Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 32/2010. Curtea de Apel Oradea

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

ROMANIA

CURTEA DE APEL ORADEA

Secția penală și pentru cauze cu minori.

Dosar nr. -

DECIZIA PENALĂ NR.32/R/2010

Ședința publică din 26 ianuarie 2010

Complet de judecată compus din

PREȘEDINTE: Munteanu Traian

JUDECĂTOR 2: Pușcaș Mircea

JUDECĂTOR 3: Pătrăuș Mihaela

Grefier: - -

Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio, potrivit prevederilor art.304 alin.1 Cod procedură penală.

S-a luat în examinare recursurile penale declarate de către inculpații recurenți, născut la data de 28.08.1981, fiul lui și și, născut la data de 04.09.1980, fiul lui și, ambii deținuți în Penitenciarul Oradea,împotriva deciziei penale nr.164/Ap din 22 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Satu Mare, care desființează în parte, pe latura penală, sentința penală nr.716 din 22 iunie 2009, pronunțată de Judecătoria Satu Mare, inculpații fiind trimiși în judecată sub aspectul săvârșirii infracțiuni de furt calificat, faptă prevăzută și pedepsită de art.208 alin.1 - 209 alin.1 lit.a,g și i Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpații recurenți și în stare de arest și asistați de către apărători aleși - av., în baza împuternicirii avocațiale nr.244 din 17 decembrie 2009 emisă de Baroul Bihor - Cabinet de Avocat și avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.15/2010 emisă de Baroul Satu Mare - Cabinet de Avocat, lipsă fiind părțile civile intimate, G și.

Ministerul Public este reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ORADEA.

Traducerea ședinție de judecată a fost asigurată de interpretul de limbă maghiară.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, după care:

Nefiind excepții sau alte cereri prealabile de formulat instanța acordă părților cuvântul asupra recursurilor.

Apărătorul ales al inculpaților recurenți - avocat susține recursurile solicitând admiterea acestora, casarea hotărârilor recurate și trimiterea spre rejudecare la instanța de fond pentru următoarele considerente:

În speță, sunt întrunite prevederile artr.385/9 pct.2 Cod de procedură penală, instanța de fond fiind sesizată nelegal, având în vedere obiectul cauzei - infracțiunea de furt calificat. Se poate observa că, rechizitoriul a fost întocmit de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Satu Mare, câtă vreme competent era Parchetul de pe lângă Judecătoria Satu Mare. Potrivit dispozițiilor art.209 alin.4 Cod de procedură penală, care stipulează că " rocurorii p. din cadrul parchetelor ierarhic superioare pot prelua, in vederea efectuării urmăririi penale, cauze de competenta parchetelor ierarhic inferioare, prin dispoziția conducătorului parchetului ierarhic superior, când:a încetat efectele juridice", ori nu există la dosar nici o dispoziție în acest sens.

În altă ordine de idei, apreciază că ambele hotărâri atacate sunt nemotivate, mai mult, este neconcordanță între considerentele hotărârii și dispozitiv, întrucât prin hotărârea pronunțată, prima instanța reține faptul că, la pagina 5 din hotărâre, nu se poate reține participarea inculpatului, decât la două infracțiuni la cele reținute prin actul de acuzare. De asemenea, este reluată această motivare, așa cum se arată și la pagina 9 din hotărâre, că referitor la fapta din 24/25.10.2008, nu există probe că ar fi participat și inculpatul la săvârșirea infracțiunii. La coinculpatul se reține că doar la patru acte de executare ar fi dovedită participarea acestuia. În aceste condiții, singura soluție legală care trebuia luată în această cauză și partea din hotărâre care produce consecințe juridice este dispozitivul hotărârii, chiar dacă este vorba de o infracțiune în formă continuată, instanța a fost sesizată cu șase acte materiale de executare, reținute la cele 6 puncte din rechizitoriu, soluția legală prevăzută de lege sunt fie cea de achitare, fie cea de condamnare, dincolo de chestiunile de încetarea procesului penal. Practic, prin acest dispozitiv al hotărârii atacate, prima instanță nu a soluționat fondul cauzei în întregimea sa, deși reține în considerente că s-a probat participarea inculpatului la patru fapte și participarea lui la două fapte, nu se dispune achitarea acestora, este o chestiune care nu poate fi corectată în fața instanței de recurs, pentru că instanța nu a soluționat fondul cauzei și nu s-a pronunțat cu privire la toate faptele reținute în actul de sesizare al instanței, singura soluție legală este cea de desființare a hotărârilor atacate și de trimitere a cauzei la instanța de fond, pentru a se pronunța asupra vinovăției celor doi inculpați raportat la toate actele materiale cu care instanța a fost sesizată, nu există instituția nu se rețin ca fiind dovedite patru acte materiale sau două acte materiale.Un alt motiv pentru care soluția instanței de fond este nelegală, este faptul că, în considerentele hotărârii se arată că inculpatul a participat la doua fapte și este vorba de părțile vătămate și, în dispozitivul sentinței apelate se reține că inculpatul nu se face vinovat de furtul săvârșit în dauna părții civile, este obligat în solidar cu inculpatul la daune materiale și daune morale. Este de asemenea o contradicție existentă între considerentele hotărârii și dispozitivul hotărârii apelate, apreciind că această hotărâre este o copie fidelă a actului de sesizare al instanței, judecătorul de fond nu face o analiză a acestor probe, nu se pronunță asupra unor probe esențiale pentru părți, în principal fiind vorba de acea declarație a martorei, concubina inculpatului, motiv pentru care a solicitat reaudierea acesteia, instanța de apel constatând că nu se impune reaudierea acesteia pentru că a dovedit alibiul inculpatului, instanța de fond nu înlătură această depoziție, nu ține cont de ea la adoptarea soluției în cauză, nu ține cont de celelalte chestiuni privind nulitatea unor probe la care s-a făcut referire, punându-se problema asupra acelor interceptări nelegale din acea celulă de arest, care contravin practicii Curții Europene, încălcând dreptul la viața privată a persoanei. Un alt motiv de casare prevăzut de art.385/9 pct. 10 Cod de procedură penală fiind acelade nepronunțare a primei instanțe asupra cererii de schimbare a încadrării juridice formulată față de inculpatul și aflată la dosarul cauzei. În subsidiar solicită reducererea cuantumului pedepsei precum și schimbarea modalității de executare a acesteia, apreciind că majorarea de către instanța de apel a pedepselor aplicate inculpaților de către prima instanță sunt prea mari. Cât privește latura civilă a cauzei apreciază că hotărârile sunt netemeinice și sub acest aspect, întrucât daunele morale acordate nu se justifică, iar despăgubirile materiale nu au fost acordate părților civile în măsura dovedirii acestora.

