Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 345/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - art.208, 209 Cod penal -
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA Nr. 345
Ședința publică din 30 septembrie 2009
PREȘEDINTE: Biciușcă Ovidiu
JUDECĂTOR 2: Cheptene Micu Diana
JUDECĂTOR 3: Ilieș
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror
Pe rol, judecarea recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 134 A din 04.06.2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani în dosar nr-.
La apelul nominal se prezintă inculpatul în stare de arest asistat de avocat oficiu care pe avocat oficiu, lipsă fiind părțile vătămate, și.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Inculpatul, întrebat fiind, arată că nu dorește să fie audiat în fața instanței de recurs, menținându-și declarațiile date anterior.
Nemaifiind alte cereri, instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.
Avocat, având cuvântul, solicită admiterea recursului și în rejudecare achitarea inculpatului în baza art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedură penală raportat la art. 10 lit. c Cod procedură penală întrucât acesta a susținut tot timpul nevinovăția sa. Arată că din probatoriul administrat în cauză nu rezultă cu certitudine că bunurile care se presupune că le-ar fi sustras inculpatul ar fi fost ale părților vătămate, ci din contră, din declarațiile martorilor audiați în cauză s-a dovedit că bunurile aparțineau inculpatului sau ale rudelor apropiate ale acestuia. Mai arată că prin memoriile depuse de inculpat la dosar, acesta arată pe larg motivele pentru care a fost condamnat.
Instanța pune în discuția părților incidența circumstanțelor agravante prev. de art. 75 lit. c Cod penal în ceea ce privește infracțiunea de "violare de domiciliu" prev. de art. 192 alin. 2 Cod penal pentru inculpatul recurent, cât timp prin rechizitoriu s-a dispus pentru învinuitul minor scoaterea de sub urmărire penală în raport de infracțiunea de "violare de domiciliu", reținându-se că acesta nu a pătruns în curtea părții vătămate.
Avocat, arată că trebuie schimbată încadrarea juridică, având în vedere că acest inculpat nu a săvârșit infracțiunea.
Procurorul, având cuvântul, arată că din probele administrate în cauză rezultă vinovăția inculpatului, bunurile sustrase fiind descoperite la locuința inculpatului, motiv pentru care solicită respingerea recursului ca nefondat.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că își însușește concluziile apărătorului din oficiu și că este nevinovat.
Declarând închise dezbaterile care au fost înregistrate în sistem audio conform art. 304 Cod procedură penală,
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 3118 din 09.12.2008 a Judecătoriei Botoșanis -a dispus condamnarea inculpatului, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
violare de domiciliu, prev. și ped. de art. 192 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 75 lit. c Cod penal la pedeapsa de 3 ani închisoare;
furt calificat în formă continuată, prev. și ped. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1, lit. a, g și i Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2, art. 42 și art. 75 lit. c Cod penal la pedeapsa de 3 ani închisoare.
În temeiul art. 33 lit. a și art. 34 lit. b Cod penal, s-au contopit pedepsele aplicate, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.
I-au fost interzise inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal, pe durata și în condițiile prev. de art. 71 Cod penal.
În temeiul art. 88 Cod penal, s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii de 24 de ore din 29 noiembrie 2006.
A fost condamnat inculpatul, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
violare de domiciliu, prev. și ped. de art. 192 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 75 lit. c Cod penal la pedeapsa de 3 ani închisoare;
furt calificat în formă continuată, prev. și ped. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a, g, i Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2, art. 42 și art. 75 lit. c Cod penal la pedeapsa de 3 ani închisoare.
În temeiul art. 33 lit. a și art. 34 lit. b Cod penal, s-au contopit pedepsele aplicate, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.
I-au fost interzise inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal, pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 Cod penal.
În temeiul art. 88 Cod penal, s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii de 24 de ore din 29 noiembrie 2006.
S-a constatat că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză, prejudiciul produs prin infracțiune fiind reparat integral prin restituire.
