Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 340/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIE Nr. 340/2009
Ședința publică de la 21 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Leontin Coraș
JUDECĂTOR 2: Sanda Trif
JUDECĂTOR 3: Oana Maria
Grefier
Prezentul complet a fost constituit în conformitate cu art. 95 și urm. Din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIAa fost reprezentat de
Procuror -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de inculpatul - împotriva deciziei penale nr. 223/A/24 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr-
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă avocat cu delegație de apărător ales al inculpatului recurent, lipsă fiind părțile.
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care instanța față de împrejurarea că a depus diligențe pentru a-l încunoștința pe inculpat să se prezinte în instanță pentru a fi audiat, dar acesta nu a înțeles să uzeze de acest drept și nefiind alte cereri de formulat acordă cuvântul în dezbateri.
Avocatul ales al inculpatului solicită admiterea recursului, casarea deciziei penale atacate și procedând la rejudecarea cauzei a se proceda la reaprecierea pedepsei aplicate având în vedere circumstanțele personale și situația juridică deosebită a inculpatului. A mai precizat că prejudiciul este modic, inculpatul a avut o conduită bună, a recunoscut fapta astfel că se impune aplicarea disp. art. 74, 76 lit.c cod penal și prin coroborare cu disp. art. 80 pct. 2 cod penal reducerea pedepsei sub minim iar sancțiunea penală pentru infracțiunea de furt să fie sub 3 ani.
Reprezentanta parchetului solicită respingerea recursului ca fiind nefondat și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii penale atacate precizând că pedeapsa a fost just individualizată și nu se justifică circumstanțele atenuante.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față;
Examinând actele și lucrările aflate la dosarul cauzei, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 378/2008 pronunțată de Judecătoria Alba Iulia în dosar penal nr- a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin.1, 209 alin.1 lit.a,i Cod penal cu aplicarea art. 75 lit.c Cod penal și art. 37 lit.a Cod penal.
În baza art. 83 Cod penal s-a revocat beneficiul suspendării condiționate al executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.1754/2005 a Judecătoriei Alba Iulia, pedeapsă adăugată la cea aplicată, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa de 5 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71 -64 lit.a teza II și lit.b Cod penal.
A fost respinsă acțiunea civilă formulată de partea civilă -.
S-a făcut aplicarea art. 118 lit.e Cod penal.
S-a făcut aplicarea art. 189, 191 Cod pr. penală.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut ca stare de fapt că în noaptea de 5/6.10.2006 inculpatul a pătruns prin efracție împreună cu minorul, într-o dependință a locuinței părții vătămate -, de unde a sustras un de Ť.
În drept s-a reținut că fapta inculpatului așa cum a fost descrisă și dovedită cu probele administrate întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prev. și ped. de art. 208 alin.1, 209 alin.1 lit.a,i Cod penal cu aplicarea art. 75 lit.c Cod penal și art. 37 lit.a Cod penal.
În baza acestui text de lege s-a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii.
În baza art. 83 Cod penal s-a revocat beneficiul suspendării condiționate al executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1754/2005 a Judecătoriei Alba Iulia, pedeapsă ce a fost adăugată la cea aplicată, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa de 5 ani.
S-au aplicat pedepsele accesorii prev. de art. 64 lit.a teza II și lit.b Cod penal pe durata prev. de art. 71 Cod penal.
Sub aspectul laturii civile a cauzei s-a dispus respingerea acțiunii civile ca nedovedită.
S-a făcut aplicarea art. 118 lit.e Cod penal.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termenul legal prevăzut de lege inculpatul, aducându-i critici pentru nelegalitate și netemeinicie.
În expunerea motivelor de apel s-a relevat în principal că în cursul urmăririi penale i-a fost încălcat dreptul la apărare solicitând restituirea cauzei la Parchet, în vederea refacerii urmăririi penale.
În subsidiar s-a relevat că în mod greșit a fost condamnat de instanța fondului, deoarece fapta sa este lipsită de gradul de pericol social al unei infracțiuni, impunându-se achitarea sa conform art. 18/1 Cod penal.
De asemenea într-un al 2-lea subsidiar s-a relevat că pedeapsa aplicată de instanța fondului este prea mare, solicitând reducerea acesteia și menținerea beneficiului suspendării condiționate.
Prin decizia penală ne. 223/A/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr-a fost respins ca nefondat apelul inculpatului, iar în temeiul art. 192 alin.2 pr.penală a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 171 alin.2 Cod pr. penală,asistența juridică este obligatorie când învinuitul sau inculpatul este minor, întrucât într-un centru de reeducare sau într-un institut medical educativ, când este reținut sau arestat chiar în altă cauză, când față de acesta a fost dispusă măsura de siguranță a internării medicale sau obligarea la tratament medical chiar în altă cauză ori când organul de urmărire penală sau instanța apreciază că învinuitul ori inculpatul nu și-ar putea face singur apărarea, precum și în alte cazuri prevăzute de lege,
Ori, așa cum rezultă din dosarul de urmărire penală (dosar nr.3064/P/2006) în care inculpatul a fost cercetat și trimis în judecată pentru infracțiunea de furt calificat, asistența juridică nu a fost obligatorie, nefiind incidente nici unul din cazurile prev. de art. 171 alin.2 Cod pr. penală.
Asistența juridică fiind facultativă, a rămas la latitudinea inculpatului dacă dorește sau nu să își angajeze apărător ales.
