Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 323/2008. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂN I

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR-

DECIZIA NR.323

Ședința publică din data de 28 martie 2008

PREȘEDINTE: Ioana Nonea

JUDECĂTOR 2: Elena Zăinescu

JUDECĂTOR 3: Elena Negulescu

GREFIER - - -

Ministerul Publica fost reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 12 august 1976 în com. Smeeni, jud.B, domiciliat domiciliat în com., sat, jud.B și reședința în municipiul B, șos.-, -pcarom,.13, jud.B, împotriva deciziei penale nr.17 pronunțată la data de 22.01.2008 de Tribunalul Buzău și a sentinței penale nr.951 din data de 08.10.2007 a Judecătoriei Buzău, intimată parte vătămată fiind ROMÂNIA B, cu sediul în B,-, jud.

Prin decizia penale nr.17/22.01.2008 pronunțată de Tribunalul Buzăua fost admis apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr.951 din data de 08.10.2007 a Judecătoriei Buzău.

A fost desființată în parte latura penală sentința atacată, în sensul că s-a înlăturat aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a alege prev. de art.71-64 lit.a teza I cod penal.

S-au menținut restul dispozițiilor atacate, iar cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

La apelul nominal făcut în ședință publică a lipsit recurentul inculpat, fiind reprezentat prin apărător desemnat din oficiu, din cadrul Baroului P, potrivit împuternicirii avocațiale nr.1800/18.03.2008 depusă la fila 10 dosar, lipsă fiind intimata parte vătămată România

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Apărător desemnat din oficiu pentru inculpat și reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul pe rând, precizează că nu au cereri sau excepții de formulat, apreciind cauza în stare de judecată.

Curtea, luând act de declarațiile acestora, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în dezbaterea recursului.

Avocat, având cuvântul pentru recurentul inculpat, precizează că înțelege să critice decizia penală nr.17/2008 a Tribunalului Buzău și sentința penală nr.951/08.10.2007 a Judecătoriei Buzău, prin aceasta din urmă fiind condamnat la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la furt calificat, hotărâri pe care le consideră nelegale și netemeinice.

În susținere, solicită a se avea în vedere circumstanțele reale și personale ale inculpatului, atitudinea sinceră a acestuia pe parcursul procesului, că este singur întreținător de familie și că desfășoară o activitate legală și cinstită de pe urma căreia își câștigă existența, precum și că prejudiciul de altfel modic a fost recuperat în totalitate.

Pentru aceste motive, solicită admiterea recursului și redozarea pedepsei aplicate, în sensul reducerii acesteia.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că circumstanțele atenuante de care beneficiază inculpatul au fost avute în vedere de către instanța de fond la aplicarea pedepsei, instanța care, deși a reținut în sarcina inculpatului și starea de recidivă, a redus totuși pedeapsa sub minimul special prevăzut de lege.

Față de aceste considerente, solicită respingerea recursului declarat de inculpatul.

CURTEA,

Asupra recursului penal de față:

În baza actelor și lucrărilor dosarului, constată:

Prin sentința penală nr.951 din 8.10.2007 Tribunalul Buzăua dispus condamnarea inculpatului (fiul lui și, născut la 12 august 1976 în comuna Smeeni, jud.B, cetățean român, absolvent 10 clase, serviciul militar nesatisfăcut, căsătorit, fără ocupație, recidivist), domiciliat în com., sat, jud.B și reședința în municipiul B, șos.-, -pcarom,.13, jud.B, pentru tentativă la furt calificat prev. și ped. de art.20 rap. la art.208 alin.1-art.209 alin.1 lit.a, g, i cu aplicarea art.37 lit.b, art.74, art.76 lit.d și art.80 Cod pen. la pedeapsa de 6 luni închisoare și 300 de lei cheltuieli judiciare către stat.

În baza art.71 Cod pen. s-a aplicat pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor prev. de art.64 lit.a și b Cod pen.

Prin aceeași hotărâre, pentru aceeași faptă și încadrare juridică au fost mai fost condamnați și inculpații (fiul lui și, născut la 4.03.1981), domiciliat în mun.B,- și (fiul lui și, născut la 2.02.1973), domiciliat în mun. B,-, jud. B, ambii fără antecedente penale, la pedepsele de câte 6 luni închisoare, cu suspendarea condiționată executării în condițiile art.81-83 Cod pen.

În latură civilă, s-a luat act că partea vătămată România B nu s-a constituit parte civilă.

Conform art.118 Cod pen. s-a luat măsura de siguranță a confiscării speciale față de corpurile delicte folosite de coinculpați în activitatea infracțională, respectiv un patent, un, o șurubelniță și un bonfaier, bunuri indisponibilizate la data de 18.04.2007 și depuse la camera de corpuri delicte a Poliției Municipiului

Pentru a hotărî astfel, pe baza probelor administrate, în esență, prima instanță a reținut că la propunerea inculpatului, angajat în cadrul părții vătămate România B, în înțelegere și prin escaladarea gardului, în noaptea de 27.03.2007, după orele 21,30, cei trei coinculpați (frați și respectiv prieteni) au pătruns într-o hală dezafectată din incinta persoanei juridice, încercând să sustragă conductori electrici din cupru.

Actele materiale s-au realizat prin folosirea unui patent, un, o șurubelniță și un bonfaier, anume procurate și aduse la locul amplasării bunurilor.

După detașarea a circa 112 ml cablu și în timp ce se pregăteau pentru a transporta bunurile însușite, la autoturismul coinculpatului, -parcat în apropierea sediului unității-, aceștia au fost surprinși de martorii, și, agenți care asigurau paza.