În temeiul art. 14 Cod procedură penală rap. la art. 1000 alin. 3 Cod civil, au fost obligați în solidar inculpații și să plătească părții civile suma de 44o lei, cu titlu de despăgubiri civile și părții civile suma de 200 lei cu același titlu.
În temeiul art. 189 alin. 1 Cod procedură penală, onorariul de avocat din oficiu, în cuantum de 300 lei a fost virat din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului de avocați
În temeiul art. 191 alin. 2 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare și pe inculpatul să plătească statului suma de 200 lei, cu același titlu.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut, în esență, că inculpatul și numitul sunt frați și locuiesc la domiciliul bunicului din satul, comuna, jud.
Inculpatul locuiește împreună cu concubina sa, martora, și copilul lor minor la locuința concubinei din satul, com., jud. B, locuință ce a aparținut defunctului, tatăl concubinei.
Inculpatul și inculpatul se cunosc de mai mulți ani, colaborând la muncile agricole, iar în cursul anului 2005 inculpatul fiind prieten și cu fiica inculpatului.
În după amiaza zilei de 15.11.2006, inculpatul și fratele său s-au deplasat cu faetonul pe un teren din apropierea locuinței de domiciliu unde au efectuat activitățile agricole, revenind la domiciliu după lăsarea întunericului.
Pe drumul de întoarcere, cei doi s-au întâlnit cu inculpatul care se deplasa cu faetonul proprietate, cu un, frații salutându-se cu inculpatul, fără a avea alte discuții.
După ce frații au ajuns la domiciliu, în timp ce deshămau caii, a apărut inculpatul care a oprit în drum și l-a chemat la poartă pe inculpatul.
Inculpatul i-a propus să îl însoțească până în centrul localității. Între timp a venit și, minor în vârstă de 15 ani și 7 luni, cei doi fiind de acord cu propunerea inculpatului, cei doi frați crezând că inculpatul vrea "să facă cinste" cu băuturi alcoolice.
În timp ce se deplasau spre satul, cu faetonul inculpatului, acesta i-a propus inculpatului să se deplaseze în satul pentru a lua niște roți de la mașină.
Inculpatul a declarat la urmărirea penală că a înțeles că inculpatul i-a propus să meargă să fure astfel de roți. Inculpații stăteau pe scândura din față a faetonului, iar în coșul faetonului se afla încă o persoană pe care frații nu o cunoșteau și care a coborât în satul.
era condus de inculpatul, cei trei continuându-și deplasarea spre localitatea.
La intrarea în această localitate s-au întâlnit cu martorii și. Întrucât inculpatul avusese anterior un conflict cu, inculpatul a coborât din faeton și a încercat să îl lovească pe acesta cu un par, între aceștia având loc o scurtă altercație, în urma căreia martorii au fugit.
Cei trei s-au deplasat apoi la locuința părții vătămate, arătată de inculpatul. Au pătruns toți trei în curtea ce nu este împrejmuită cu gard, până la locul unde se afla autoturismul cu nr. de înmatriculare -. La solicitarea inculpatului, inculpatul a demontat roțile din partea din spate a autoturismului, după ce mai întâi a încercat să demonteze din partea față, fără a reuși acest lucru. Pentru a le demonta, inculpatul a folosit o cheie specială pe care i-a dat-o inculpatul, fiind luată de acesta din urmă din portbagajul autoturismului.
Întrucât autoturismul nu era încuiat, cei trei au mai sustras de rezervă, un cric mecanic, un cric manual și un compresor auto, bunuri în valoare totală de 800 RON, bunuri pe care le-au transportat și încărcat inculpații în faetonul inculpatului.