Apărătorul ales al inculpaților recurenți - avocat arată că achiesează celor învederate de antevorbitorul său, solicită în principat desființarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare datorită nulități absolute a soluției instanței de fond. În subsidiar, în cazul în care se va considera că aceste aspecte semnalate nu au ca și rezultat o hotărâre nulă de drept, solicită desființarea hotărârii instanței de fond și rejudecând cauza, achitarea inculpatului, în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.c Cod de procedură penală, fapta nefiind săvârșită de către acesta. Cu privire la inculpatul, apreciază că nu s-a reușit răsturnarea prezumție de nevinovăție, având în vedere că nu există nici o probă directă împotriva acestuia, iar probele indirecte sunt insuficiente și neconcludente. La instanța de fond nu se știe pentru ce a fost trimis inculpatul în judecată, în rechizitoroiu s-au reținut șase acte materiale, din care la două a participat și inculpatul - pct.3 din rechizitoriu, În momentul în care s-a comis o infracțiune și s-a găsit autorul faptei, din punct de vedere logic, cauza este rezolvantă, în speță, inculpatul a recunoscut comiterea unor infracțiunii și a afirmat că le-a comis singur, în această situație ar trebui să existe probe certe, având în vedere faptul că inculpatul a negat că a participat la comiterea faptelor. ambientale din celula de arest, deși sunt nelegale - nu conțin absolut nici un element cu privire la faptele pentru care sunt acuzați. S-a încercat, datorită faptului că nu s-au putut administra probe direct, "fabricarea" unor probe indirecte și anume acel rucsac care după declarația inculpatului aparținea acestuia, erau folosite de către el la comiterea faptei, astfel că organul de anchetă fără nici o probă a afirmat că sunt ale inculpatului, ambii inculpații au afirmat originea acestor obiecte Totodată, există contradicții între declarațiile martorilor date în faza de urmărire penală și cele date în fața instanței de judecată, astfel martora, după ce își încheie declarația dată în fața instanței de judecată, arată că în același mod și nimic în plus a declarat și în fața organelor de urmărire penală, dar recunoaște, totodată, că fără a citi declarația consemnată nu de mâna dânsei, a semnat, dar precizează încă odată că exact același lucru a declarat și în faza de urmărire penală și anume, cel mai esențial dintre ele, este acela că așa cum a arătat în fața instanței privind înspre inculpați, nu poate identifica pe nici unul dintre ei ca fiind autori ai infracțiunii în prejudiciul persoanei vătămate unde dânsa își exercita activitatea în calitate de bonă. Este de relevat că nici până în prezent nu se știe pentru care fapte este judecat inculpatul, în apel au fost respinse toate probele solicitate, apelul soluționându-se la primul termen. Pe bunurile găsite la inculpatul nu s-au găsit amprentele lui, s-au exercitat presiuni asupra inculpaților, dat fiind că partea vătămată era lucrător de poliție, crezându-se că este vorba despre o grupare organizată. Totodată, neconcordanța existentă între considerentele hotărârii și dispozitivul hotărârii pronunțate de prima instanța reține faptul că, la pagina 5 din hotărâre, nu se poate reține participarea inculpatului, decât la două infracțiuni la cele reținute prin actul de acuzare. De asemenea, este reluată această motivare, așa cum se arată și la pagina 9 din hotărâre, că referitor la fapta din 24/25.10.2008, nu există probe că ar fi participat și inculpatul la săvârșirea infracțiunii. La coinculpatul se reține că doar la patru acte de executare ar fi dovedită participarea acestuia. Sub aceste aspecte, nu se va putea reține starea de fapt pe fondul cauzei, care să confirme vinovăția celor doi inculpați, ori să conducă instanța că cele șase infracțiuni există și că ele sunt produsul activității infracționale a celor doi inculpați. Inclusiv modul de soluționare a laturii civile a cauzei este eronat, având în vedere natura infracțiunilor, nu se justifică acordarea daunelor morale. Pentru taote aceste considerente solicită admiterea recursului.

Reprezentantul parchetului pune concluzii de admitere a recursurilor, casarea hotărârilor atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare de către prima instanță. Criticile formulate în apărarea inculpaților cu privire la împrejurarea că hotărârile sunt nemotivate sunt nefondate, iar cu privire la nelegale sesizare a instanței este traduiv formulată.

Inculpatul, prin interpret, solicită admiterea recursului pentru motivele arătate de avocatul său ales, întrucât deși a recunoscut comiterea a patru fapte a fost condamnat pentru șase fapte.

Inculpatul, prin interpret, solicită de asemenea admiterea recursului pentru considerentele expuse de avocatul său ales.

CURTEA DE APEL

DELIBERÂND

Asupra recursurilor penale de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr.716/22.06.2009 pronunțată de Judecătoria Satu Mare în dosar nr-, în baza art.208 al.1, 209 al.1 lit. a, g și i penal, cu aplicarea 41 al.2 Cod penal. art.74 lit.a și c Cod penal și art.76 lit.c Cod penal. a fost condamnat inculpatul, născut la data de 28.08.1981 în localitatea, Ungaria, fiul lui și, de cetățenie maghiară, studii 8 clase plus 3 clase școală specială, stagiul militar satisfăcut, ocupația zidar, fără antecedente penale, domiciliat în localitatea,-, PEST- UNGARIA, în prezent aflat în stare de arest preventiv în Penitenciarul Oradea, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare.

În baza art.71 Cod penal, s-au interzis inculpatului drepturile prev.de art. 64 lit.a teza II și lit.b Cod penal pe durata executării pedepsei.

În baza art.88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii de 24 h și a arestului preventiv din data de 07.11.2008 și până la zi iar în baza art.350 pr.pen. s-a menținut starea de arest a inculpatului.

În baza art.208 al.1, 209 al.1 lit. a, g și i penal, cu aplicarea 41 al. 2 Cod penal a fost condamnat inculpatul, născut la data de 04.09.1980 în Budapesta, fiul lui și, de cetățenie maghiară, studii 4 clase, stagiul militar nesatisfăcut, fără loc de muncă, cu antecedente penale, domiciliat în localitatea,- A, PEST - UNGARIA, în prezent aflat în stare de arest preventiv în Penitenciarul Oradea, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare.

În baza art.71 Cod penal s-au interzis inculpatului drepturile prev.de art. 64 lit.a teza II și lit.b Cod penal, pe durata executării pedepsei.

În baza art.88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii de 24 h și a arestului preventiv din data de 07.11.2008 și până la zi.

În baza art.350 Cod de procedură penală s-a menținut starea de arest a inculpatului .

În baza art.14, 346 Cod de procedură penală au fost obligați inculpații și să plătească pretențiile civile în sumă de 14.000 lei prejudiciul material și 5.000 lei daune morale părții civile,. în loc.S M,-, jud.S M; părții civile,. în loc.S M,-, jud.S M, suma de 11.000 lei prejudicial material și 30.000 lei daune morale și doar pe inculpatul să plătească părților civile G și,. în loc.-, jud.S M, suma de 150.000 lei prejudicial material și 30.000 lei daune morale, fiind respinse restul pretențiilor formulate de către aceștia și să plătească părții civile,. în loc.S M,-, jud.S M, suma de 2.800 lei, prejudiciul suferit.

S-a constatat faptul că părțile vătămate,. în loc.S M,-, jud.S M și,. în loc.S M,-, jud.S M, nu se constituie părți civile.

În baza art.118 lit.e Cod penal s-a dispus confiscarea de la inculpații și, a sumei de 200 lei prejudicial nerecuperat de către partea vătămată și cu care aceasta nu se constituie parte civilă.

În baza art.191 al.2 Cod de procedură penală au fost obligați inculpații și să plătească suma de 3000 de lei, câte 1500 lei fiecare inculpat, cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că în perioada 22.07.2008 - 06.11.2008, în baza aceeași rezoluții infracționale, inculpatul a comis mai multe furturi pe raza județului S M, pătrunzând în interiorul imobilelor a șase părți vătămate, pe timp de noapte, prin escaladare și prin decuparea cu ajutorul unei lămpi cu gaz și a unui dispozitiv de tăiere a unei porțiuni din ușile de acces tip termopan la două din infracțiuni participând și inculpatul.

