Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 447/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 447/2009
Ședința publică din 23 Iulie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Elena Covaciu
JUDECĂTOR 2: Oana Maria Călian
Judecător - -
Grefier
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat de
Procuror -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara împotriva deciziei penale nr.129/A din 6 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - Secția penală.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns inculpatul intimat, deținut în Penitenciarul, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care instanța, având în vedere motivele de recurs ale Parchetului, pune în vedere inculpatulu, posibilitatea de a da o declarație în fața instanței de recurs.
Inculpatul arată că nu dorește să dea declarație în fața instanței de recurs.
Instanța constată că nu sunt cereri de formulat, împrejurare față de care acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentanta Parchetului solicită în temeiul art. 38515al. 2 lit. a Cod procedură penală, admiterea recursului, casarea deciziei penale atacate și menținerea sentinței penale prin care inculpatul a fost condamnat la 3 ani închisoare cu reținerea stării de recidivă și a art. 85 al. 1 Cod penal. Arată că inculpatul este recidivist, s-a sustras urmării penale și judecății și a mai fost condamnat pentru infracțiuni similare. În ce privește reținerea de circumstanțe atenuante arată că instanța de apel în mod greșit a reținut circumstanțe atenuante cu consecința directă a reducerii pedepsei sub minimul special prevăzut de lege, având în vedere că potrivit prevederilor art. 80 Cod penal coborârea pedepsei sub minimul special nu are obligatorie.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul, avocat, arată că într-adevăr instanța de apel nu trebuia să menționeze că inculpatul nu are antecedente penale, dar consideră că în rest instanța de apel a reindividualizat corect pedeapsa, având în vedere cuantumul redus al prejudiciului și modalitatea de comitere a faptei. Pentru aceste motive solicită admiterea recursului în parte și menținerea pedepsei stabilită de instanța de apel.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită respingerea recursului, apreciind că hotărârea pronunțată de instanța de apel este justă. Arată că în motivele de recurs formulate de Parchet se arată că nu are domiciliu stabil și că și-a părăsit studiile, însă precizează că a fost nevoit să-și întrerupă studiile, având în vedere că se întreținea singur și nu a mai avut bani pentru continuarea studiilor, precum și faptul că a locuit un an de zile în chirie la patronul la care lucra anterior arestării. Solicită menținerea hotărârii instanței de apel și arată că este prima dată când este deținut într-un penitenciar și că nu dorește decât să-și răscumpere greșelile.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față:
Prin sentința penală nr. 577 din 30 octombrie 2008, Judecătoria Petroșania dispus condamnarea inculpatului la:
-1(un) an închisoare - pentru comiterea infracțiunii de furt calificat, prev. și ped. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1, lit. g și i pen. cu aplic. art. 74 alin. 1, lit. a pen. și art. 76 alin. 1, lit. c pen. (faptă comisă în noaptea de 16 spre 17 septembrie 2003);
-3(trei) ani închisoare - pentru comiterea infracțiunii de furt calificat, prev. și ped. de art. 208 alin.1, art. 209 alin. 1, lit. e pen. cu aplic. art. 37 lit. a pen. (faptă comisă în data de 27 august 2007).
În temeiul art. 85 alin. 1.pen. - a anulat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1(un) an și 6(șase) luni aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 726 din data de 28 iunie 2005 pronunțată de Judecătoria Petroșani - definitivă prin neapelare.
În temeiul art. 33 lit. a, rap. la art. 34 lit. b pen. - a contopit pedeapsa menționată cu pedeapsa de 1(un) an închisoare aplicată inculpatului pentru fapta comisă în noaptea de 16 spre 17 septembrie 2003, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 1(un) an și 6(șase) luni închisoare.
În temeiul art. 37 lit. a și art. 39 alin. 1.pen. - a contopit pedeapsa rezultantă menționată, de 1(un) an și 6(șase) luni închisoare, cu pedeapsa de 3(trei) ani închisoare aplicată inculpatului pentru fapta comisă la data de 27 august 2007, astfel că în final s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 3(trei) ani închisoare.
