Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 442/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 442/2009
Ședința publică din 23 Iulie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Elena Covaciu
JUDECĂTOR 2: Oana Maria Călian
Judecător - -
Grefier
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat de
Procuror -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.191/A din 11 iunie 2009 pronunțate de Tribunalul Hunedoara - Secția penală.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns inculpatul recurent, deținut în Penitenciarul Aiud, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat, inculpatul intimat asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat, apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpații intimați și, avocat, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care inculpatul recurent învederează instanței că solicită rejudecarea cauzei, având în vedere că nu a fost audiat și că a primit doar mandatul european de arestare și nici o citație. Precizează că a declarat recurs în cauză după ce a fost extrădat.
Instanța constată că nu sunt cereri de formulat, împrejurare față de care acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul recurent, avocat, solicită admiterea recursului, casarea deciziei penale atacate și repunerea în termenul de apel, având în vedere împrejurarea că la data pronunțării soluției instanței de fond inculpatul era plecat în străinătate și nu a avut cunoștință de aceasta. Arată că un motiv de nelegalitate al deciziei atacate este acela al neaplicării prevederilor art. 3857Cod procedură penală privind efectul extensiv al apelului, având în vedere că apelurile declarate în termen de ceilalți inculpați au fost admise și nu s-a aplicat din oficiu efectul extensiv al apelului și cu privire la inculpatul. Invocă decizia nr. 5672/2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Pentru aceste motive solicită admiterea recursului.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpații intimați, și, avocat, solicită respingerea recursului declarat de inculpat și menținerea soluțiilor atacate ca temeinice și legale.
Reprezentanta Parchetului solicită respingerea recursului și menținerea hotărârilor atacate ca temeinice și legale, apreciind că în mod corect instanța de apel a dispus respingerea apelului declarat de inculpat ca tardiv, având în vedere că inculpatul a fost arestat în baza mandatului european de arestare la data de 07.04.2009 iar apelul a fost declarat de către acesta doar la data de 05.05.2009, cu depășirea termenului prevăzut de lege pentru introducerea apelului. Învederează instanței faptul că prin decizia prin care a fost admis apelul inculpatului au fost extinse efectele și asupra inculpatului, fiind înlăturate prevederile art. 64 lit. a teza a II-a Cod penal. Cu privire la susținerea inculpatului referitoare la faptul că nu a avut cunoștință de proces, arată că aceasta este falsă, având în vedere că inculpatul a fost audiat în cauză, fiind arestat în altă cauză, iar ulterior a beneficiat de întreruperea executării pedepsei, s-a sustras de la urmărire penală și a mai fost de găsit. Pentru aceste motive solicită respingerea recursului ca nefondat.
Inculpatul recurent, având ultimul cuvânt, arată că a fost extrădat pe data de 7.04 și nu a putut formula recurs în Germania, deoarece a primit mandatul de arestare decât după o lună, când a luat la cunoștință de conținutul acestuia și a formulat recurs.
Inculpatul intimat, având ultimul cuvânt, arată că achiesează la concluziile apărătorului desemnat din oficiu.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față:
Prin sentința penală nr. 35/2008 pronunțată de judecătoria Brad în dosarul nr-, a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru infracțiunea de furt calificat, prev. și ped. de art. 208 alin. 1.Cod Penal, art. 209 al. 1 lit."a, e, g, i" cu Cod Penal apl. art. 41 al. 2, 42.Cod Penal și art. 37 lit. "a și b".
Cod PenalÎn baza art. 61 al. 1 teza a II-a Cod Penal, a fost revocat beneficiul liberării condiționate a inculpatului cu privire la restul de 1061 de zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 8 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatului prin sent. pen. nr. 195/2002 a Tribunalului Brașov, rest care s-a contopit cu pedeapsa aplicată prin sentința menționată urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că:
1. La începutul anului 2006, inculpații, și au hotărât să sustragă motofierăstraie marca de la magazinele de profil din țară, inculpatului atribuindu-se sarcina de a asigura paza locului. În baza acestei înțelegeri prealabile, în seara de 25.05.2006, inculpații au plecat din B - unde locuiau, efectiv, cu toții - spre județul H, cu un autoturism marca, cu numărul de înmatriculare BV - 37 -, condus de martorul, care efectua servicii de taximetrie. Inculpații și aveau asupra lor sacoșe și saci de rafie, leviere și foarfece tip "gură de ", precum și o hartă turistică a României, pe care însemnaseră localitățile unde urmau să comită spargerile, respectiv B, Orăștie și
În timpul nopții de 25/26.05.2006, inculpații au ajuns în B-jud. H și, în timp ce inculpatul le asigura paza, inculpații și au spart geamul termopan al magazinului aparținând D, au pătruns în interior și au sustras 16 motofierăstraie marca, pe care le-au transportat în portbagajul autoturismului cu ajutorul inculpatului.
Prejudiciul astfel cauzat părții vătămate a fost de 24.324 lei (216 ).