În continuare, inculpații s-au deplasat la locuința părții vătămate, pe care inculpatul o cunoștea. Au oprit faetonul în apropierea locuinței, la vehicul rămânând. Cei doi inculpați au pătrund în curtea locuinței și din rastelul pentru butelii au sustras trei recipiente goale pe care le-au dus la faeton, fiind ajutați și de numitul. Apoi, din chioșcul amplasat lângă poartă, ce era de asemenea neasigurat, au sustras două bidoane de aluminiu (unul de 25 de litri și unul de 15 litri), statele de plată al persoanelor ce urmau a fi plătite pentru laptele predat în luna octombrie 2006, jurnalul de evidență pe luna noiembrie și un calculator de mână. Toate bunurile au fost la faeton.
În final, la propunerea inculpatului, cei trei s-au deplasat cu faetonul la grajdul pentru animale aparținând părții vătămate, situat în apropierea locuinței părții vătămate. a rămas la faeton. Inculpatul a spart cu ajutorul unui obiect metalic lacătul ce asigura ușa. În interiorul grajdului au intrat inculpații și, luând de acolo o șâșcorniță (tocătoare pentru furaje), pe care au transportat-o la faeton.
Cu toate bunurile furate, cei doi inculpați și s-au deplasat spre satul, mergând mai mult pe câmp, evitând pe cât posibil drumul public, ajungând la locuința inculpatului. Aici au descărcat toate bunurile sustrase, după care inculpatul i-a transportat pe cei doi frați la domiciliul lor.
Pentru ajutorul lor la comiterea infracțiunilor, frații nu au primit nici un bun sau vreo sumă de bani în seara respectivă, inculpatul promițându-le că îi va răsplăti ulterior, lucru care, potrivit declarațiilor inculpatului și fratelui său, nu s-a întâmplat până la data identificării lor de către organele de poliție.
În baza autorizației de percheziție nr. 15 dată de Judecătoria Botoșani prin încheierea nr. 20 din 27.11.2006, la locuința defunctului, unde locuiește inculpatul, a fost efectuată o percheziție domiciliară în data de 28.11.2006, găsindu-se cu această ocazie la locuința inculpatului o parte dintre bunurile sustrase, astfel: trei butelii de aragaz și bidonul de 25 de litri, ce au fost recunoscute de partea vătămată, o cheie de roți. Două anvelope marca și o cameră auto tip, ce au fost recunoscute de partea vătămată și de soțul acesteia, precum și o șâșcorniță, identificată la percheziție ascunsă într-o de coceni, tocătoare recunoscută de partea vătămată, precum și de martorii - și.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, au declarat apel inculpații - și, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând în principal achitarea lor în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit.c Cod Procedură Penală iar în subsidiar au solicitat reducerea pedepselor, cu suspendarea condiționată a executării acestora, inculpatul arătând că bunurile găsite la locuința sa îi aparțin, astfel încât nu a săvârșit infracțiunile reținute în sarcina sa.
Analizând apelul, Tribunalul Botoșani, prin decizia penală nr. 134A din 04.06.2009 a admis apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 3118 din 09 decembrie 2008 a Judecătoriei Botoșani.
A desființat în parte sentința doar în ce îl privește pe inculpatul, în sensul că a dispus, în temeiul art. 861, 862și 71 alin. 5 Cod penal, suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor principale și accesorii aplicate, pe timp de 5 ani, interval care constituie termen de încercare.
În temeiul art. 863alin. 1 Cod penal, pe durata termenului de încercare, condamnatul a fost obligat să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
să se prezinte, lunar, la datele fixate, la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Botoșani;
să anunțe serviciul, în prealabil, despre orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință sau orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
să comunice serviciului și să justifice schimbarea locului de muncă;
să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.
În temeiul art. 863alin. 3 Cod penal, pe durata termenului de încercare, condamnatul a fost obligat să respecte și obligația de a nu intra în contact cu părțile vătămate.
I s-a atras atenția inculpatului asupra disp. art. 83, 84 Cod penal rap. la art. 864Cod penal, în sensul că nerespectarea, cu rea-credință a măsurilor de supraveghere prevăzute de lege sau a obligațiilor stabilite de instanță atrage revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere și executarea în întregime a pedepsei.
