăcut, CNP -, recidivist, domiciliat în comuna, sat, județul N, pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu, prevăzută de art.192 alin.2 Cod penal, cu aplicarea art.37 lit. a, b Cod penal și art.74 lit. c Cod penal, raportat la art.76 lit. c Cod penal, prin schimbarea încadrării juridice din art.192 alin.2 Cod penal, cu aplicarea art.37 lit. a Cod penal, la pedeapsa de 1 an închisoare și pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art.208, 209 alin.1 lit. g Cod penal, cu aplicarea art.37 lit. a, b Cod penal și art.74 lit. c Cod penal, raportat la art.76 lit. c Cod penal, prin schimbarea încadrării juridice din art.208, 209 alin.1 lit. g Cod penal, cu aplicarea art.37 lit. a Cod penal, la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare.
În baza art.33 lit. a și art.34 lit. b Cod penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 1 an și 6 luni închisoare.
În baza art.61 alin.1 Cod penal, s-a revocat liberarea condiționată privind pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare, aplicată inculpatului prin sentința penală nr.575/18.08.2005, pronunțată de Judecătoria Târgu Neamț și s-a contopit restul de pedeapsă ce a rămas de executat din pedeapsa anterioară, de 329 zile de închisoare, cu pedeapsa aplicată prin prezenta sentință penală și s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 1 an și 6 luni închisoare.
În baza art.71 alin.2 Cod penal, s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit. a teza a II-a și lit.b Cod penal, pe durata pedepsei aplicate.
În baza art.14, 346 Cod procedură penală și art.998 Cod civil, s-a luat act că părțile vătămate și -, domiciliați în comuna, sat, județul N, nu s-au constituit părți civile în cauză.
S-a dispus plata din fondurile Ministerului Justiției către Baroul d e Avocați N, a sumei de 200 lei, reprezentând onorariu pentru asistență juridică din oficiu, pentru inculpat.
În baza art.191 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata către stat a sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Neamț, nr. 1789/P/2008 din 15.12.2008, înregistrat pe rolul instanței sub nr-, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului, fiul lui și, născut la data de 26.08.1972 în orașul Târgu N, județul N, pentru săvârșirea infracțiunilor de violare de domiciliu, prev. de art. 192 alin. 2 Cod penal și furt calificat, prevăzută de art. 208, 209 alin. 1 lit. g Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a și 37 lit. Cod penal.
Inculpatul, audiat în instanță, a arătat că a lucrat în construcții, la partea vătămată, că s-a dus la aceasta să-i ceară niște bani, până la ziua de salariu, a strigat în fața ușii și a intrat în casă, cu scopul de a se duce la bucătărie, unde știa că locuiește. A trecut prin dormitor, unde dormea băiatul cel mic, după care a intrat în bucătărie. Acolo nu era nimeni și s-a întors înapoi.
Din camera în care se afla băiatul, a luat un telefon mobil și încărcătorul care se aflau pe masă. La ieșire, s-a întâlnit cu. S-a dus spre casa lui, iar în drum spre casă, a aruncat telefonul.
Din actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:
In seara de 12.10.2008, ora 21,30, inculpatul a pătruns, fără drept, în locuința părții vătămate, de unde a sustras un telefon mobil cu încărcător, marca Nokia, aparținând părții vătămate.
Sub pretextul dorinței de a discuta cu partea vătămată, pentru a primi o sumă de bani, inculpatul s-a deplasat la domiciliul acestuia. Nefiind observat, a intrat în locuință și a sustras un telefon mobil aflat la încărcat, cu tot cu încărcător, din camera unde unul din copiii părții vătămate dormea. Inculpatul a fost observat de către. Aceasta se afla la domiciliul lui pentru a sta cu copiii minori ai acestuia. Observând lipsa telefonului mobil, care-i aparținea, a auzit zgomote într-o cameră vecină, unde l-a observat pe inculpat. Aceasta a alertat persoanele aflate în curtea părții vătămate, care au pornit în căutarea inculpatului.