A privat pe inculpat de exercițiul drepturilor civile prev. de art. 64 alin. 1, lit. a și b pen. - pe durata și în condițiile prev. de art. 71 alin. 1.pen.
A constatat reparat integral, prin restituire în natură, prejudiciul cauzat părții vătămate, România"
În temeiul art. 346 alin.1, art. 14 alin. 3 lit. b, rap. la art. 998.civ. - a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă CONSILIUL LOCAL P (pentru partea vătămată Școala Generală nr. 7 P).
A obligat inculpatul la plata sumei de 460,92 lei - despăgubiri materiale - către partea civilă.
În temeiul art. 191 alin. 1.pr.pen. - a obligat inculpatul la plata sumei de 430,00 lei - cheltuieli judiciare - către stat.
Suma de 200,00 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat, a stabilit să fie avansată din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
În noaptea de 16 spre 17 septembrie 2003, prin spargerea unui geam, inculpatul - a pătruns în incinta Scolii Generale nr. 7 P și, prin deteriorarea sistemului de închiderii al ușii secretariatului, a pătruns în incinta biroului de unde a sustras o unitate centrală de calculator, în valoare de 380 lei (proces verbal de cercetare la fața locului - filele 6 - 7; planșă fotografică - filele 8 - 10; raport de constatare tehnico - științifică - filele 14 - 22; fragment de urmă papilară - fila 23).
Prejudiciul cauzat părții vătămate Școala Generală nr. 7 P, reprezentată prin Consiliul Local P, a rămas nerecuperat.
În drept, fapta inculpatului realizează elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prev. și ped. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1, lit. g și i pen.
Această infracțiune este concurentă cu infracțiunea pentru care inculpatului i s-a aplicat pedeapsa de 1(un) an și 6(șase) luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 726 din data de 28 iunie 2005 pronunțată de Judecătoria Petroșani, pedeapsă cu privire la care inculpatul a beneficiat de suspendarea condiționată a executării (fișă de cazier judiciar - fila 60), astfel că se va dispune anularea suspendării condiționate a executării pedepsei menționate, pedeapsa aplicată urmând a se contopi cu pedeapsa aplicată în prezenta cauză, în temeiul art. 33 lit. a și art. 34 lit. b pen. - inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea.
II. În data de 27 august 2007, inculpatul - a intrat în magazinul din localitatea P, aparținând părții vătămate, România", de unde, de pe un raft, a sustras un telefon mobil marca,Nokia E 65" în valoare de 1.399 lei.
Inculpatul a vândut telefonul mobil martorului, de la care bunul a fost ridicat și a fost restituit părții vătămate (declarațiile martorilor G - filele 28; 29; -- - filele 34 - 35; - filele 30; proces verbal de ridicare și predare de bunuri - fila 31; proces verbal de recunoaștere după fotografie - fila 39 - 40; planșă fotografică - filele 41 - 43).
În drept, faptele inculpatului - realizează elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prev. și ped. de art. 208 alin.1, art. 209 alin. 1, lit. e pen. cu aplic. art. 37 lit. a pen.
Împotriva acestei sentințe, inculpatul a formulat apel peste termen, solicitând să se dispună desființarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță, întrucât inculpatul nu ar fi fost legal citat la judecarea cauzei, nu a avut cunoștință de proces, nu a fost audiat și nu a avut posibilitatea de a propune probe și de a formula apărări.
Prin decizia penală nr.129/A/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar penal nr- s-a admis ca fondat apelul peste termen introdus de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 577/2008 pronunțată de Judecătoria Petroșani, județul H, pentru temeiul prev. de art. 379 al. 1 pct. 2 lit. a C.P.P. s-a desființat parțial sentința atacată și în consecință:
S-a stabilit la 1 an și 6 luni închisoare pedeapsa pentru infracțiunea de furt calificat prev. de art. 208 al. 1, 209 al. 1 lit. e cu Cod Penal aplic. art. 37 lit. a și Cod Penal art. 74 al. 2.Cod Penal, art. 76 lit. c Cod Penal( faptă comisă în 27.08.2007 ).