Au fost menținute restul dispozițiilor sentinței apelate.
S-a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul împotriva aceleiași sentințe.
Tribunalul Botoșania arătat că din probatoriul administrat la urmărirea penală și în cursul cercetării judecătorești, respectiv plângerile și declarațiile părților vătămate, procesele verbale de cercetare la fața locului, .e de planșe fotografice, procesul verbal de percheziție domiciliară, dovezile de restituire a bunurilor, procesul verbal de prezentare pentru recunoaștere, declarațiile martorilor -, și, se conturează cu exactitate situația de fapt reținută de prima instanță, precum și vinovăția celor doi inculpați pentru săvârșirea infracțiunilor de violare de domiciliu și furt calificat în formă continuată.
De altfel, inculpatul, în declarația olografă dată la data de 25 noiembrie 2006 ( 81, 82 ds up), precum și în declarația dată în fața organului de urmărire penală, în prezența apărătorului din oficiu, (f 77-80 ds up), a recunoscut săvârșirea infracțiunilor așa cum sunt redate în actul de acuzare și cum au fost reținute de prima instanță, descriind în amănunt contribuția inculpatului la săvârșirea acestora.
Și minorul prin declarațiile date la urmărirea penală, declarația olografă dată în prezența tatălui său, (f 91, 92 ds up) și cea de a doua dată în prezența apărătorului din oficiu ( 88- 90 ds up) a recunoscut implicarea sa în comiterea infracțiunilor, descriind în amănunt contribuția fratelui său, cât și a inculpatului la săvârșirea acestor infracțiuni.
Este adevărat că, ulterior, printr-un memoriu depus la prima instanță, cât și prin declarația dată în fața instanței de apel inculpatul și-a retractat susținerile din declarațiile date la poliție, arătând că acestea au fost date sub amenințarea lucrătorului de poliție.
Și minorul, fiind audiat de către instanța de apel, și-a retractat susținerile sale, precizând că a fost bătut și amenințat de către poliție.
Revenirile celor doi frați nu pot fi primite ca sincere din moment ce la urmărirea penală au dat declarații olografe în prezența tatălui lor, iar declarațiile luate de către lucrătorii de poliție au avut loc în prezența unor avocați din oficiu, care au și confirmat conținutul acestor declarații, semnând filele acestora.
În ceea ce îl privește pe inculpatul, apărările sale cu privire la proveniența bunurilor găsite cu prilejul percheziției sunt contrazise de probele administrate în cauză, partea civilă, recunoscându-și cauciucurile ce i-au fost restituite întrucât acestea erau noi și nu uzate și degradate de trecerea timpului, cum se întâmplă cu cauciucurile folosite la faetoane sau la autoturisme mai vechi, cu remorcă, partea vătămată și-a recunoscut buteliile de aragaz și bidonul care îi fusese sustrase iar șâșcornița a fost recunoscută de partea vătămată, cât și de martorii - și, care efectuaseră anterior unele reparații la motorul acesteia.
Inculpatul nu a dat nicio explicație cu privire la faptul că seriile de pe cauciucurile găsite la locuința sa au fost șterse sau s-a încercat ștergerea lor prin folosirea șmirghelului, pentru a nu fi recunoscute de partea vătămată. Cu privire la șâșcorniță, acest inculpat a declarat că îi aparține ca moștenire de la tatăl concubinei sale și că i-a împrumutat-o părții vătămate în urmă cu doi ani și că în momentul în care acesta i-a restituit-o au fost de față martorii, Lipsa și.
Susținerea inculpatului a fost confirmată de martora, concubina sa, însă în mod judicios prima instanță a respins declarația acesteia ca fiind nesinceră întrucât cei doi locuiesc și gospodăresc împreună și au un copil și era firesc ca în calitatea sa să încerce să ușureze situația concubinului său.