În noaptea de 06/07.11.2008, inculpații și au fost depistați de organele de poliție pe str.- din municipiul S

În parcarea unde au oprit mașina cei doi au scos din portbagaj rucsacul în care s-a găsit o lampă de gaz, un cuțit de bucătărie și au pornit pe jos, motivând că doreau să arunce rucsacul în, moment în care s-au întâlnit cu doi dintre polițiști și atunci s-au întors la mașină. Au vrut să urce în mașină dar au observat că la capătul străzii erau cinci oameni și două mașini care se îndreptau spre ei. S-au speriat și au început să fugă raportat la obiectele pe care le aveau în geantă, vrând să scape de ele. Au luat-o la fugă spre dig și în timp ce fugeau incomodându-i geanta au aruncat-o într-o grădină. Apoi aceștia au fost opriți pe pod de mașinile de poliție din care au ieșit mai mulți polițiști și au fost percheziționați în prezența martorilor și, găsindu-se asupra inculpatului un rucsac de culoare neagră, pe care-l avea în spate iar în rucsac s-a găsit o lampă de gaz, un cuțit de bucătărie.

Asupra inculpatului s-a găsit o cagulă.

Din declarația martorului de la fila 33, din dosarul de urmărire penală și 234 din dosarul instanței rezultă faptul că în jurul orelor 02,00 pe str. - - când era la baza podului a observat în zonă poliție și alte persoane și a fost solicitat să asiste în calitate de martor deoarece fuseseră prinse două persoane care aveau asupra lor diferite obiecte dubioase și nu își puteau justifica prezența în zonă. Martorul arată că angajatul poliției li s-a adresat în limba maghiară inculpaților deoarece aceștia au arătat că sunt cetățeni. Cu privire la acest aspect rezultă că motivarea inculpaților pentru faptul că au fugit deoarece nu înțelegeau limba română și nu și-au dat seama că cei care fug după ei sunt polițiști nu subzistă atâta timp cât martorii arată că polițiștii cunoșteau limba maghiară. Martorul arată că una din persoane era mai mică de statură și mai slabă și a fost identificată în persoana inculpatului, care fiind întrebat ce caută în zona nu a răspuns nimic. Acest inculpat avea în spate un rucsac iar polițiștii au trecut la verificarea lui în prezența martorului și în rucsac s-a găsit o lampă de gaz cu flacără deschisă, un cuțit cu lamă de aproximativ 20 de cm. o șurubelniță cu.

Cea de a doua persoană cu o constituție mai robustă a fost identificată ca fiind inculpatul iar în gluga hanoracului acestuia a fost găsită o cagulă din material textil de culoare gri petrol având trei orificii dispuse în formă triunghiulară.

Toate aceste aspecte au fost relatate și de către martorul în declarația de la fila 34 din dosarul de UP.

S-a procedat la efectuarea de fotografii imediat după prinderea inculpaților cu obiectele găsite asupra lor de către organele de politie.

Organele de poliție în prezența martorilor asistenți, au procedat la efectuarea percheziției autoturismului marca VW PASSAT cu număr de înmatriculare -651 de culoare neagră în care s-au găsit două inele de aur cu pietricele de culoare albă, două parfumuri bărbătești, două carduri bancare, actele de înmatriculare ale autoturismului, autoturism ce aparținea numitei, concubina inculpatului.

În perioada 22.07.2008 - 06.11.2008 mai multe părți vătămate au depus plângere la Poliția Municipiului SMî mpotriva reclamând faptul că, persoane necunoscute au pătruns noaptea prin efracție în imobilele lor prin decuparea unei porțiuni din ușile de acces de tip termopan, în timp ce aceștia dormeau.

Inculpatul a avut declarații oscilante în faza de urmărire penală în fața instanței recunoscând și regretând faptele pentru care este trimis în judecată, în timp ce inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptelor nici în faza de urmărire penală nici în faza de judecată.

În declarația dată în fața instanței inculpatul a arătat că a ajuns cu mașina inculpatului în zona, a văzut că acolo sunt case frumoase, a parcat mașina și și-a luat sacul cu scule și la aproximativ la 500 de metri un kilometru de unde a parcat mașina a intrat în curtea unei case. A topit ușa în jurul yalei și prin orificiu și-a introdus mâna și a deschis ușa cu cheia. Intrând în casă a căutat bunuri de valoare. La parter a găsit o poșetă în care se găsea o sumă mai M de 100 de euro, a luat banii din poșetă și a urcat la etaj unde a găsit într-o sufragerie un sertar închis pe care l-a deschis cu șurubelnița. Din sertarul respectiv a luat bijuteriile dar pentru că gazda care dormea în imobil s-a trezit a luat-o la fugă pe scări și în buzunar i-au rămas două inele mari și două ceasuri. Precizează că era 3, 4 dimineața când s-a întors în la verișoara inculpatului la care acesta dormea și care se numește.

Inculpatul descrie faptele săvârșite, aceiași modalitate de operare, bunurile pe care le-a găsit în imobilele în care a intrat.

În noaptea de 28/29.09.2008 inculpatul a pătruns în locuința părților vătămate G și, având o cagulă pe față, a folosit mănuși iar cu lampa de gaz pe care o avea asupra sa a topit materialul termopan în dreptul yalei după care a introdus mâna în deschizătura formată și a deschis ușa, pătrunzând în interior.

Din interior inculpatul recunoaște că a sustras de la parter o poșetă în care se afla suma de 3.000 de Euro și câteva milioane de lei, iar de la etaj dintr-un sertar, a sustras două inele din aur, un lănțișor, o brățară îngustă și două ceasuri.

Părțile vătămate se aflau în locuință și dormeau în momentul săvârșirii faptei.

Cu privire la această faptă nu există probe că ar fi participat și inculpatul la săvârșirea ei.

S-a constatat că cele două inele din aur sustrase de la părțile vătămate au fost găsite și ridicate din autoturismul VW PASSAT în noaptea de 06/07.12.2008 când au fost depistați cei doi inculpați și au fost restituite părții vătămate care Ie-a recunoscut.

Părțile vătămate G și se constituie parte civilă în cauză cu suma de 150.000 lei reprezentând contravaloarea prejudiciului cauzat de inculpat.

În data de 28.09.2008 organele de poliție au fost sesizate de partea vătămată din municipiul S M,-, despre faptul că în noaptea de 27/28.09.2008 persoane necunoscute au pătruns prin escaladarea geamului sufrageriei în locuința sa, de unde au sustras bani și bunuri, cauzând un prejudiciu în valoare totală de 11.000 lei, partea vătămată constituindu-se parte civilă cu această sumă. În declarația acesteia de la fila 292 din dosarul de UP arată că în jurul orelor 1,50 aceasta dormea în dormitorul din imobil când s-a trezit și a văzut o lumină de lanternă iar după aceea cineva a tras ușa, partea vătămată rămânând blocată timp de 3 minute, apoi a ieșit încet din dormitor constatând că ușa de la intrare era larg deschisă și că de pe masa din bucătărie i-a dispărut poșeta în care erau banii, o verighetă, un inel, cheia autoturismului Golf parcat în curte, contravaloarea prejudiciului fiind de 11.000 lei.

În cauză a fost audiată în calitate de martoră numita, familiei, care declară în faza de urmărire penală, fila 294 la dosar faptul că de mai multe ori au văzut autoturismul marca, cu nr. de înmatriculare de Ungaria, ulterior identificat ca fiind al inculpaților în apropierea imobilului părții civile. Lângă autoturism era un tânăr cu vârsta cuprinsă între 25-30 ani brunet și cu îmbrăcăminte îngrijită care i s-a părut martorei că urmărește ceva aspect pe care l-a discutat cu soțul său G căruia i-a arătat și autoturismul respectiv. Imediat după ce a fost spartă locuința familiei martora a arătat în aceeași declarație că a făcut o legătura între prezența autoturismului și a tânărului și între spargerea care a avut loc.