Pentru inculpatul s-a constatat starea de recividă postexecutorie față de condamnarea de 4 ani închisoare, aplicată pentru mai multe infracțiuni de furt calificat, prin sentința penală nr.1167/9.07.1996 a Judecătoriei Buzău, definitivă prin decizia nr.208/1997 a Tribunalului Buzău, termenul de reabilitare fiind întrerupt de pedeapsa stabilită prin sentința penală nr.1967/6.12.2001, definitivă prin neapelare, pronunțată de aceeași instanță, pentru infracțiunea prev. de art.180 alin.2 cu aplicarea art.37 lit.b Cod pen.

În raport de împrejurările săvârșirii faptelor, sinceritate manifestată în cursul procesului și pericolul social concret determinat de valoarea relativ redusă a prejudiciului produs părții vătămate, s-a apreciat că scopul pedepselor poate fi atins prin recunoașterea circumstanțelor atenuante, în condițiile art.74-76 Cod pen. în cazul inculpatului reținându-se și disp.art.80 Cod pen.

Situația de fapt s-a stabilit prin coroborarea declarațiilor inculpaților cu declarațiile martorilor menționați și procesele verbale de cercetare la locul faptei și respectiv ridicare -predare a bunurilor însușite fără drept.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul, criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică sub aspectul individualizării pedepsei, susținând că scopul acesteia poate fi atins într-un cuantum mai redus.

Prin decizia penală nr.17 din 22.01.2008 Tribunalul Buzăua admis apelul exercitat, constatând că într-adevăr hotărârea atacată este netemeinică, dar sub alt aspect, respectiv interzicerea nejustificată a exercitării dreptului de a alege prev. de art.64 lit.a teza I Cod pen. ca pedeapsă accesorie.

În ce privește cuantumul pedepsei principale, s-a apreciat că datele personale, constând în concursul de circumstanțe atenuante și agravante, au fost corect evaluate la primul grad de jurisdicție, neexistând temei legal pentru reducerea acesteia.

Aceste hotărâri au fost recurate în termenul legal de același inculpat, care reiterând criticile invocate la al doilea grad de jurisdicție, a solicitat reindividualizarea întinderii pedepsei, arătând că în mod greșit s-a respins apelul declarat, atâta timp cât este singurul întreținător al familiei, din anul 1997 își asigură existența prin mijloace legale, iar prejudiciul modic produs avutului privat a fost recuperat.

Recursul nu este fondat.

Verificând hotărârile atacate, pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei, în raport de motivul invocat, ce constituie cazul de recurs prev. de art.3859alin.1 pct.14 Cod pr.pen. precum și din oficiu, în limitele alin.2 și 3 și art.3858din același cod, rezultă că fapta, împrejurările săvârșirii acesteia și vinovăția inculpatului, -astfel cum pe larg s-au expus în precedente-, au fost corect stabilite de instanțele anterioare, găsindu-și corespondent în probele administrate, complet analizate și just apreciate.

Încadrarea juridică a activității infracționale este legală.

Și pedeapsa de 6 luni închisoare, situată în imediată apropiere a minimului special admis de prevederile art.76 alin.2 Cod pen. este justă, criteriile de individualizare înscrise sub art.72 Cod pen. evaluându-se corect la primele grade de jurisdicție.

În concret, participarea recurentului în prejudicierea persoanei juridice prezintă gravitate ridicată, cât timp s-a dovedit că actele materiale comise au fost indispensabile încălcării legii, el folosind autoturismul propriu pentru transportul ceilorlalți coinculpați la locul faptei și însușirea bunurilor sustrase, punând la dispoziția acestora corpurile delicte apte sustragerii prin tăiere a cablului din cupru, amplasat în camera electric, ce asigura funcționarea instalației.

Elementele de fapt expuse unite cu datele personale, constând în condamnări anterioare pentru fapte de același gen, săvârșite prin aceeași modalitate de operare (noaptea, prin escaladare sau efracție și împreună cu alte persoane), pedeapsa de 4 ani închisoare privativă de libertate fiind considerată executată în februarie 2000, determină concluzia că nu există temei pentru reducerea sancțiunii de 6 luni, cuantumul impunându-se ca necesar pentru descurajarea săvârșirii unora atari infracțiuni de către alte persoane și pentru resocializarea acestuia.

Prin urmare, rezultând că împrejurările de fapt invocate s-au evaluat corect prin hotărârile atacate și neconstatându-se alte nulități de natură a fi luate în discuție din oficiu, fără agravarea situației în propria cale de atac, recursul declarat de inculpatul se privește ca nefondat, respingându-se conform art.38515pct.1 lit.b Cod pr.pen.

Văzând și disp. art.192 alin.2 Cod pr.pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de inculpatul, domiciliat în comuna, sat, județul B și reședința în municipiul B, Șoseaua -, -pcarom,.13, județul B, împotriva deciziei penale nr.17 din 22 ianuarie 2008 a Tribunalului Buzău și sentinței penale nr.951 din 8 octombrie 2007 Judecătoriei Buzău, ca nefondat.

Obligă recurentul la plata sumei de 170 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei reprezentând onorariu pentru apărătorul desemnat din oficiu, va fi avansat din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 28 martie 2008.

Președinte, Judecători,

Grefier,

Red./Tehn. red.

2 ex./08.04.2008

.fond --Jud.

Jud. fond

.apel --Trib.

Jud. apel,

Operator de date cu caracter personal

Nr. notificare 3113/2006

Președinte:Ioana Nonea
Judecători:Ioana Nonea, Elena Zăinescu, Elena Negulescu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 323/2008. Curtea de Apel Ploiesti