Martora, audiată la cererea inculpatului, a arătat că nu știe dacă inculpatul a împrumutat vreo tocătoare altor persoane (fila 83 ds. fond) iar martorul a declarat că a fost de față cât inculpatul a împrumutat părții civile o tocătoare însă în urmă cu doi ani și ceva, fără să confirme cele susținute de inculpat (fila 84 ds fond).
Având în vedere poziția obstrucționistă a inculpatului, care prin nenumărate memorii a încercat să denatureze adevărul, susținând că dosarul în care este implicat este o înscenare, precum și faptul că acesta a mai fost cercetat, împreună cu concubina sa, tot pentru săvârșirea unei infracțiuni de furt calificat, în dosarul nr. 4049/P/2001 al Parchetului de pe lângă judecătoria Botoșani, dosar în care a fost scos de sub urmărire penală și aplicată o amendă administrativă de 100 lei, în mod corect prima instanță a dispus ca pedeapsa aplicată acestuia să fie executată în regim de detenție.
Relevant în ceea ce privește persoana inculpatului, predispoziția sa pentru comiterea de fapte antisociale, este și faptul că acesta execută în prezent o pedeapsă de 2 ani închisoare în regim de detenție, pedeapsă aplicată prin sentința penală nr. 239/20098, sentință rămasă definitivă și în baza căreia s-a emis nr. 362/2009.
Împotriva acestei decizii penale, în termen legal, a declarat recurs inculpatul, reiterând motivele din apel.
Astfel, a solicitat să se dispună achitarea lui în temeiul art. 11 pct.2 lit. a raportat la art. 10 lit.c Cod Procedură Penală, inculpatul arătând că bunurile găsite la locuința sa îi aparțin, astfel încât nu a săvârșit infracțiunile reținute în sarcina sa. A invocat și faptul că judecătorul fondului era lipsit de obiectivitate în soluționarea cauzei sale, cât timp a mai judecat anterior alte dosare în care a fost parte. A făcut trimitere la persoanele care au instrumentat acest dosar în fazele procesuale anterioare, pe care le-a acuzat de subiectivism și părtinire, susținând existența unui complet împotriva sa.
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate, precum și din oficiu sub toate aspectele de fapt și drept, prin prisma dispozițiilor art.3859alin.3 Cod Procedură Penală, Curtea constată că acesta este fondat, pentru următoarele considerente:
Sub aspectul situației de fapt reținute de instanța de fond, precum și de către cea de apel, Curtea constată că aceasta este rezultatul exclusiv al coroborării mijloacelor de probă administrate în cauză, respectiv declarațiile martorilor părții vătămate, procesele-verbale de cercetare la fața locului și planșele foto, procesul-verbal de percheziție domiciliară și cel de prezentare pentru recunoaștere, declarațiile martorilor -, și, declarațiile minorului și ale coinculpatului.
Declarațiile acestor două persoane din urmă, respectiv frații, date în apel, au fost înlăturate în mod corect de către Tribunal, cât timp contravin tuturor probelor administrate. Pe de altă parte, susținerile acestora vizând amenințările sub imperiul cărora au fost nevoiți să facă declarațiile din cursul urmăririi penale, sunt nesincere, deoarece acele declarații olografe au fost făcute în prezența tatălui lor și a apărătorilor, persoane care aveau tot interesul să le protejeze drepturile și care nu susțin versiunea lor. De altfel, martorii și au declarat că i-au văzut în acea zi pe frații împreună cu inculpatul în faeton.
În același timp părțile vătămate și-au recunoscut bunurile găsite în parte la percheziția domiciliară efectuată la imobilul unde locuia efectiv inculpatul.
Chiar dacă bunurile ar fi fost proprietatea inculpatului, faptul că le-a luat din posesia părților vătămate constituie infracțiunea de furt, deoarece această incriminare protejează posesia și nu proprietatea.