În data de 20.11.2008 fiindu-i prezentată o fotografie judiciară de către polițiști l-a recunoscut imediat pe tânărul pe care l-a văzut de mai multe ori ca fiind inculpatul, care înainte de săvârșirea faptei, s-a aflat în apropierea locuinței. Martora a precizat în declarația dată în faza de urmărire penală că a reținut persoana tânărului foarte bine după fizionomia feței.

Martorul G soțul martorei în declarația de la fila 293 din dosarul de UP arată că aceasta fiind bonă la familia a însoțit-o de mai multe ori pentru că făcea și el diferite treburi prin casă. Astfel la sfârșitul lunii august începutul lui septembrie a observat în apropierea case o mașină de culoare închisă cu nr. de Ungaria în care se aflau 2 persoane pe care nu le-a putut descrie acest lucru martorul l-a discutat cu soția sa când au ieșit la plimbare spunându-i că i se pare dubios faptul că aceeași mașină a văzut-o de mai multe ori în apropierea locuinței.

Imediat după ce a fost spartă locuința familiei martorul a arătat în aceeași declarație că a făcut o legătura între prezența autoturismului și celor doi și între spargerea care a avut loc.

Cei doi martori au dat declarații și în fața instanței, filele 230-232 din dosar, procedându-se și la confruntarea acestora, fila 233, ambii martori declarând pe mai departe faptul că au văzut mașina ce a fost identificată ca fiind a inculpaților în fața imobilului. S-a mai precizat faptul că s-a întâmplat ca mașina să staționeze în apropierea imobilului mai mult de o oră pentru că cei doi martori au ieșit la plimbare cu copilul și la întoarcere aceasta era tot acolo, lucru care li s-a părut dubios iar lângă mașină se afla o persoană de sex masculin.

Inculpatul recunoaște și săvârșirea acestei fapte, iar inculpatul deși nu recunoaște aceste fapte din probele de mai sus rezultă contrariul.

În noaptea de 24/25.10.2008 inculpatul a pătruns în același mod în locuința părții vătămate din municipiul S M, str.- -. Din interior a sustras poșeta soției părții vătămate, a dus-o în curte până la colțul casei, unde nu putea fi observat și din interior a sustras suma de aproximativ 1.000 lei.

Inculpatul declară la fila 62 din dosarul de UP că în imobil se aflau două persoane, una de sex masculin și una de sex feminin, care dormeau, recunoscând săvârșirea faptei și în fața instanței.

La data de 20.11.2008 s-a procedat la reconstituirea la fața locului a modului și a condițiilor în care a fost săvârșită fapta de către inculpatul care a indicat locul pe unde a pătruns în imobil și modul în care a comis furtul.

Conform raportului de constatare tehnico-științifică nr.-/11.11.2008 întocmit de specialiști ai Institutul de Criminalistică 112-121 din dosarul de UP rezultă că pe ambele fețe ale cuțitului găsit asupra inculpaților s-au evidențiat micro urme de culoare albă și gri închis provenind din ușa termopan provenind de la locuința părții civile precum și de la locuința părții vătămate.

Cu privire la această faptă nu există probe că ar fi participat și inculpatul la săvârșirea ei.

In noaptea de 25/26.10.2008 inculpatul a pătruns în locuința părții vătămate, situată în municipiul S M,- prin topire a unei porțiuni din ușa de acces tip termopan și apoi dislocare și a sustras dintr-o poșetă suma de 12.000 lei.

Cu ocazia reconstituirii efectuate în data de 20.11.2008 la locuința părții vătămate, inculpatul a indicat în prezența martorilor asistenți modul în care a săvârșit fapta.

Partea vătămată se constituie parte civilă în cauză cu suma de 13.000 lei reprezentând contravaloarea prejudiciului cauzat.

Cu ocazia cercetării la fața locului privind furtul din locuința părții vătămate din municipiul S M,-, s-a ridicat prin fotografiere direct o urmă de încălțăminte, constatându-se, că prezintă asemănări caracteristice de gen cu partea anterioară a reliefului de la pantofului tip SPORT pentru piciorul drept de culoare albastră ridicat de la inculpatul, astfel cum rezultă din concluziile Raportului de constatare tehnico-știintifică nr. 28061/26.11.2008 de la filele 166-178 din dosarul de UP.

Inculpatul recunoaște și săvârșirea acestei fapte, iar inculpatul deși nu recunoaște aceste fapte din probele de mai sus rezultă contrariul.

În noaptea de 04/05.11.2008 inculpații și au pătruns prin forțarea geamului de la debara, în locuința părții vătămate din municipiul S M,- și au sustras suma de 200 lei.

in Raportul de constatare tehnico-științifică efectuat în cauză, filele 139-161 din dosarul de UP, rezultă că urmele de încălțăminte prelevate cu ocazia cercetării la fața locului prezintă caracteristice de gen cu partea anterioară a reliefului de la pantofului tip sport a piciorului stâng de culoare neagră marca "" a inculpatului, respectiv, cu cea a încălțămintei piciorului drept de culoare albastră ridicată de la inculpatul.

Partea vătămată nu formulează pretenții civile în cauză.

În noaptea de 05/06.11.2008 inculpatul prin escaladarea gardului, a pătruns în curtea părții vătămate din mun. S M,-, unde folosindu-se de lampa de gaz, pe care o avea asupra sa, a topit parțial o bucată din ușa de acces, nereușind dislocarea acesteia deoarece ușa era din lemn presat, astfel că nu a reușit să pătrundă în interior.

Din Raportul de constatare tehnico-științifică întocmit de Institutul de Criminalistică a rezultă că microurmele prelevate de pe lama cuțitului găsită asupra inculpatului în momentul în care acesta a fost depistat de organele de poliție, sunt identice cu cele ridicate cu ocazia cercetării la fața locului de la partea vătămată.

Cu ocazia cercetării la fața locului, au fost prelevate urme de încălțăminte, constatându-se pe baza unui Raport de constatare tehnico-științifică că încălțămintea inculpatului prezintă asemănări caracteristice de gen cu fragmentul de încălțăminte ridicat de la locuința părții vătămate.

In cauză s-a procedat la reconstituirea modului și a împrejurărilor în care a fost săvârșită fapta, inculpatul în prezența martorilor asistenți și a apărătorului ales, a indicat modul în care a încercat să pătrundă în imobil.

Partea vătămată nu se constituie parte civilă în cauză

Inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptelor.

În declarațiile date în fața organelor de poliție precum și cele date în fața procurorului și a instanței a prezentat mai multe variante afirmând că se afla pe raza mun.S M pentru a cumpăra gresie și faianță, ulterior a declarat la procuror la data de 30.12.2008 că în perioada în care inculpatul a comis furturile, el a stat tot timpul în loc. la verișoara sa, numita și a dormit, solicitând să fie supus testului cu detectorul de minciuni.

În toate declarațiile date inculpatul se contrazice, acestea fiind în contradictoriu cu cele declarate de inculpatul. Ulterior, în faza de urmărire penală, inculpatul a refuzat să se supună testului cu detectorul de minciuni. Participația sa la săvârșirea infracțiunilor de furt calificat este dovedită prin expertiza criminalistică efectuată în cauză, respectiv constatările tehnico-științifice coroborat pentru unele din fapte cu declarațiile martorilor.

Inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor în declarația dată în fața procurorului în data de 27.11.2008 ( 61), cu toate că la început și el a făcut declarații contradictorii, nu a recunoscut săvârșirea faptelor.

Inculpatul a colaborat cu organele de cercetare penală, a participat la reconstituire, indicând de bunăvoie locul prin care a pătruns în imobile și modul în care a comis faptele, de asemenea recunoscând în fața instanței săvârșirea tuturor faptelor pentru care a fost trimis în judecată.

Sub aspect obiectiv inculpații a intrat în imobilele părților vătămate, în timp ce acestea dormeau, pentru a lua bunurile acestora, fără consimțământul acestora, fapt ce rezultă din probele existente la dosar.

Sub aspect subiectiv, instanța a reținut că faptele inculpaților au fost săvârșite cu intenție directă, aceștia acționând în urma unei hotărâri anterior luate împreună, având aceeași modalitate de operare.

Inculpații au urmărit să ia bunurile, să și le însușească pe nedrept, fără consimțământul părților vătămate, pentru a face din ele bunurile lor și a se comporta față de ele ca niște proprietari.

Momentul comiterii a fost pe timp de noapte, prin efracție, moment în care datorită întunericului, a scăderii atenției și vigilenței oamenilor, inculpații s-au putut apropia mai ușor de imobile și cu mai puține riscuri de a putea fi descoperiți cu bunurile pe care vroiau să le sustragă, profitând de faptul că părțile vătămate aflate în imobile dormeau. Faptul că aceștia se aflau în imobil la momentul săvârșirii infracțiunilor și oricând s-ar fi putut trezi iar inculpații aveau asupra lor sculele cu care au reușit să intre în imobil, inclusiv un cuțit, relevă un plus de pericol în modul de operare al acestora.

În cauză instanța a procedat la audierea interceptărilor efectuate în baza aut.14/S/2008 de către Judecătoria Satu Mare, în cameră de consiliu și cu prezența părților și a traducătorului autorizat, întocmindu-se în acest sens proces verbal atașat la dosarul cauzei, fila 224 și 256 din dosarul instanței.

În urma audierii acestor înregistrări s-a constat că nu există nicio probă cu privire la săvârșirea faptelor, inculpații exprimându-și nemulțumirile și discutând despre cele petrecute la termenele de judecată și despre felul în care au fost prinși.

Analizând modalitatea în care au fost săvârșite faptele, reține că aceastea prezintă pericol social crescut.

Fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat în formă continuată, prev. și ped. de art. 208 al.1, 209 al.1 lit.a,g și i penal, cu aplic. 41 al. 2. penal.

În speță își găsește aplicarea art.41 al.2 Cod penal inculpatul săvârșind faptele la diferite intervale de timp, dar în baza aceleiași rezoluții infracționale, având același mod de operare deci faptele având conținutul aceleiași infracțiuni.

Din fișa de cazier judiciar a inculpatului rezultă că acesta nu a mai săvârșit fapte prevăzute de legea penală iar inculpatul recunoaște toate faptele pentru care este trimis în judecată, motiv pentru care instanța a făcut aplicarea art.74 lit.a și c și art. 76 lit.c Cod penal, aplicând acestuia pedeapsă sub minimul special prevăzut de lege pentru infracțiunea săvârșită.

Astfel în baza art.208 al.1, 209 al.1 lit. a, g și i penal, cu aplicarea 41 al.2 Cod penal, art.74 lit.a și c Cod penal și art.76 lit.c Cod penal, a fost condamnat inculpatul, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art.71 pen, s-au interzis inculpatului drepturile prev.de art. 64 lit.a teza II și lit.b Cod penal, pe durata executării pedepsei.

În baza art.88 pen, s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii de 24 h și a arestului preventiv din data de 07.11.2008 și până la zi.

În baza art.350 pr.pen. s-a menținut starea de arest a inculpatului.

Fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat în formă continuată, prevăzută și pedepsită de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a, g și i Cod penal, cu aplicarea 41 al. 2 Cod penal. În speță, își găsește aplicarea art.41 al.2 Cod penal, inculpatul săvârșind faptele la diferite intervale de timp, dar în baza aceleiași rezoluții infracționale, având același mod de operare deci faptele care au fost dovedite având conținutul aceleiași infracțiuni

Din fișa de cazier judiciar a inculpatului rezultă că acesta a fost condamnat la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare cu suspendare pe doi ani de către Judecătoria din împrejurimile 5 FK 1484/2000/17 iar prin sentința nr.3 BF 1069/- din 2003 Tribunalului - a fost condamnat la pedeapsa de 6 luni închisoare 2 ani cu suspendare ( 85).

La individualizarea pedepsei instanța a avut în vedere și faptul că inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptei, precum și antecedentele penale pe care acesta le are, dar i-a fost aplicat minimul special al pedepsei, acela de 3 ani închisoare în baza art.208 al.1, 209 al.1 lit. a, g și i penal, cu aplicarea 41 al. 2 Cod penal

În baza art.71 Cod penal s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit.a teza II și lit.b Cod penal, pe durata executării pedepsei.

În baza art.88 Cod penal, s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii de 24 h și a arestului preventiv din data de 07.11.2008 și până la zi, iar în baza art.350 Cod de procedură penală s-a menținut starea de arest a inculpatului.

Inculpații și au fost reținuți 24 de ore prin ordonanța de reținere din data de 07.11.2008, ora 13,30. Față de inculpații și s-a luat măsura arestării preventive prin încheierea nr.92/07.11.2008 începând cu data de 07.11.2008 măsură menținută, perioade care s-a dedus în baza art.88 Cod penal

În baza art.14,346 Cod de procedură penală au fost obligați inculpații și să plătească pretențiile civile în sumă de 14.000 lei prejudiciul material și 5.000 lei daune morale părții civile, raportat la stresul pricinuit acestuia prin săvârșirea faptei; părții civile suma de 11.000 lei prejudicial material nerecuperat și suma de 30.000 lei daune morale, aceasta fiind traumatizată psihic de faptul că s-a trezit cu cei doi în toiul nopții în imobil temându-se pentru viața ei motiv pentru care aceasta și în prezent face psihoterapie așa cum rezultă din declarația martorei precum și din actele medicale depuse la dosarul cauzei, respectiv adeverința medicală nr.2623/08.04.2009 și rețeta cu seria - nr. -/08.04.2009. aceasta a mai depus la dosarul cauzei și acte din care rezultă și cheltuielile pe care le-a avut ca urmare a acestei infracțiuni și cu care nu s-a mai constituit parte civilă. Tot din declarația martorei se reține faptul că și în prezent partea civilă se teme în propria casă pentru ea și pentru familia ei.

A fost obligat doar inculpatul să plătească părților civile G și, suma de 150.000 lei prejudicial material nerecuperat respectiv contravaloarea bunurilor furate și 30.000 lei daune morale, pentru stresul creat de faptul că a pătruns în imobil pe timp de noapte când cei doi se aflau în imobil și dormeau și de stresul creat de dispariția bunurilor furate și au fost respinse restul pretențiilor formulate de către aceștia și-l a fost obligat să plătească părții civile, suma de 2.800 lei, prejudiciul suferit.

S-a constatat faptul că părțile vătămate și, nu s-au constituit părți civile.

În baza art.118 lit.e Cod penal s-a dispus confiscarea de la inculpații și, a sumei de 200 lei prejudicial nerecuperat de către partea vătămată și cu care aceasta nu s-au constituit parte civilă.