2. În noaptea de 01/02.06.2006, inculpații, și s-au deplasat din B, în Orăștie-jud. H, cu autoturismul marca, cu numărul de înmatriculare BV - 55 -, condus de martorul, care efectua servicii de taximetrie în
În timp ce inculpatul asigura paza, inculpații și au tăiat, folosind o foarfecă de tăiat fier beton, tip "gură de ", lacătul care asigura grilajul metalic al ușii de acces în magazinul aparținând D din Orăștie, au forțat ușa de acces, apoi au pătruns în magazin, de unde au sustras 19 motofierăstraie marca, un electrofierăstrău, 3 ciocane rotopercutoare, o rotopercutantă aceeași marcă, 2 șlefuitoare marca și 2 mașini de găurit și înșurubat marca, în valoare totală de 34.797 lei (143 ).
3. În noaptea de 02/03.06.2006, inculpații, și s-au deplasat din B în H, jud. H, cu același același autoturism condus de martorul și, după ce au tăiat lacătul ușii de acces în magazinul aparținând H, folosind foarfeca de tăiat fier beton, au pătruns cu toții în interior și au sustras 20 motofierăstraie marca, în valoare totală de 27.879 lei (107 ).
Concluziile raportului de constatare tehnico-științifică întocmit în faza de urmărire penală de Serviciul Criminalistic al H au stabilit că urmele de tăiere descoperite pe toarta lacătului ce asigura ușa de acces în magazinul "" din H au fost create de același gen de instrument foarfece de tăiat fier beton (gură de ), cu cel găsit cu ocazia cercetării la fața locului din data de 14.07.2006, la magazinul P N - punctul de lucru (73-81 ), unde inculpații au comis o altă spargere cu același mod de operare, faptă recunoscută de aceștia.
După sustragerea motofierăstraielor, inculpații le-au șters seria și le-au valorificat la persoane neidentificate.
La individualizarea pedepselor au fost avute în vedere, în condițiile art. 72.Cod Penal, următoarele: limitele speciale de pedeapsă prevăzute de lege, gradul deosebit de ridicat al pericolului social concret al faptelor infracționale, urmarea acestora constând în prejudicii materiale însemnate și nerecuperate, aportul personal al fiecărui inculpat la activitatea infracțională, persoana fiecărui inculpat.
Împotriva acestei sentințe, la data de 14.03.2008 s-a exercitat un prim apel declarat de inculpatul, apel soluționat la data de 08.01.2009 prin decizia penală nr. 15/A/2009 a Tribunalului Hunedoara - Secția Penală, sentința fiind definitivă la data de 23.04.2009 prin decizia nr. 258/2009 a Curții de APEL ALBA IULIA.
Împotriva aceleiași sentințe, la data de 30.04.2009 a declarat apel și inculpatul, apel înregistrat la judecătoria Brad la data de 05.05.2009 și considerat a fi apel peste termen de către inculpat.
Prin decizia penală nr. 191/A din 11 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - Secția penală s-a respins cererea de repunere în termenul de apel formulată de condamnatul și s-a respins ca tardiv apelul formulat de același condamnat împotriva sentinței penale nr. 35/2008 judecătoriei Brad, cu obligarea condamnatului la plata cheltuielilor judiciare către stat în apel, conf. art. 192 al.2 Cod pr.
p.Pentru a pronunța această hotărâre s-a reținut, în esență, de către instanța de apel că inculpatul a fost prezent în fața instanței de fond, când a și fost audiat, astfel că nu sunt incidente în cauză dispozițiile art. 365 al. 1 Cod pr. p., după cum nu sunt incidente nici dispozițiile art. 364 al. 1 din același cod, întrucât inculpatul a fost preluat din la data de 07.04.2009 și introdus în penitenciar în România la aceeași dată, iar apelul l-a declarat la data de 30.04.2009, peste termenul de 10 zile prevăzut de lege.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs în termen, nemotivat în scris inculpatul.
În susținerea orală a motivelor de recurs, recurentul inculpat, personal și prin apărătorul legal a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei penale atacate și repunerea în termenul de apel, având în vedere împrejurarea că la data pronunțării soluției instanței de fond inculpatul era plecat în străinătate și nu a avut cunoștință de aceasta.
Recursul nu a fost motivat în drept.
Analizând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate prin prisma criticilor invocate de recurentul inculpat, precum și din oficiu, conf. art. 385/6 și 385/9 al. 3 Cod pr. p., cu referire la disp. art.364, 365 Cod pr.p., Curtea de Apel constată că recursul declarat în cauză este nefondat pentru cele ce se vor arăta în continuare:
1.Potrivit art. 365 al. 1 Cod pr. p.,Partea care a lipsit atît la judecata cît și la pronunțare poate declara apel și peste termen, dar nu mai tirziu decît 10 zile de la data, după caz, a începerii executării pedepsei sau a începerii executării dispozițiilor privind despăgubirile civile.
Din economia acestor dispoziții legale rezultă că pentru a ne afla în situația unui apel peste termen sunt necesare întrunite cumulativă a două condiții, și anume, partea să fii lipsit la toate termenele de judecată, cât și la pronunțare iar cerea de apel să fie formulată în termen de 10 zile de la data, după caz, a începerii executării pedepsei sau a începerii executării dispozițiilor privind despăgubirile civile.