Concluzionând, Curtea constată că instanțele de fond și apel au reținut corect vinovăția inculpatului recurent pentru săvârșirea infracțiunilor de violare de domiciliu și furt calificat în formă continuată.
În același timp, reținerea circumstanței agravante prev. de art. 75 lit. c Cod penal pentru infracțiunea de "violare de domiciliu" este nelegală deoarece minorul nu a participat la această infracțiune, sens în care prin rechizitoriu s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală.
Analizând pericolul social concret al infracțiunilor, prejudiciul cauzat, modalitatea, împrejurările și contextul comiterii acestora, Curtea reține că se impune reținerea circumstanțelor atenuante judiciare prev. de art. 74 alin. 2 Cod penal în favoarea inculpatului recurent, context în care, făcând aplicarea art. 76 Cod penal și prin interpretarea per a contrario a disp. art. 80 Cod penal, va proceda la reevaluarea coordonatelor specifice individualizării pedepselor stabilite în sarcina recurentului, prin reducerea acestora sub minimul special prevăzut de lege, într-un cuantum apreciat ca optim atingerii scopurilor și funcțiilor acestora.
Curtea apreciază însă că modalitatea de executare stabilită de către instanțele de fond și apel este justificată de necesitatea realizării reinserției sociale a inculpatului, consecință a aprecierii generale asupra tipicului infracțiunilor și persoanei inculpatului.
Față de cele ce preced, Curtea va admite recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale 134 A din 04.06.2009 a Tribunalului Botoșani, pe care o va casa în parte, sens în care va proceda și față de sentința penală 3118 din 09.12.2009 a Judecătoriei Botoșani. Rejudecând, Curtea va proceda la condamnarea inculpatului pentru infracțiunile prev. de art. 192 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 74 alin. 2, art. 76 lit. c Cod penal și art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g, i Cod penal, cu aplicarea art. 7641 alin. 2, art. 75 lit. c, art. 74 alin. 2, art. 76 lit. c Cod penal la pedepse cu închisoarea într-un cuantum stabilit conform celor expuse mai sus, pe care, conform art. 33 lit. a și art. 34 lit. b Cod penal, le va contopi, aplicând-o pe cea mai grea.
Va menține celelalte dispoziții ale sentinței penale și ale deciziei penale, care nu sunt contrare prezentei hotărâri.
Văzând și disp. art. 189, art. 192 alin. 3 Cod procedură penală.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Admite recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.134 A din 04 iunie 2009 Tribunalului Botoșani.
Casează în parte decizia penală nr.134 A din 04 iunie 2009 Tribunalului Botoșani, precum și sentința penală nr. 3118 din 09 decembrie 2008 Judecătoriei Botoșani și în rejudecare:
Condamnă pe inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu prev de art. 192 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 74 alin. 2 rap. la art. 76 lit. c Cod penal (prin înlăturarea art. 75 lit. c Cod penal) la pedeapsa de 2 ani închisoare (în loc de 3 ani închisoare).
Condamnă pe inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1, 209 alin 1 lit a, g, i Cod penal, art. 41 alin 2 Cod penal, art 75 lit. c Cod penal cu aplicarea art. 74 alin. 2 rap. la art. 76 lit. c Cod penal, la pedeapsa de 2 ani închisoare (în loc de 3 ani închisoare).
În temeiul art. 33 lit. a rap. la art. 34 lit. b Cod penal contopește pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare (în loc de 3 ani închisoare).
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale și deciziei penale care nu sunt contrarii prezentei decizii.
Cheltuielile judiciare din recurs rămân în sarcina statului, inclusiv suma de 200 lei, reprezentând onorariu avocat oficiu, care se va avansa din fondul către Baroul Suceava.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 30 septembrie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Tehnored. BC
3ex/09.10.2009
Președinte:Biciușcă OvidiuJudecători:Biciușcă Ovidiu, Cheptene Micu Diana, Ilieș