În baza art.191 al.2 pr.pen. au fost obligați inculpații și să plătească suma de 3000 de lei, câte 1500 lei fiecare inculpat, cheltuieli judiciare către stat.

Împotriva prezentei sentințe penale, a declarat apel in termenul legal, Parchetul de pe lângă Judecătoria Satu Mare, solicitând admiterea apelului, desființarea hotărârii atacate si în rejudecare condamnarea inculpaților la pedepse mai aspre.

În motivarea apelului s-a arătat ca in esență ca, prima instanța trebuia să țină seama la aprecierea gradului de pericol social, de faptul ca inculpații au săvârșit infracțiuni cu un grad de pericol social ridicat, iar modalitatea de comitere și multitudinea actelor infracționale denota o periculozitate ridicata a acestora.

Împotriva aceleiași sentințe penale, a declarat apel in termenul legal și apelanții-inculpații și, solicitând admiterea apelului, desființarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond. În subsidiar, au solicitat desființarea hotărârii instanței de fond și rejudecând cauza, achitarea inculpaților în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.c Cod de procedură penală, fapta nefiind săvârșită de către aceștia. Se arată în mod prioritar ca este vorba de nepronunțarea primei instanțe asupra cererii de schimbare a încadrării juridice formulată față de inculpatul, care trebuia evident pusă în discuția părților, după care instanța se pronunță asupra ei. S-a invocat, de asemenea, neconcordanța existentă între considerentele hotărârii și dispozitiv, prin hotărârea pronunțată, prima instanța reține faptul că, nu se poate reține participarea inculpatului, decât la două infracțiuni din cele reținute prin actul de acuzare Iar cu privire la coinculpatul se reține că doar la patru acte de executare ar fi dovedită participarea acestuia.În aceste condiții, singura soluție legală care trebuia luată în această cauză, instanța fiind sesizată cu șase acte materiale de executare, reținute la cele 6 puncte din rechizitoriu, era cea de achitare pentru cele nedovedite.Practic, prin acest dispozitiv al hotărârii atacate, prima instanță nu a soluționat fondul cauzei în întregimea sa, deși reține în considerente că s-a probat participarea inculpatului la patru fapte și participarea lui la două fapte, nu se dispune achitarea acestora, este o chestiune care nu poate fi corectată în fața instanței de apel, pentru că instanța nu a soluționat fondul cauzei și nu s-a pronunțat cu privire la toate faptele reținute în actul de sesizare al instanței, singura soluție legală este cea de desființare a sentinței atacate și de trimitere a cauzei la instanța de fond, pentru a se pronunța asupra vinovăției celor doi inculpați raportat la toate actele materiale cu care instanța a fost sesizată.Un alt motiv pentru care soluția instanței de fond este considerata nelegală, este faptul că, în considerentele hotărârii se arată că inculpatul a participat la doua fapte în dispozitivul sentinței apelate se reține că totuși ca acesta este obligat în solidar cu inculpatul la daune materiale și daune morale. Judecătorul de fond nu face o analiză a acestor probe, nu se pronunță asupra unor probe esențiale pentru părți, în principal fiind vorba de acea declarație a martorei, concubina inculpatului, nu ține cont de celelalte chestiuni privind nulitatea unor probe la care s-a făcut referire, punându-se problema asupra acelor interceptări nelegale din acea celulă de arest, care contravin practicii Curții Europene, încălcând dreptul la viața privată a persoanei.

Se mai arata ca, în mod nelegal a reținut instanța de fond antecedenta penala în sarcina inculpatului, cât timp nu există comisie rogatorie pentru acel cazier, nu a fost tradus, inculpatul nefiind cetățean român, si neavând nici o condamnare pe teritoriul Românie. Astfel, potrivit Legii 302/2004 privind cooperarea judiciară în materie internațională, doar cetățenilor români le pot fi recunoscute hotărârile pe cale incidentală sau pe cale principală, fie de către judecătorie, fie de către curtea de apel, conditii in care solicită înlăturare mențiunilor privind reținerea antecedentelor penale și să nu fie luate în considerare la o eventuală circumstanțiere sau la aplicarea acelor criterii prev.de art.72 Cod penal.

În această cauză, s-a pornit de la identificarea și prinderea inculpaților în data de 7.11.2008, cu acea ocazie s-a constatat că au avut asupra lor anumite obiecte, despre care s-a bănuit că s-au folosit la comiterea unor infracțiuni, din acel moment, inculpații, puteau fi bănuți că au comis o infracțiune. De la această bănuială și până la probe certe, este un drum foarte și este un cerc de bănuiți care trebuie restrâns și pe baza unor probe indubitabile, trebuie înfrântă prezumția de nevinovăție, trebuie analizate probele în apărare și să se dovedească că sunt autori infracțiunilor reținute în sarcina lor.

Cu privire la inculpatul, se consideră că nu s-a reușit răsturnarea prezumție de nevinovăție, având în vedere că nu există nici o probă directă împotriva acestuia, iar probele indirecte sunt insuficiente și neconcludente.

S-a încercat, datorită faptului că nu s-au putut administra probe directe, "fabricarea" unor probe indirecte și anume acel rucsac care după declarația inculpatului aparținea acestuia, erau folosite de către el la comiterea faptei, astfel că organul de anchetă fără nici o probă a afirmat că sunt ale inculpatului. această tentativă de a obliga inculpatul de a recunoaște că erau obiectele lui, s-a mai procedat la o altă probă, respectiv s-au luat pantofii inculpatului și s-a trimis la o analiză, deoarece la două acte materiale în susținerea organului de cercetare penală, s-au găsit fragmente de urme de încălțăminte. La o faptă s-a găsit o porțiune dintr-o de 5 centimetri, care în urma acestor constatări tehnico-științifice, s-a concluzionat că prezintă caracteristici de gen asemănătoare cu relieful pantofului stând ridicat de la inculpatul.Această probă putea eventual restrânge cercul de bănuți la persoane care purtau pantofi, prezentând aceleași caracteristici de gen ca și cea ridicată din curtea respectivă, dar nici într-un caz nu se afirmă că era identică cu pantoful purtat de inculpatul. Cu privire la celelalte probe, referitor la acel cuțit, neavând o importanță foarte M dacă acele urme provin de la geamul sau ușa termopan a părții vătămate, stabilindu-se doar că prezintă aceiași compoziție chimică, orice plastic prezintă aceiași compoziție chimică, era o probă științifică dacă se stabilea că acel cuțit a lăsat urme pe geam. Acest aspect a fost recunoscut de către inculpatul, spunând că a folosit acel cuțit, neputându-i-se imputa inculpatului. După analizarea probelor existente la dosar solicită se poate constata că în sarcina inculpatului, nu se poate reține săvârșirea vreunei infracțiuni,

În subsidiar, dacă se va aprecia că acea probă este în măsură să învingă prezumția de nevinovăție a inculpatului, neputându-se reține decât săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu, solicită trimiterea spre rejudecare a cauzei, pentru ca instanța de fond să se pronunțe asupra acestor chestiuni, iar dacă se face vinovat totuși de săvârșirea acestor infracțiuni, raportat la faptul că nu are antecedente penale, solicită condamnarea acestuia la pedeapsa închisorii cu suspendarea condiționată a executării, considerând că durata de 11 luni de arest preventiv este o veritabilă pedeapsă pentru inculpat, nefiind niciodată încarcerat, a fost o suficientă lecție pentru a preveni comiterea de noi infracțiunii, sau în cazul în care se va decide o altă modalitate de executare respectiv, executare cu privare de libertate, solicită aplicarea unei pedepse egală cu durata arestului preventiv.