În temeiul art. 37 lit. a și Cod Penal art. 39 al. 1.Cod Penal, s-a contopit pedeapsa rezultantă de 1 an și 6 luni închisoare cu pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare aplicată inculpatului pentru fapta comisă în 27.08.2007 urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 1 an și 6 luni închisoare.
S-a înlăturat aplicarea disp. art. 64 al. 1 lit. a teza I reținută Cod Penal în sarcina inculpatului în condițiile art. 71.
Cod PenalA fost anulat mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 689/18.11.2008 emis de Judecătoria Petroșani și s-a dispus emiterea unui nou mandat potrivit dispozițiilor deciziei.
Au fost menținute în rest dispozițiile sentinței atacate.
Cheltuielile judiciare în apel, în sumă de 100 lei au rămas în sarcina statului.
A fost respinsă cererea d-nei avocat de acordare a onorariului minimal.
În motivare instanța a reținut că inculpatul nu a fost prezent la nici un termen de judecată și nici la pronunțarea sentinței în fața primei instanțe și a declarat apel în interiorul termenului de 10 zile de la punerea în executare a mandatului de executare a pedepsei închisorii emis în baza sentinței atacate, astfel că apelul declarat de inculpat a fost analizat ca apel peste termen, condițiile prev. de art. 365 Cod proc. penală fiind întrunite.
Instanța a reținut corect starea de fapt, așa cum rezultă din probatoriul administrat.
Astfel, în ce privește fapta din data de 16/17 septembrie 2003, respectiv pătrunderea prin efracție în incinta Școlii Generale nr. 7 P, urmată de sustragerea unei unități centrale a unui calculator, aceasta este dovedită prin urma papilară ridicată de la fașa locului și care s-a stabilit că aparține inculpatului ( filele 14-23 raport de constatare tehnico-științifică), probă ce se coroborează cu procesul verbal de cercetare la fața locului.
În ceea ce privește fapta din data de 27 august 2007- sustragerea unui telefon mobil marca Nokia din magazinul părții vătămate România SA, situat în P și în acest caz există probe care demonstrează că inculpatul este autorul faptei, respectiv telefonul a fost recuperat de la martorul, căruia inculpatului l-a vândut (filele 30 și 95), iar martora - - vânzătoare la magazinul de unde a fost sustras telefonul, l-a recunoscut pe inculpat după planșa foto ca fiind autorul faptei ( filele 34, 39-43) ca și celelalte probe administrate ( declarația martorului G- fila 96, proces verbal de ridicare predare a unor bunuri - fila 31), dovedesc că inculpatul este autorul celor două infracțiuni, cum corect a reținut prima instanță.
Încadrarea juridică dată faptelor reținute de către prima instanță este corectă și nu a fost contestată în apel.
De altfel, instanța de apel a remarcat faptul că în susținerea apelului, inculpatul nu a susținut că nu este autorul faptelor pentru care a fost condamnat de prima instanță, solicitând doar trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță pentru faptul că nu a fost legal citat nici în cursul urmăririi penale și nici la prima instanță.
Referitor la această obiecție, examinându-se procedura de citare, s-a constatat că în cursul urmăririi penale, s-au făcut toate demersurile pentru ca inculpatul să fie găsit și audiat.
Astfel, acesta a fost citat și căutat în repetate rânduri la adresa de domiciliu și la căminul studențesc unde a locuit o perioadă ( filele 51,52,53,54,55,56,64,65,66,67) fiind făcute verificări și la locurile de deținere din țară.
Rezultă că organele de urmărire penală au făcut toate demersurile posibile pentru a-l găsi pe inculpat, procedura de citare cu acesta fiind completă, însă față de împrejurarea că inculpatul a dispărut o perioadă semnificativă de timp, găsirea sa a fost imposibilă, singura posibilitate de a soluționa cauza fiind trimiterea sa în judecată în lipsă.
Și în fața primei instanțe, procedura de citare cu inculpatul a fost legal îndeplinită, acesta fiind citat atât prin afișarea citației la ușa ultimului domiciliu cunoscut cât și prin afișarea citației la Consiliul Local P ( filele 82,88, 93) exigențele impuse de art. 177 Cod proc. penală fiind respectate.