Fiind urmărit de și, inculpatul a aruncat telefonul mobil aflat asupra sa, care a fost recuperat de aceștia. De asemenea, cei doi martori l-au recunoscut de la lumina stâlpilor electrici pe inculpat.
A doua zi, partea vătămată a recuperat și încărcătorul telefonului mobil sustras, astfel încât nu se constituie parte civilă, prejudiciul fiind recuperat.
Situația de fapt, astfel reținută, a rezultă din procesul verbal de consemnare a plângerii părții vătămate, din 13.10.2008 și procesul verbal de sesizare din oficiu din 20.10.2008, declarațiile părților vătămate și și declarațiile martorilor, și, coroborate cu declarația inculpatului, care recunoaște, în parte, săvârșirea faptelor.
In drept, faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de violare de domiciliu, prev. de art. 192 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a și b Cod penal și art. 74 lit. c Cod penal, raportat la art. 76 lit. c Cod penal și de furt calificat, prevăzută de art. 208, 209 alin. 1 lit. g Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a, b Cod penal și art. 74 lit. c Cod penal, raportat la art. 76 lit. c Cod penal, prin schimbarea încadrării juridice, în baza art. 334 Cod procedură penală, din art. 192 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal și art. 208, 209 alin. 1 lit. g Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal.
Instanța a reținut că inculpatul a săvârșit faptele aflându-se în stare de recidivă postcondamnatorie, cât și în stare de recidivă postexecutorie, așa cum rezultă din cazierul judiciar (fila 17 ).
La individualizarea judiciară a pedepsei, instanța a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 Cod penal.
Având în vedere atitudinea inculpatului după săvârșirea faptei, s-a reținut, în favoarea sa, circumstanța atenuantă prevăzute de art. 74 lit. c și art. 76 lit.c Cod penal.
Având în vedere gradul de pericol social al faptelor săvârșite, împrejurările comiterii acestora, urmările produse, precum și elementele care caracterizează persoana și conduita inculpatului, care este recidivist, prejudiciul cauzat, instanța a apreciat că scopul educativ preventiv al pedepsei va putea fi atins față de inculpat prin aplicarea unei pedepse privative de libertate orientată sub minimul special, ca urmare a aplicării dispozițiilor art. 76 Cod penal.
In baza art. 33 lit. a și 34 lit. b Cod penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea.
In baza art. 61 alin. 1 Cod penal, s-a revocat liberarea condiționată privind pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare, aplicată inculpatului, prin sentința penală 575/18.08.2005, pronunțată de Judecătoria Târgu Neamț și s-a contopit restul de pedeapsă ce a rămas de executat, din pedeapsa anterioară, de 329 zile închisoare, cu pedeapsa aplicată prin prezenta sentință penală.
În baza art. 71 alin. 2 Cod penal, s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal, pe durata pedepsei aplicate.
În baza art. 14, 346 din Codul d e procedură penală, și art. 998 Cod civil, s-a luat act că părțile vătămate nu s-au constituit părți civile în cauză.
S-a dispus plata din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Neamț, a onorariului pentru asistență juridică din oficiu, pentru inculpat.
În baza art. 191 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Împotriva sentinței a declarat apel, în termen legal, inculpatul, criticând sentința pentru netemeinicie, în sensul că pedeapsa aplicată este prea severă, în raport de poziția procesuală sinceră și demersurile efectuate în acoperirea prejudiciului, iar pe latură civilă, a fost obligat nejustificat la despăgubiri civile, într-un cuantum nedovedit.
Apelul este nefondat.
Instanța de control judiciar, verificând, în temeiul art. 378 alin. 1 Cod procedură penală, hotărârea atacată, pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei, în raport de motivele invocate, cât și sub toate aspectele de fapt și de drept, în conformitate cu dispozițiile art. 371 alin.2 Cod procedură penală, constată că aceasta este legală și temeinică.
Prima instanță a reținut o situație de fapt corectă, a dat o încadrare juridică legală faptelor și a reținut vinovăția inculpatului, pe baza unor probe certe, legal administrate și temeinic apreciate, iar cu privire la aceste aspecte, inculpatul nu a formulat critici.