În ceea ce-l privește pe inculpatul, situația acestuia fiind diferită, din moment ce la anumite acte materiale, neexistând nici o probă, adoptând o atitudine sinceră a recunoscut acele acte materiale, în schimb instanța de fond, având în vedere această recunoaștere și faptul că este infractor primar i-a aplicat o pedeapsă cu executare, recunoscându-i doar circumstanțe atenuante.

În aceste condiții, solicită aplicarea pentru inculpatul aplicarea unei pedepse cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, iar în subsidiar aplicarea unei pedepse egală cu durata arestului preventiv.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, având în vedere că inculpații au fost condamnați pentru infracțiuni contra patrimoniului și nu contra persoanei, infracțiuni de rezultat, care au urmare instantanee, luarea unui bun din posesia alte persoane, s-a consumat în acel moment acea infracțiune, acea urmare, nu se pot acorda daune morale pentru asemenea infracțiunii, instanța de fond nu se știe în baza căror reglementări legale a acordat daune morale pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, daunele morale putând fi acordate pentru infracțiuni contra persoanei, însă și în acele cazuri, raportat la prejudiciul moral suferit, astfel că și sub acest hotărârea instanței de fond este nelegală, motiv pentru care solicită înlăturarea acestor dispoziții din hotărâre.

Sub aspectul netemeiniciei, se mai arata ca, în ceea ce-l privește pe inculpatul, în această cauză, nici în faza de urmărire penală și nici în faza de cercetare judecătorească, nu s-a administrat nici o probă directe pentru a se face dovada vinovăției inculpatului, sau a faptului că ar fi săvârșit un act materiale ce să poate fi calificat ca o infracțiune de furt calificat, singura probă indubitabilă este declarația și recunoașterea parțială a inculpatului dar care nu are nici o valoare juridică, câtă vreme nu se poate corobora cu altă probă la fel de serioasă și care să nu lase dubi, ori motivul achitării este tocmai acest fapt al incidenței principiului dubio pro reo care nu poate profita decât inculpaților, nicidecum unei alte părți din procesul penal.

Inclusiv probele testimoniale care au fost administrate pe parcursul procesului penal până în această fază, prezintă nenumărate contradicții și cu toate că ele sunt relevate în faza de cercetare judecătorească, judecătorul cauzei nu își exercită rolul activ și nu încearcă să lămurească aceste contradicții.

Contradicții există și între declarațiile martorilor asistenți, în faza de urmărire penală semnează cum că au asistat, au văzut cum a fost găsit și rucsacul și la cine, în instanță declară că au ajuns la fața locului și că au asistat în momentul în care inculpații erau culcați pe, cu rucsacul așezat lângă unul dintre ei, nu au participat și nu pot spune la cine s-a găsit rucsacul.

În sensul incidenței principiului dubio pro reo vine și faptul că pe acele instrumente, care se susține că au fost folosite la săvârșirea infracțiunilor, nu s-a găsit nici o amprentă, nici o probă ADN, nici a inculpatului, nici a inculpatului, deci probele nu sunt certe, nu fac nici o dovadă în privința săvârșirii infracțiuni de către cei doi inculpați, iar acestea raportate la declarațiile celor doi, inculpatul care a recunoscut parțial cele patru fapte, dar care este consecvent în declarații și cu toate presiunile exercitate în diferite moduri asupra sa, nu își schimbă nici o declarație, rămâne ferm pe poziție, că nu a participat și nu a săvârșit nici una dintre cele șase infracțiuni pentru care a fost cercetat.

Mai mult decât atât, inculpatul, invocă starea de sănătate, insomniile de care suferea de multă vreme și pentru care urma un tratament, fapt confirmat și verișoara inculpatului, unde i s-a oferit adăpost ambilor inculpați și unde aceștia au dormit. Această martoră confirmă că ori de câte ori, inculpatul a lipsit peste noapte de la locuința sa, întotdeauna inculpatul a rămas peste noapte și în urma administrării acelui tratament medicamentos și-a asigurat un minim de somn necesar odihnei.

Sub aceste aspecte, nu se va putea reține starea de fapt pe fondul cauzei, care să confirme vinovăția celor doi inculpați, ori să conducă instanța că cele șase infracțiuni există și că ele sunt produsul activității infracționale a celor doi inculpați.

Prin decizia penală nr. 164/A din 22 octombrie 2009, Tribunalul Satu Mare admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Satu Mare împotriva sentinței penale nr. 716/22.06.2009, pronunțată de Judecătoria Satu Mare în dosar nr-, pe care desființat-o în parte pe latură penală și în rejudecare:

1. A majorat de la 2 ani închisoare la4 (patru) ani închisoarepedeapsa aplicata inculpatului, fiul lui și, născut la 28.08.1981, în loc. Ungaria,.în loc.-, Pest -Ungaria, în prezent deținut în Penitenciarul Oradea, prin sentința penală apelată, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev. si ped. de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, g și i Cod penal cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal, înlăturând circumstanțele atenuante prev. de art.74 lit.a și c Cod penal reținute în favoarea inculpatului.

2. A majorat de la 3 ani închisoare la7 (șapte) ani închisoarepedeapsa aplicata inculpatului, fiul lui și, născut la 04.09.1980 în Budapesta, Ungaria,. în loc.- A, Pest Ungaria, în prezent deținut în Penitenciarul Oradea, prin sentința penală apelată, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev.si ped. de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, g și i Cod penal cu aplic, art.41 alin.2 Cod penal.

În baza art.383 alin.1 indic. 1 si alin.2 Cod de procedură penală menținut starea de arest a inculpaților-apelanți și, iar în baza art.381 alin.1 teza II și art.383 alin.2 Cod de procedură penală dedus din pedeapsa aplicată arestul preventiv de la 22.06.2009 la zi.

A menținut in rest dispozițiile sentinței apelate.

II. În baza art.379 alin.1 pct.1 lit.b Cod de procedură penală a respins ca nefondate apelurile declarate de apelanții-inculpați și, împotriva aceleiași sentințe penale.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut următoarele:

Prima instanță, pe baza probatoriului administrat in cauza, a reținut o stare de fapt corespunzătoare realității, pe baza căreia a dat o corectă încadrare juridică a faptei continuate de furt calificat și a reținut în mod corect vinovăția apelanților inculpați.

Apărările prezentate de inculpați nu vor putea fi primite de instanța cat timp modul si împrejurările concrete de realizare a activității infracționale, examinate prin prisma întregului probatoriu administrat in cauza confirma existenta elementelor constitutive ale infracțiunilor în discuție.

În declarațiile date în fața organelor de poliție precum și cele date în fața procurorului și a instanței de judecata, inculpatul a prezentat variante contradictorii cu privire la motivele prezentei sale pe raza mun.S M, afirmând fie ca a venit din Ungaria pentru a-și vizita rudele, fie pentru a cumpăra gresie și faianță, fie doar in scop turistic.

Totodată, in declarațiile sale, inculpatul a arătat ca în perioada în care inculpatul a comis furturile, el a stat tot timpul în loc. la verișoara sa, numita și a dormit.

Inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor începând cu declarația dată în fața procurorului la data de 27.11.2008 ( 61), cu toate că la început și el a făcut declarații contradictorii, negând săvârșirea acestora, după care a acceptat să colaboreze cu organele de cercetare penală, a participat la reconstituire, indicând locul prin care a pătruns în imobile și modul în care a comis faptele. Totodată, inculpatul a recunoscut si în fața instanței săvârșirea faptelor.