Așadar, atât organul de urmărire penală cât și prima instanță și-au îndeplinit toate obligațiile prevăzute de lege în privința citării inculpatului, astfel că s-a apreciat că nu se impune desființarea sentinței atacate pentru acest motiv.
Analizând sentința atacată din oficiu, instanța a constatat că raportat la cuantumul redus al prejudiciului ( 1399 lei), la modalitatea concretă de comitere a faptei în dauna părții vătămate România SA, pedeapsa aplicată pentru această faptă este nejustificat de mare.
Astfel, în ceea ce privește fapta din noaptea de 16/17 septembrie 2003, în dauna Școlii Generale nr. 7 P, deși fapta a fost comisă pe timp de noapte și prin efracție, deci în concret, într-o modalitate ce denotă o pregătire detaliată, un pericol concret mai mare decât în cazul furtului în dauna părții vătămate SC România SA, instanța de fond a reținut circumstanțele atenuante prev. de art. 74 Cod penal - lipsa antecedentelor penale.
Având în vedere modalitatea concretă în care a fost comisă fapta din data de 27 august 2007, în dauna părții vătămate SC România SA, pe timp de zi, prejudiciul redus, grad de pregătire redus, instanța de apel a apreciat că și în ceea ce privește această faptă se impune reținerea acestor împrejurări ca circumstanțe atenuante prev. de art. 74 al. 2 Cod penal, cu consecința reducerii pedepsei pentru această faptă sub minimul de 3 ani închisoare, prev. de art. 208 al.1, 209 al. 1 lit. e Cod penal.
Pentru acest motiv, apelul a fost admis.
De asemenea, cu ocazia examinării sentinței din oficiu, s-a constatat că aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a alege, prev. de art. 64 lit. a teza I Cod penal, este nemotivată și nejustificată, astfel că și pentru acest motiv s-a apreciat că se impune admiterea apelului, urmând ca pedeapsa accesorie a interzicerii dreptului prev. de art. 64 lit. a teza I Cod penal să fie înlăturată.
Au fost menținute în rest dispozițiile sentinței atacate.
Împotriva deciziei a declarat recurs parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara solicitând casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe, deoarece în mod netemeinic s-a redus pedeapsa aplicată inculpatului, aceasta fiind corect individualizată de prima instanță.
Examinând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de recurs invocate, instanța constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului, de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea a două infracțiuni de furt calificat, în condițiile în care s-au reținut circumstanțe atenuante, este corect individualizată și în măsură să asigure realizarea scopului pedepsei prev.de art.52
Cod PenalPedepsele stabilite pentru cele două infracțiuni de furt calificat care alcătuiesc concursul de infracțiuni au fost just proporționalizate, instanța având în vedere toate circumstanțele care caracterizează faptele reținute în sarcina inculpatului, precum și persoana acestuia.
Chiar dacă, pentru infracțiunea de furt calificat săvârșită la data de 27.08.2009, s-a făcut aplicarea art.37 lit. a Cod Penal, această împrejurare nu exclude reținerea circumstanțelor atenuante prev. de art.74 alin.2 Cod Penal, având în vedere modalitatea concretă în care a fost săvârșită fapta, fără o pregătire anterioară, pe timp de zi, prejudiciul provocat fiind în cuantum redus și recuperat în natură.
Considerăm în consecință că pedeapsa este proporțională cu gradul de pericol social concret al faptelor comise de inculpat, astfel că nu se impune majorarea acesteia.
În baza art.385/15 alin.1 pct.1 lit. b C.P.P. instanța va respinge ca nefondat recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara împotriva deciziei penale nr.129/A din 6 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - Secția penală.
În baza dispozițiilor art. 192 al. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs vor rămâne în sarcina acestuia.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat în sumă de 200 lei se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara împotriva deciziei penale nr.129/A din 6 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - Secția penală.
Cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rămân în sarcina acestuia.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat în sumă de 200 lei se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 23.07.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - - -
CONCEDIU -
semnează președintele completului
Judecător - - -
Grefier,
Red./ Tehnored.
2 ex./ 28.07.2009
Jud. apel,
Jud. fond
Președinte:Maria Elena CovaciuJudecători:Maria Elena Covaciu, Oana Maria Călian