La individualizarea judiciară a pedepselor, instanța de fond a avut în vedere toate criteriile prevăzute în art. 72 din Codul penal și în art. 52 din același cod, ținând seama de gradul de pericol social concret al faptelor, de limitele de pedeapsă prevăzute de textele de lege incriminatoare, persoana inculpatului, precum și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Față de pericolul social concret al faptelor, determinat de împrejurările în care au fost comise, pe timp de noapte, urmările produse, de atitudinea sinceră și de regret a inculpatului, dar și de starea de recidivă post-condamnatorie și post-executorie în care a comis faptele, pedeapsa rezultantă de 1 an și 6 luni închisoare a fost corect individualizată și nu se impune reducerea ei.
De altfel, deși inculpatul a săvârșit faptele în concurs real și în starea de recidivă post-condamnatorie și post-executorie, ce constituie forme de agravare a răspunderii penale, prima instanță a reținut dispozițiile art. 74 din Codul penal, privind circumstanțele atenuante și a aplicat pedepse sub minimul sprecial prevăzut de textele de lege sancționatoare, conform dispoziților art. 76 din Codul penal.
Față de cele ce preced, în temeiul art. 379 pct. 1 lit. b din Codul d e procedură penală, se va respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul, împotriva sentinței penale nr. 179 din 23.04.2009, pronunțată de Judecătoria Târgu Neamț, pe care o va menține.
Împotriva deciziei a formulat recurs inculpatul. În motivarea recursului inculpatul a prezentat aspecte în susținerea nevinovăției cu privire la săvârșirea infracțiunii de furt calificat, respectiv a recunoscut că a pătruns în locuința părții vătămate însă nu cu intenția de a sustrage bunuri, în locuință se afla o sumă de bani importantă pe care inculpatul nu a sustras-o, nu este adevărat că a sustras telefonul mobil.
Recurentul a solicitat clemență instanței pe motiv că are o situație familială dificilă.
Procedând la analiza deciziei recurate în raport de actele și lucrările dosarului Curtea reține următoarele:
Atât prima instanță cât și prima instanță de control judiciar au procedat la o justă analiză a probatoriului administrat în cauză, stabilindu-se că în seara zilei de 12.10.2008 inculpatul a pătruns fără drept în locuința părții vătămate din comuna, județul N de unde a sustras un telefon mobil marca Nokia. Situația de fapt a fost stabilită inclusiv pe baza declarațiilor de martori oculari, precum și pe baza declarațiilor de recunoaștere ale inculpatului. În ceea ce privește faptul că inculpatul nu a sustras și alte bunuri, trebuie avută în vedere și împrejurarea că a fost surprins de către partea vătămată și a fugit de la locul faptei.
Pe de altă parte prima instanță a avut în vedere circumstanțele personale ale inculpatului, orientându-se spre aplicarea unei pedepse în cuantum sub minimul special, însă starea de recidivă în care se află inculpatul condiționează executarea efectivă a pedepsei.
În consecință se apreciază că nu există motive de reformare a deciziei recurate astfel că va fi respins ca nefondat recursul și obligat recurentul la plata cheltuielilor judiciare către stat
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E CI D E:
In baza art. 385/15 pct.l lit. b Cod pr.penală respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.271/A din 15.10.2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în dos-.
In baza art. 189.C.P.P. dispune plata din fondul a onorariului apărătorului desemnat din oficiu în sumă de câte 200 lei, către Baroul Bacău.
In baza art. 192 al.2 Cpp obligă recurentul inculpat să plătească statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare în care s-a inclus și onorariul apărătorului desemnat din oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 14.01.2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Vadana Monica, Adrian Bogdan Arin Alexandru
- - - -
- -
GREFIER,
- -
red.
red./
red.
tehnored. - ex.2
21.01.2010
Președinte:Vadana MonicaJudecători:Vadana Monica, Adrian Bogdan Arin Alexandru