Prin urmare, câtă vreme asistența juridică nu era obligatorie în cauză (pentru a atrage desemnarea unui apărător din oficiu) iar inculpatul nu a înțeles să apeleze la serviciile unui avocat ales, apreciind că-și poate formula singur apărările, susținerile acestuia că i-a fost încălcat dreptul la apărare în cursul urmăririi penale, sunt complet nefondate.
În ceea ce privește fondul cauzei, din coroborarea întregului probator administrat în cauză, plângerea și declarația părții vătămate, procesul verbal de constatare a infracțiunii, procesul verbal de cercetare la fața locului, planșele fotografice, declarațiile minorului, declarațiile martorului, dovezile de ridicare a bunului sustras, procesul verbal de reconstituire, planșele fotografice, declarațiile de recunoaștere a faptei de către inculpat, rezultă că inculpatul a pătruns pe timp de noapte, prin efracție împreună cu un minor, în curtea locuinței părții vătămate -, sustrăgând dintr-o dependință, un de Ť. pe care ulterior l-au vândut.
Fiind dovedită existența faptei, care constituie infracțiune (nefiind nicicum lipsită de gradul de pericol social al unei infracțiuni, cum nefondat susține inculpatul) și săvârșirea acesteia cu vinovăție, de către inculpat, în mod corect instanța de fond a dispus condamnarea acestuia la pedeapsa închisorii, având în vedere la individualizarea și proporționalizarea pedepsei toate criteriile prev. de art.72 Cod penal, respectiv limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită, gradul de pericol social concret al faptei și persoana inculpatului, care nu se află la prima confruntare cu legea penală, fiind recidivist conform art.37 lit.a Cod penal.
Chiar în pofida acestor ultime împrejurări, instanța de fond a aplicat inculpatului o pedeapsă ce reprezintă minimul special prevăzut de lege pentru infracțiunea săvârșită, astfel că în speță nu se impune aplicarea unei pedepse într-un cuantum și mai redus, așa cum nefondat solicită inculpatul și care nu ar fi de natură a contribui la realizarea scopului educativ și coercitiv prev. de art. 52 Cod penal.
Fapta dedusă judecății fiind săvârșită înăuntrul termenului de încercare stabilit prin sentința penală nr. 1754/2005 a Judecătoriei Alba Iulia, în mod corect instanța fondului a făcut aplicarea art. 83 Cod penal, susținerile inculpatului apelant de menținere a beneficiului suspendării condiționate fiind în totală contradicție cu dispozițiile legale în vigoare (art.83 Cod penal care prevede că, dacă în cursul termenului de încercare cel condamnat a săvârșit din nou o infracțiune, pentru care s-a pronunțat o condamnare definitivă chiar după expirarea acestui termen, instanța revocă suspendarea condiționată, dispunând executarea în întregime a pedepsei, care nu se contopește cu pedeapsa aplicată pentru noua infracțiune,
Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de apel a declarat recurs inculpatul.
Recursul a fost declarat în termen.
În motivarea recursului inculpatul a criticat hotărârea atacată sub aspect penal, solicitând instanței reținerea de circumstanțe atenuante și reducerea pedepsei aplicate.
Critica formulată de inculpat se încadrează în cazul de casare prev. de art. 385/9 alin.1 pct. 14.pr.penală.
Din perspectiva acestui caz de casare, verificând temeinicia criticii formulate, pe baza lucrărilor și materialului probator din dosar, instanța apreciază că acestea sunt nefondate din următoarele considerente:
Instanțele, pe baza probatoriului administrat au reținut corect starea de fapt, din care rezultă că în noaptea de 5/6 octombrie 2006 inculpatul a pătruns prin efracție, împreună cu minorul, într-o dependință a locuinței părții vătămate -, de unde a sustras un de Ť. au făcut o justă încadrare juridică a faptei potrivit art. 208 alin.1, 209 alin.1 lit.a, g, i cod penal cu aplicarea art. 75 alin.1 lit.c cod penal și art. 37 alin.1 lit.a cod penal, precum și o judicioasă individualizare judiciară a pedepsei, stabilind pedeapsa la minimul special prevăzut de lege.
Ținând seama de împrejurarea că fapta a fost săvârșită în stare de recidivă postcondamnatorie, sub incidența unei circumstanțe agravante prevăzute de art. 75 alin.1 lit.c cod penal, de împrejurarea că inculpatul nu a fost prezent la judecată, instanța de recurs apreciază că în cauză nu se impune reținerea de circumstanțe atenuante și, ca urmare a concursului dintre circumstanțele atenuante și cele agravante prevăzut de art. 80 cod penal, reducerea pedepsei aplicate.
Cuantumul pedepsei aplicate de 5 ani închisoare se datorează în principal conduitei inculpatului care nu a ținut seama de dispozițiile art. 83 cod penal, săvârșind o infracțiune în perioada termenului de încercare.
Având în vedere considerentele de mai sus, în temeiul art. 385/15 alin.1 pct. 1 lit.b pr.penală instanța va respinge ca nefondat recursul inculpatului.
Conform art. 192 alin.2 pr.penală cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs vor fi suportate de inculpatul recurent.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 223/A/2008 pronunțate de Tribunalul Alba în dosar penal nr-.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare, din care, onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu în cuantum de 100 lei, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 21.05.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red. CL
Tehnored. VV 2 ex/27.05.2009
,
Președinte:Leontin CorașJudecători:Leontin Coraș, Sanda Trif, Oana Maria