In pofida atitudinii de nerecunoaștere a săvârșirii faptelor, manifestate de către inculpatul, participația penala sub forma coautoratului a ambilor inculpați la comiterea tuturor actelor infracționale reținute prin actul de sesizare rezulta fără dubiu din coroborarea următoarelor probe: - declarațiilor de recunoaștere ale inculpatului filele nr. 58-62, 67-77, 514-515 din dosarul de urmărire penala și filele 107-113 din dosarul instanței de fond; - procesele verbale de consemnare a plângerilor filele nr. 292, 271, 297, 298,333 354,372,396 din dosarul de urmărire penala; - declarațiile martorilor:- de la fila 33, dosar si 234 din dosarul instanței; - de la fila 34 dosar;- și G, filele 230-233, 294 dosar; - Rapoartele de constatare tehnico-științifică filele nr. 126-137; 141-162; 167-178; din dosarul de urmărire penala; - Procesele verbale de cercetare la fața locului filele nr. 243, 272, 292, 334, 352, 373, 397 din dosarul de urmărire penala; - Procese verbale de reconstituire filele nr. 179-182; 197-199; 211,213,234, din dosarul de urmărire penala;

De altfel, declarațiile inculpaților date in fata instanței de apel, nu au reliefat elemente de natura sa modifice valoarea apreciativa a probelor care au condus fără dubiu la stabilirea vinovăției inculpaților.

Tribunalul a apreciat că, modul si împrejurările concrete de săvârșire a infracțiunii continuate(de doua sau mai multe persoane împreună, pe timp de noapte, prin escaladare și efracție, folosindu-se de instrumente speciale pentru dislocarea sau distrugerea sistemelor de închidere), multitudinea actelor infracționale, atitudinea manifestata de către fiecare dintre inculpați pe parcursul procedurii judiciare, consecințele prejudiciabile importante pentru patrimoniile victimelor infracțiunii, precum si consecințele grave ce s-ar fi putut produce asupra integrității acestora ca urmare a modului de operare, unele victime aflându-se in locuința pe timpul derulării actelor de executare, caz in care orice posibil act de opoziție putea genera reacții violente imprevizibile din partea inculpaților, imprima faptelor comise prezintă o gravitate deosebit de ridicată.

Mai mult, împrejurarea ca inculpații au pus in executare hotărârea infracțională pe baza unor planuri infracționale prestabilite, efectuând acte pregătitoare si stabilind atât mijloacele de punere in executare cat si modul de operare, îi prezintă pe inculpați ca persoane cu o periculozitate sporita pentru ordinea de drept, condiții in care se apreciază că prima instanță a aplicat pedepse netemeinice inculpaților, in cauza, impunându-se o redozare a pedepselor in sensul majorării cuantumului acestora.

Se constata, sub acest aspect, ca instanța de fond a reținut în mod greșit circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului, sinceritatea acestuia, in contextul tuturor elementelor de circumstanțiere specifice cauzei, nejustificând decât orientarea pedepsei înspre minimul special prevăzut de lege si nu situarea sub aceste limite.

De altfel, prima instanță nu a motivat reținerea circumstanțelor atenuante, fiind nesocotite prevederile art. 79 Cod penal.

În privința celor invocate de inculpați cu privire la cererea de schimbare a încadrării juridice, se retine ca motivațiile arătate nu vor putea fi primite de către instanță, cât timp solicitarea a fost formulată in fata instanței de fond cu ocazia depunerii concluziilor scrise, iar pe de altă parte situația invocată nu se regăsește printre criticile formulate in motivele de apel ci doar în concluziile orale în susținerea apelurilor cu ocazia în dezbaterile judiciare in aceasta faza procesuala.

În acest context aspectele criticate nu vor putea fi apreciate ca fiind încălcări de natura celor prevăzute de dispozițiile art. 197 alin. 2 Cod de procedură penală care să atragă sancțiunea nulității absolute a hotărârii.

Împotriva acestor hotărâri, în termenul prevăzute de lege au declarat recurs inculpații și, solicitând instanței admiterea acestora, casarea hotărârilor recurate și trimiterea spre rejudecare la instanța de fond pentru următoarele considerente:

Curtea, examinând hotărârile atât prin prisma motivelor de recurs invocate cât și din oficiu, în conformitate cu dispozițiile art. 385 ind. 9 alin. 3 Cod de procedură penală, combinate cu art. 385 ind. 6 alin. 1 și art. 385 ind. 7 alin. 1 Cod de procedură penală constată că, o parte din criticile formulate de către inculpați sunt fondate.

Astfel:

1.Ambele hotărâri atacate sunt nemotivate, existând indiciile neconcordante între considerentele hotărârii și dispozitivul acestora.

Instanța de fond a fost sesizată prin rechizitoriu cu săvârșirea de către inculpați, a unui număr de 6 infracțiuni de furt calificat în formă continuată, prevăzute de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g, i Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.

Din considerentele hotărârii instanței de fond se reține că inculpatul ar fi participat la săvârșirea a două fapte penale din cele șase fapte penale, în care a fost sesizată instanța.

În (5) ceea ce-l privește pe inculpatul se reține din considerentele aceleași hotărâri, că ar fi participat la săvârșirea a patru fapte penale din cele șase fapte penale reținute prin rechizitoriu.

Ori, așa cum rezultă din dispozitivul celor două hotărâri, inculpații se fac vinovați de săvârșirea celor șase infracțiuni de furt, în formă continuată, săvârșind faptele în baza aceleași rezoluții, rezultând cu totul alta stare de fapt.

Așa fiind, considerăm că motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii și se impune ca printr-o nouă cercetare judecătorească să se stabilească în mod clar faptele de care se fac vinovați inculpații.

Acest aspect considerăm că trebuie să fie reflectat cu acuzațiile atât în dispozitivul hotărârii cât și în considerentele acesteia, și punându-se pe această cale confuzia și interpretările.

1.Este necesar ca instanța de fond să se pronunțe cu privire la cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpatul, aspect omis de către instanța de fond în mod nejustificat.

2.Considerăm că este imperios necesar ca instanța de fond să analizeze oportunitatea acordării de daune morale în cazul infracțiunilor de rezultat, iar dacă înțelege că se impune a fi acordate, este necesar a fi argumentat juridic acest demers.

Criticile inculpaților privind cuantumul pedepselor aplicate precum și despăgubirile materiale acordate vor fi avute în vedere la rejudecarea cauzei.

Se va menține starea de arest a inculpaților.

Pentru toate aceste motive s-a procedat conform dispozitivului prezentei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art. 385/15 pct. 2 lit. c, Cod de procedură penală,

ADMITE recursul penal declarat de către inculpații și, împotriva deciziei penale nr. 164 din 22 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Satu Mare și a sentinței penale nr. 716 din 22 iunie 2009 pronunțată de Judecătoria Satu Mare, pe care le casează și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de fond, ținând seama de considerentele prezentei decizii.

Menține starea de arest a inculpaților.

Cheltuielile judiciare avansate vor fi avute în vedere cu ocazia rejudecării cauzei.

DEFINIT IV

Pronunțată în ședința publică, azi 26 ianuarie 2010.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,

decizie MT/03.02.2010

Judecător recurs -

Judecător fond

tehnoredactat AS/03.02.2010

2 ex.

Președinte:Munteanu Traian
Judecători:Munteanu Traian, Pușcaș Mircea, Pătrăuș Mihaela

#Judecator Munteanu Traian

Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 32/2010. Curtea de Apel Oradea

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 32/2010. Curtea de Apel Oradea