În cauza dedusă prezentei judecăți inculpatul a fost prezent în fața judecătorului de fond la data de 14 septembrie 2007, dată la care a și fost audiat, astfel cum rezultă din încheierea de ședință din data de 14 septembrie 2007 ( 66 ds. Jud. B).
Ori, în acest context, în mod legal și temeinic instanța de apel a apreciat că în cauză nu sunt îndeplinite exigențele art. 365 al. 1 Cod pr. privind p. apelul peste termen, astfel că susținerile recurentului inculpat sub acest aspect sunt nefondate.
2.Potrivit art. 364 al. 1 Cod pr.p., Apelul declarat după expirarea termenului prevăzut de lege este considerat ca fiind făcut în termen, dacă instanța de apel constată că întârzierea a fost determinată de o cauză temeinică de împiedicare, iar cererea de apel a fost făcută în cel mult 10 zile de la începerea executării pedepsei sau a despăgubirilor civile.
Pentru a opera repunerea în termenul de declarare a apelului este necesar a fi întrunite două condiții, și anume, instanța de apel să constate că întârzierea a fost determinată de o cauză temeinică de împiedicare, iar cererea de apel a fost făcută în cel mult 10 zile de la începerea executării pedepsei sau a despăgubirilor civile.
Analizând actele și lucrărilor dosarului, Curtea constată că în mod corect instanța de apel a respins cererea de repunere în termenul de apel formulată de condamnatul și a respins ca tardiv apelul formulat de același condamnat împotriva hotărâri instanței de fond - sentința penală nr. 35/2008 judecătoriei Brad, nefiind îndeplinite în cauză cele două condiții prevăzute expres și limitativ de legiuitor.
În concret, așa cum rezultă din adresa nr. -/ din 13.04.2009 emisă de, Centrul de Cooperare polițienească internațională - Biroul Național Interpol, inculpatul a fost preluat din la data de 07.04.2009 și introdus în Penitenciarul d e Maximă Siguranță, B la aceeași dată - 35 ds. apel. De la această dată inculpatul a avut la dispoziție un termen de 10 zile pentru a-și exercita dreptul la apel, deci până la data de 20.04.2009. Ori, inculpatul a formulat cerere de apel la data de 30.04.2009, deci cu mult peste termenul prevăzut de lege și calculat potrivit art.186 Cod pr.
p.Curtea de Apel, supunând propriei analize cauza pentru care inculpatul nu și-a exercitat în termen dreptul la apel, constată că, în adevăr, motivele invocate nu îndeplinesc exigențele textului de lege citat anterior.
Audiat de către instanța de apel condamnatul a arătat că, aflându-se în întreruperea executări pedepsei pe motive sociale a părăsit țara, nu s-a întors la expirarea celor 3 luni de întrerupere iar după circa 1 an și 6 luni după ce a părăsit țara a fost prins în Germania de Interpol și returnat autorităților române, ocazie cu care a aflat de condamnare de 5 ani închisoare aplicată în prezenta cauză ( 60 ds. apel).
Susținerile inculpatului sunt confirmate de actele aflate la dosar.
Astfel, inculpatul a fost pus în libertate prin întreruperea executări pedepsei pe o perioadă de 3 luni, prin sentința penală nr. 170/25.07.2007 a Judecătoriei Bicaz, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii, 04.09.2007.( 65 ds. fond)
După expirarea celor 3 luni inculpatul nu s-a prezentat pentru reîncarcerare, fapt ce rezultă din nota telefonică aflate la fila 163 ds. fond.
Ori, în acest context, cauza la care face referire condamnatul este pur subiectivă și este circumscrisă atitudinii personale a acestuia, care aflat în întreruperea executării unei pedepse privative de libertate a înțeles să se sustragă de la executarea acesteia și a părăsit țara, fiind returnat în România după circa 1 an și 6 luni urmare a organelor judiciare și a acțiunilor Interpol.
Mergând pe același raționament, Curtea constată că inculpatul își invocă propria culpă în neexercitarea în termen a căii de atac, ceea ce este inadmisibil.
Față de aceste considerente, Curtea de Apel, conf. art. 385/15 pct. 1 lit. b ) Cod pr. va p. respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.191/A din 11 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - Secția penală.
În baza dis. art. 192 al. 2 Cod pr. va p. fi obligat numitul recurent la plata sumei de 1300 lei, cheltuieli judiciare către stat în recurs.
Onorariile apărătorilor desemnați din oficiu pentru inculpați în sumă de 300 lei, se vor avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.191/A din 11 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - Secția penală.
Obligă pe numitul recurent la plata sumei de 1300 lei, cheltuieli judiciare către stat în recurs.
Onorariile apărătorilor desemnați din oficiu pentru inculpați în sumă de 300 lei, se vor avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 23.07.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - - -
CONCEDIU -
semnează președintele completului
Judecător - - -
Grefier,
Red. / Tehnored.
2 ex./28.07.2009
jud. apel,
jud. fond
Președinte:Maria Elena CovaciuJudecători:Maria Elena Covaciu, Oana Maria Călian
